1

1. DATELE DE IDENTIFICARE

- denumirea operatorului economic: ASOCIATIA “AURA 2010” BRAILA - CENTRUL DE

INGRIJIRE SI ASISTENTA PENTRU PERSOANE CU HANDICAP “SF. MARIA”.
- sediul, numar de telefon, fax, e-mail: Braila, b.dul Dorobantilor, nr. 397.
- profilul de activitate: functiunea principala - sanatate si cazare.
.
 2

2. PLANUL GENERAL AL OBIECTIVULUI

(la scara) pe care sunt marcate:

- amplasarea cladirii (CENTRULUI);

- caile de acces si de interventie din zona cladirii;
- retelele si sursele proprii de alimentare cu apa;
- rezervele de agenti stingatori si de mijloace de protectie a personalului de interventie;
- retelele si racordurile de alimentare cu energie electrica, agent termic si gaze;
- retelele de canalizare;
- vecinatatile.
 3
3. CONCEPTIA DE ORGANIZARE SI DESFASURARE A INTERVENTIEI IN
CAZ DE INCENDIU

- concluzii privind interventia

Pentru efectuarea interventiei, nominalizarea s-a facut pentru fiecare tura de lucru
(tinandu-se seama si de faptul ca, activitatea in cadrul Centrului se desfasoara in anumite
sectoare non-stop, deci inclusiv în zilele de repaus şi sărbători legale).
Atat ziua cat si noaptea sunt asigurate măsuri corespunzătoare de apărare
împotriva incendiilor.
Ca forme de bază prin care se verifică stadiul şi capacitatea de acţiune a
personalului de la locul de muncă, se recurge la exerciţiile privind modul de intervenţie în
caz de incendiu.
Exerciţiile şi aplicaţiile vizează modul în care se execută:
a) alarmarea;
b) evacuarea;
c) stingerea incendiului.
Exerciţiile de intervenţie se efectuează:
a) planificat, pe bază de grafic, astfel încât la acestea să participe eşalonat toţi salariaţii cu
atribuţii de intervenţie de la locurile de muncă;
b) inopinat, de către fondatorul ASOCIATIEI sau de alţi factori de decizie.
Evidenţa aplicaţiilor şi exerciţiilor efectuate se ţine într-un registru special.
Fiecare exerciţiu de intervenţie se finalizează printr-un raport, în care se fac referiri
la:
a) obiectivele şi scopul exerciţiului;
b) menţiuni privind cunoaşterea şi capacitatea de punere în aplicare a sarcinilor ce revin
personalului de la locul de muncă în caz de incendiu;
c) îndeplinirea anumitor bareme de timp stabilite şi a timpilor operativi de intervenţie;
d) menţiuni privind alarmarea (alertarea) personalului;
e) aprecieri privind funcţionarea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor;
f) desfăşurarea activităţii de salvare şi evacuare a persoanelor şi a materialelor
periculoase;
g) propunerea de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii respective.

- particularitati tactice de interventie pentru:

*evacuarea utilizatorilor (persoane, bunuri);
*acordarea primului ajutor si protejarea bunurilor periclitate.

 Evacuarea persoanelor si bunurilor materiale

Numarul fluxurilor de evacuare se stabileste din relatia:
F=N/C
Unde:
N = numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare;
C = capacitatea normata, de evacuare a unui flux.
C = 50 conform “Normativului privind proiectarea de camine de batrani si
handicapati pe baza exigentelor de performanta” – Indicativ 023-97.
Corpul 1:
Cum N = 16 (14 + 60 % x 3),
F = 16 / 50 = 0,32
Se accepta F la numarul intreg 1.
Pentru 1 flux de evacuare, se impune minim 0,8 m latimea libera necesara (pentru
trecerea fluxului de evacuare).
 4
Sunt asigurate conditii de evacuare, usa de latime 1,6 m asigurand evacuarea a 3
fluxuri.
Numarul total de utilizatori este:
- 3 asistati – parter corpul C1;
- 14 (13 asistati si 1 salariat/tura de lucru) – etaj corp C1;
- 11 (10 asistati si 1 salariat/tura de lucru) – mansarda corp C1.
Corpul 2:
Cum N = 16,
F = 16 / 50 = 0,32
Se accepta F la numarul intreg 1.
Pentru 1 flux de evacuare, se impune minim 0,8 m latimea libera necesara (pentru
trecerea fluxului de evacuare).
Sunt asigurate conditii de evacuare, usa existenta asigurand evacuarea unui flux.
La parter se ia in calcul numarul de 16 persoane (un salariat, 15 asistati).
Avandu-se in vedere cele mentionate mai sus, se poate concluziona ca sunt conditii
pentru evacuarea tuturor persoanelor aflate in acelasi timp in incinta CENTRULUI, in timp
util.
Corpul C1 + C2
Accesul la nivelul parterului in camerele de cazare se realizeaza din exterior pe
doua directii, prin doua goluri de usa - pozitionate pe latura lunga (fatada nord). Usile
exterioare au dimensiunile: una de 0,9 m x 2,1 m si una de 1,6 m x 2,1 m. Circulatia intre
camere se realizeaza prin goluri in zidarie cu dimensiunile de 0,9 m x 2,1 m in care s-au
montat usi.
Accesul la etaj/mansarda se realizeaza pe o scara betonata interioara (latime
rampa = 0,9 m) de tip inchis. Se mentioneaza faptul ca, se poate accede si pe balconul de
la etajul corpului C1.
Usa de latime 1,6 m asigura evacuarea a 3 fluxuri. Persoanele aflate la nivelurile
superioare – etaj, mansarda (nivele ocupate cu spatii de cazare) se pot evacua prin scara
de circulatie care debuseaza in holul de la parter. Bolnavii vor fi evacuati prin grija
personalului permanent asigurat de centrul de ingrijire (personalul Centrului este instruit de
catre persoana cu responsabilitati in domeniul apararii impotriva incendiilor asupra
modului distinct, specific, in care se face alarmarea, anuntarea si orientarea persoanelor
spre iesiri, precum si privind coordonarea efectiva a evacuarii persoanelor adapostite, mai
ales ca aceste persoane nu se pot evacua singure; se urmareste ca cei care au si
afectiuni locomotorii sa fie cazati numai la parter).
Lungimile cailor de evacuare sunt sub 18 m, valoare impusa de “Normativul privind
proiectarea de camine de batrani si handicapati pe baza exigentelor de performanta” –
Indicativ 023-97 dar si de P 118/1999, tabel 4.2.53. pentru cladiri de gradul III de
rezistenta la foc, cand evacuarea se face in doua directii diferite. De asemenea, timpii de
evacuare sunt sub valoarea de 45 sec., valoare impusa de acelasi tabel pentru aceleasi
conditii precizate mai sus.
Cand evacuarea se face intr-o singura directie, lungimea caii de evacuare este sub
12 m, valoare impusa de “Normativul privind proiectarea de camine de batrani si
handicapati pe baza exigentelor de performanta” – Indicativ 023-97 dar si de P 118/1999,
tabel 4.2.53. pentru cladiri de gradul III de rezistenta la foc. Timpul de evacuare este sub
valoarea de 30 sec., valoare impusa de acelasi tabel pentru aceleasi conditii precizate mai
sus.
CENTRUL este prevazut cu iluminat de siguranta (pentru evacuare, veghe)
alimentat prin luminoblocuri.
Timpul de siguranta al cailor de evacuare = minim 30 min.
Timpul de siguranta a refugiilor – nu este cazul, CENTRUL nefiind prevazut cu
spatii pentru refugii.
 5
Caile de evacuare sunt marcate prin existenta lampilor de evacuare alimentate de
la iluminatul de siguranta.
Caile de circulatie interioare sunt luminate si ventilate natural.
Concret pentru Centru, se folosesc codurile de culori:
- roşu: persoane care nu se pot evacua singure;
- galben: persoane care necesită sprijin la evacuare;
- verde: persoane care se pot evacua singure.
In acest sens sunt asigurate: carucioare, targi, paturi, carje, cadre de sprijin cat si
instruirea intregului personal.
Stabilirea unor intervale de timp care sa permita corelarea actiunilor de interventie
si salvare, cu dezvoltarea incendiului: timpul de alarmare a personalului angajat maxim 30
secunde in cazul echiparii cu instalatii automate de semnalizare si alarmare in caz de
incendiu; timpul de alertare a serviciilor pentru situatii de urgenta (profesioniste) maxim 2
minute; timpul de supravietuire minim 15 minute; timpul de evacuare maxim 2 minute.
Usile se deschid in sensul iesirilor din cladire.

REGULI GENERALE DE RESPECTAT LA ACORDAREA

PRIMULUI AJUTOR MEDICAL

Indiferent de situatia de incendiu la care se intervine si de starea in care se gasesc

victimele, la acordarea primului ajutor medical se vor respecta urmatoarele reguli:
* primul ajutor medical se acorda, de regula, chiar pe locul unde a fost descoperita victima,
cu conditia existentei unui mediu corespunzator (fara fum si gaze toxice, fara pericol de
prabusire a elementelor de constructie). Dupa descoperirea victimei, seful grupei de
recunoastere o examineaza rapid si complet.
* examinarea trebuie facuta cu grija, in asa fel incat sa nu se agraveze starea victimei si sa
nu se produca stari de soc, care pot fi constatate prin accentuarea palorii fetei, lipsa de
putere si moleseala manifestata de victima, raceala membrelor si accelerarea pulsului.
Victimele trebuie sa fie mentinute in stare de repaus, in pozitia culcat, cu capul mai jos
decat restul corpului. In anotimpul rece, pana la salvare, victimele vor fi acoperite cu
paturi, li se vor da sa bea cateva inghitituri de apa sau ceai cald indulcit (cu exceptia
cazului in care se evidentiaza semne ale unei hemoragii interne).
Se interzice administrarea de alcool victimelor.
In cazul in care se descopera mai multe victime, seful interventiei va stabili ordinea
acordarii primului ajutor medical si a scoaterii acestora din zona afectata de incendiu,
astfel:
* hemoragicii si socatii;
* ceilalti raniti;
* asfixiatii si intoxicatii, dupa tratarea lor pe loc.
Primul ajutor medical consta in:
* curatarea sumara a plagilor si arsurilor;
* oprirea provizorie a hemoragiilor;
* imobilizarea fracturilor;
* combaterea socurilor survenite;
* scoaterea victimelor din zonele afectate si transportarea lor la spitalele de urgenta.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR

La arsurile de gradul I, se executa tamponarea acestora cu tampoane de vata

inmuiate cu solutie de acid picric (in lipsa acestuia, se va folosi uleiul vegetal, untura de
peste sau se vor aplica felii de cartofi).
 6
La arsurile de gradul II si III, dupa indepartarea hainelor victimei se aplica pe
suprafata arsa un pansament steril uscat, evitandu-se cu grija spargerea basicilor cu
lichid.
In cazul lipsei pansamentelor sterile, victimele vor fi infasurate in cearceafuri sterile.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PERSOANELOR ASFIXIATE

Se transporta victima intr-un loc lipsit de fum sau gaze nocive si ferit de pericolul
prabusirii sau de efectul focului si apei. Dupa ce aceasta a fost asezata cu fata in sus si
mainile de-a lungul corpului, i se descheie imbracamintea la gat, piept si stomac si i se fac
frectii cu alcool, pentru incalzirea corpului si respiratie artificiala, folosindu-se unul din
procedeele cunoscute. Descoperindu-se persoane intoxicate, primul ajutor medical se
acorda in raport de natura substantelor ce au provocat intoxicatia, executandu-se:
aplicarea mastii contra fumului si gazelor pe fata victimei, scoaterea din mediul toxic si
transportarea acesteia la spital.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR MEDICAL IN CAZUL

CAND SE CONSTATA HEMORAGII

Pe timpul interventiei pentru salvarea persoanelor aflate in spatii periclitate sau

afectate de incendiu, se pot intalni victime cu hemoragii externe sau interne.
Hemoragiile externe pot fi:
* hemoragii arteriale, care se manifesta prin tasnirea sangelui din artere in ritmul batailor
inimii;
* hemoragii venoase, la care sangele se scurge incet, continuu si fara pulsatii;
* hemoragii capilare, manifestate la suprafata pielii, situatie cand sangele se prelinge incet,
cu picaturi.
Hemoragiile interne se impart in:
* hemoragii produse in interiorul corpului omenesc, care se manifesta prin revarsarea
sangelui in tesuturi (sub piele) sau in cavitati (torace, abdomen);
* hemoragii exteriorizate, care se manifesta prin scurgerea sangelui pe nas, gura.
Acordarea primului ajutor medical, in cazul hemoragiilor, consta in oprirea rapida si
corecta a scurgerii sangelui.
Pentru a opri scurgerea sangelui, salvatorii vor folosi urmatoarele metode:
* apasarea cu degetele a vaselor vatamate (artere sau vene);
* indoirea membrului din incheietura si legarea lui cu pansament;
* aplicarea garoului.
Pentru intreruperea hemoragiei arteriale, apasarea cu degetele sau punerea
garoului (legarea partii vatamate cu o curea, sfoara, cablu) se face din directia de curgere
a sangelui de la inima, deci mai sus de rana. Intreruperea hemoragiei venoase se face din
directia de intoarcere a sangelui catre inima, deci sub rana.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR MEDICAL

IN CAZUL FRACTURILOR

Dupa constatarea fracturii si determinarea ei (inchisa, deschisa), seful interventiei

va ordona acordarea primului ajutor medical, care va consta in:
* imobilizarea victimei;
* imobilizarea membrului fracturat.
Imobilizarea corpului sau a membrelor fracturate se face cu ajutorul atelelor, care
se imbraca in vata si se aplica de-a lungul fracturii, in asa fel incat acestea sa cuprinda
cele doua articulatii vecine fracturii. Atelele (in lipsa lor placi de placaj ingust, bete potrivite,
 7
linii, nuiele, cartoane) se fixeaza de membrele fracturate prin infasurare cu fesi de tifon sau
panza.
In momentul punerii atelelor se interzice indepartarea fracturii.
Cand s-a constatat o fractura a oaselor coapsei, a gambei, a bratului sau
antebratului, in lipsa atelelor sau mijloacelor improvizate, piciorul fracturat se leaga de cel
sanatos, iar mainile se leaga bine de corp. In cazul fracturarii coloanei vertebrale, victima
se culca pe spate, pe o scandura dreapta si lata (o usa) si se transporta imediat la spital.
In situatia cand se constata fractura coastelor, toracele se bandajeaza strans in
pozitia de expiratie maxima.
Primul ajutor in cazul luxatiilor (situatie evidentiata de iesirea din incheieturi a
capetelor oaselor) consta in aplicarea pe incheietura a unui pansament strans,
interzicandu-se miscarea partii vatamate. Punerea la loc a luxatiei se permite a fi
executata numai de catre medicul specialist. In cazul fracturilor deschise, cand exista
pericolul infectarii generale, echipa de salvatori va pune mai intai garoul, in raport de tipul
hemoragiei (arteriala sau venoasa), dupa care va infasura plaga cu un pansament steril,
fara a aplica medicamente, si apoi va executa imobilizarea cu atele, dupa procedeele
indicate mai sus.

 Metode eficiente de reanimare

Problema asfixiei a fost mereu in atentia specialistilor. Cu toate cercetarile facute

insa, tratamentul ideal nu a fost gasit inca.
Cea mai eficienta metoda in special in cazurile cele mai dificile, este gura la gura.
La folosirea acestei metode este necesar ca pentru degajarea cailor respiratorii sa
se ridice ceafa victimei, sa i se dea capul cat mai pe spate, apasand cu o mana puternic
pe varful capului. Aceste doua miscari sunt absolut necesare, avand scopul degajarii cailor
respiratorii. Dupa ce se executa o inspiratie adanca, se deschide gura mare si se sufla in
nasul sau gura asfixiatului. Se deschide larg gura victimei, se pune gura larg deschisa
peste gura acestuia, apasand cu putere sa nu se produca scapari. Pentru evitarea iesirii
aerului pe nas se apasa cu obrazul pe nari. Se trage putin de buza inferioara pentru a
mentine intredeschisa gura victimei. Apoi se ridica gura fara a se misca mainile si pieptul
victimei se coboara.
In practica mai poate fi folosita si metoda de insuflare gura la nas. Se aseaza gura
larg deschisa pe obrajii victimei, in jurul nasului. Se verifica daca buzele astupa bine nasul,
apasand cu putere pentru a nu se produce scapari. Pentru a evita iesirea aerului pe gura,
se inchide gura cu obrazul sau degetul mare, impingand buza inferioara.
In rezumat, tehnica aplicarii acestor doua metode se rezuma la darea capului pe
spate si suflarea de aer in nasul sau gura victimei. Salvatorul, cu o mana da capul inapoi,
iar cu cealalta trage de barbie.
In ceea ce priveste eficacitatea celor doua metode, trebuie aratat ca procedeul
gura la nas este preferabil celui gura la gura fiind mai simplu, permite o mai buna
hiperextindere a capului, comporta mai putine scapari de aer. Este mai eficace deoarece
deschisa din cauza contractarii maxilarelor, poate fi practicata si asupra unei persoane
agitate de convulsiuni; nu se introduce, in general, aerul in stomacul victimei, cauza ce
adesea provoaca varsaturi.
Metoda gura la gura este folosita mai ales in cazul de obstructie nazala, fiind
impusa, de exemplu, de iritatia cauzata de praf, fum sau apa.

*localizarea si lichidarea incendiilor

Organizarea primei interventii pentru stingerea incendiilor

 8
Sarcina de a organiza prima interventie pentru stingerea incendiilor revine asa
zisului compartiment de aparare impotriva incendiilor ce a fost organizat la nivelul
ASOCIATIEI prin decizia conducerii acesteia (conform art. 19 din Legea nr. 307/2006
privind apararea impotriva incendiilor).
Prima interventie cuprinde actiunea personalului existent la locul de izbucnire a
unui incendiu.
Obligatiile care revin primei interventii se stabilesc de catre sefii de compartimente
in functie de specificul respectivului compartiment.
Pentru fiecare compartiment, se intocmesc instructiuni care pe langa masurile si
regulile de prevenire a incendiilor cuprind si probleme de stingere a incendiilor. Punerea
lor in practica de catre personalul salariat va duce cu siguranta la desfasurarea unei
interventii prompte si eficace in cazul izbucnirii unui incendiu.
Pentru a se asigura interventia la stingerea incendiilor in bune conditii, se va
organiza echipa de prima interventie (persoanele se nominalizeaza) care consta in:
- un sef de echipa, care este seful compartimentului;
- un numar de membri, care trebuie sa cunoasca precis ce au de facut in caz de nevoie.

Echipa de prima interventie are urmatoarele sarcini:

- anunta serviciul profesionist pentru situatii de urgenta si sefii ierarhici, in caz de incendiu;
- conduce operatiile de stingere (seful echipei cu personalul din subordine salveaza
persoanele aflate in pericol si evacueaza bunurile materiale in ordinea stabilita si in locul
dinainte cunoscut, pana la sosirea serviciului profesionist pentru situatii de urgenta);
- intrerupe instalatia electrica si de ventilatie;
- actioneaza energic pentru localizarea si lichidarea incendiului izbucnit la locul de munca
cu mijloacele din dotare;
- ia masuri de securitate a personalului salariat si dupa caz de protectie a echipamentelor
impotriva incendiilor.
Membrii echipei de prima interventie au obligatia sa intretina in buna stare de
functionare mijloacele de stingere (stingatoarele), dispozitivele de alarmare si anuntare, sa
le verifice pentru a da posibilitatea de a fi folosite cu usurinta si sa asigure caile de acces
libere. Responsabilul cu anuntarea incendiilor urmaresc zilnic, la inceperea programului de
lucru, prezenta membrilor echipei de stingere si comunica sefului de compartiment numele
celor absenti, acesta avand obligatia sa asigure inlocuitori. Numarul membrilor echipei de
prima interventie pe locul de munca se stabileste in functie de marimea compartimentului
respectiv si dotarea cu mijloace de stingere.

MASURI ORGANIZATORICE SI TEHNICE PENTRU ASIGURAREA PRIMEI

INTERVENTII

Orice salariat care observa un inceput de incendiu este obligat sa alarmeze imediat
intregul personal din obiectiv folosind vocea, cat si responsabilul locului de munca, urmand
sa actioneze – pana la sosirea fortelor de interventie – cu mijloacele de prima interventie
de pe locul de munca (stingatoare) in vederea localizarii inceputului de incendiu, conform
organizarii apararii impotriva incendiilor pe locurile de munca respective.
In scopul actionarii rapide si eficiente in cazul oricarui inceput de incendiu produs in
incinta obiectivului, lunar, prin personal competent se organizeaza exercitii practice de
interventie si evacuare, respectand sarcinile precise inscrise in organizarea apararii
impotriva incendiilor la locurile de munca respective.
Responsabilul locului de munca raspunde de instruirea personalului in domeniul
situatiilor de urgenta si de mentinerea in stare de functionare a mijloacelor de stingere din
dotarea locurilor de munca.
 9
Pentru stingerea inceputurilor de incendiu, inlaturarea urmarilor acestora cat si a
urmarilor unor calamitati naturale care pot afecta obiectivul, vor actiona:
- personalul de pe locul de munca cu mijloacele initiale de stingere;
- serviciul profesionist pentru situatii de urgenta – detasamentul Braila.

MODALITATEA ALARMARII FORTELOR PENTRU INTERVENTIE

Alarmarea personalului de pe locul de munca se va face prin utilizarea sistemelor

manuale (sonerii) cat si verbal de catre cel care a observat inceputul de incendiu, functie
de locul si momentul cand s-a produs evenimentul.
Anuntarea serviciului profesionist pentru situatii de urgenta se va face de catre
responsabilul locului de munca prin intermediul retelei telefonice (alertarea Inspectoratului
pentru situatii de urgenta al judetului Braila se va face prin Sistemul National Unic pentru
apeluri de urgenta 112).
Persoana care anunta Inspectoratul pentru situatii de urgenta al judetului Braila are
obligatia de a anunta locul exact unde s-a produs incendiul, natura materialelor care ard,
pericolul de propagare, precum si pericolul ce il reprezinta pentru oameni.

*protectia personalului de interventie

Pot apare factori de risc pentru personalul de interventie; efectele negative ale
incendiului pot fi urmatoarele:

Nr. Constructii si instalatii Utilizatori

crt. Agenti Actiuni Efecte Efecte
1 Termici:
- degajare de - afumare; - depuneri de fu- - intoxicare;
căldură - încălzire; ningine; - arsuri;
- degajare de - termodegradare; - deformaţii; - reducerea
fum, de - aprindere; - reducerea rezis- vizibilităţii;
gaze fierbinţi tenţei mecanice; - impregnarea
şi de alte - ardere; cu fum a îm-
produse - instabilitate; brăcămintei;
nocive; - prăbuşire; - aprinderea
- flăcări; Îmbrăcămintei;
- panică;
- răniri şi alte
traumatisme;
2 Chimici
- substanţe şi - aprindere; - intensificarea - intoxicare;
produşi de - explozie; arderii; - arsuri;
ardere com- - instabilitate; - reducerea
bustibili; - prăbuşire; vizibilităţii;
- deformaţii; - panică;
- deteriorarea - reumatisme;
etanşeităţii;
- reducerea re-
zistenţei meca-
nice;
- apa din - încărcarea supli- - deteriorarea etan- - creşterea
 10
substanţele mentară; şeităţii; umidităţii
stingătoare; - şoc termic; - dislocare; aerului;
- reacţii chimice; - îngheţ (iarna); - udare;
- explozii; - instabilitate; - reducerea
- prăbuşire; vizibilităţii;
- degerături;
- intoxicare;
- traumatisme;
3 Electromagnetici:
-
- electrici; - scurtcircuite; - noi focare;
electrocutare;

*protectia vecinatatilor

Respectivul CENTRU nu este amplasat la distantele de siguranta stabilite in

Normativul P 118/1999, tabel 2.2.2. fata de proprietati (nord, sud, vest).
Beneficiarul, pe propria raspundere, isi insuseste acest amplasament conform notei
tabelului 2.2.2. din Normativul de Siguranta la Foc al Constructiilor - Indicativ P118/1999,
avand in vedere cele precizate mai sus cat si faptul ca, CENTRUL este dotat cu detectori
de semnalizare a incendiilor, find redusi astfel timpii de alarmare si alertare.

*inlaturarea efectelor negative majore produse de incendiu

- Nu sunt afectate in mod deosebit caile de comunicatii;

- Nu sunt degajate substante periculoase pentru mediu;
- Se va verifica existenta unor acumulari de gaze ce prezinta pericol de
explozie/incendiu;
- Se va verifica existenta unor eventuale victime ale incendiului.
 11
4. FORTE DE INTERVENTIE IN CAZ DE INCENDIU

- serviciul privat pentru situatii de urgenta (de pompieri civili): ASOCIATIA “AURA 2010”
BRAILA nu dispune de serviciu privat pentru situatii de urgenta, inclusiv la nivelul
CENTRULUI.
- servicii private / voluntare pentru situatii de urgenta (de pompieri civili) cu care se
coopereaza (categoria, localitatea, distanta, telefonul sau alte mijloace de alarmare si
alertare): ASOCIATIA “AURA 2010” nu are incheiate contracte cu vreun serviciu privat
pentru situatii de urgenta organizat pe raza municipiului Braila.
- subunitatea de pompieri militari de raion (localitatea, distanta, itinerariul de deplasare,
telefonul sau alte mijloace de alertare si alarmare): serviciul profesionist pentru situatii de
urgenta (detasamentul), cu sediul subunitatii in Braila, b.dul Dorobantilor, nr. , tel. 112.
Distantele si itinerariile de deplasare:
*intre sediul serviciului profesionist pentru situatii de urgenta (detasamentul Braila) si
CENTRUL DE INGRIJIRE SI ASISTENTA PENTRU PERSOANE CU HANDICAP “SF.
MARIA”, distanta este de cca. 1,8 km;
*b.dul Dorobantilor, nr. /sediul serviciului profesionist pentru situatii de urgenta
detasamentul Braila – b.dul Dorobantilor, cu acces la CENTRU. 
- alte forte cu care se coopereaza si modul de anuntare (ambulanta, protectia civila):
serviciul de ambulanta care poate fi anuntat la tel. 112 si segmentul de “Protectie Civila“
care poate fi anuntat de asemenea, telefonic la 112; 0239/.

NECESARUL DE FORTE SI MIJLOACE DE STINGERE

Determinarea necesarului de forte si mijloace de stingere s-a facut in conformitate

cu « Metodologia calculului fortelor si mijloacelor necesare pentru stingerea incendiilor »,
editata de M.I. – Comandamentul Trupelor de Pompieri, editia 1984.
Calculul debitelor, si cantitatilor de apa si substante chimice necesare operatiunii de
stingere:
I. Stingerea cladirii (CENTRULUI):
- Tipul cladirii: paralelipipedic (doua corpuri);
- Suprafata construita = 157,25 mp;
- Inaltimea maxima a fiecarui corp (10,19 m respectiv 5 m).
Calculul debitului necesar de solutie spumanta si spumanti pentru stingere:
qs.nec.sp. = K2 x 60 x A x is in care:
K2 = 1,90 (coeficient corectie conform tabelei 7);
A = aria;
Is = 0,11 (l/s x mp) – intensitatea de stingere (conform tabelei 8);
A = 157,25 mp;
qs.nec.sp. = 1,9 x 60 x 157,25 x 0,11 = 1971,91 l/min.
Determinarea nr. de capete de debitare:
Ni.sp = qs.nec.sp / qs.sp in care:
qs.nec.sp = 1971,91 l/min.;
qs.sp = 7870 l/min. (din tabela 9 – pentru teava generatoare spuma 5000 l/min.; Hi = 80 m
H20);
Ni.sp = 1971,91 / 7870 ≈ 1 teava generatoare spuma de 5000 l/min.
Stabilirea debitului real de refulare  :
qs.ref.sp = 1 x 7870 = 7870 l/min.
Determinarea consumului real de spumogen lichid proteic:
cr = Ni.sp x qsp in care:
qsp = 47,3 l/min. (pentru o teava generatoare spuma 5000 l/min.);
Ni.sp = 1 teava generatoare spuma de 5000 l/min.;
 12
cr = 1 x 47,3 = 47,3 l/min. spumogen lichid proteic.
Stabilirea consumului de spumogen lichid proteic pentru o operatiune de stingere:
Cr = cr x Tt in care:
cr = 47,3 l/min. consumul real de spumogen lichid;
Tt = durata operatiei de stingere (din tabela 10);
Tt = 20 minute pentru CENTRU;
Cr = 47,3 x 20 = 946 l.
Stabilirea rezervei de spumogen lichid proteic:
CRZ = Nop x Cr in care:
Nop = 2 (numarul operatiilor de stingere, din tabela 11);
Cr = 946 l;
CRZ = 2 x 946 = 1892 l.
Stabilirea debitelor de apa/substanta spumanta necesare actiunii de stingere a
incendiului:
qref = qref.h.sp + qref.h.r in care:
qref.h.sp = 7870 l/min. – debitul real de refulare al substantei spumante;
qref.h. = 381 l/min. – debitul real de refulare al apei pentru racire;
qref = 7870 + 381 = 8251 l/min.
Stabilirea cantitatii de apa necesare pentru actiunea de stingere a incendiului in
functie de durata operatiunilor de stingere :
Vih = (qref x Tt) / 1000 [mc] in care:
qref = 8251 l/min.;
Tt = 20 minute pentru CENTRU;
Vih = (8251 x 20) / 1000 = 165 mc.
Vih ≤ Vinc in care:
Vinc = rezerva de incendiu.
RECAPITULARE
- agent de stingere: apa si spuma mecanica;
- necesar de apa: 165 mc;
- necesar de spumogen lichid proteic: 1892 l;
- necesar de tevi refulare apa: 3 tevi tip « B »;
- necesar de tevi generatoare spuma: 1 teava tip 5000 l/min.;
- necesar de utilaje (autospeciale): 2 autospeciale APCA ROMAN 12215;
- necesar de servanti: corespunzator indeplinirii misiunilor specifice, si in plus pentru
schimbarea celor care actioneaza in conditii dificile (16 pompieri militari).
In cazul izbucnirii unui incendiu, din calculele efectuate, se poate concluziona ca, echipele
de prima interventie nu pot interveni eficient, motiv pentru care inca din primele momente
ale observarii incendiului va fi alertat/alarmat serviciul profesionist pentru situatii de
urgenta (detasamentul), cu sediul subunitatii in b.dul Dorobantilor, nr., tel. 112.

Timpii operativi de interventie se evalueaza si se stabilesc prin procedee si reguli

de estimare statistica sau empirica cat si prin masurare directa pe durata interventiilor.

1 – Timpul de alarmare (T1) = intervalul scurs de la izbucnirea incendiului până la

semnalarea acestuia într-un sistem (dispozitiv) automat de detectare – alarmare sau de
către o persoană.

Factori de evaluare:
- nivelul de performanţă a sistemului (dispozitivului) de detectare-alarmare (automat sau
manual);
- prezenţa persoanei apte să observe şi să anunţe incendiul.
 13
T1 = 30 sec. în urma evaluarii făcute practic, după darea în exploatare a
CENTRULUI, ţinându-se seama de faptul că, cladirea este echipata cu instalaţie de
semnalizare a incendiilor; in plus, supravegherea acesteia este asigurată non-stop si de
către personalul de bază.

2 - Timpul de alertare (T2) = intervalul cuprins între momentul alarmării în caz de

incendiu şi cel al constituirii formaţiei de marş în vederea deplasării la locul evenimentului.

Factori de evaluare:
- distanţa până la cel mai apropiat mijloc de transmitere a anunţului;
- nivelul de performanţă a mijlocului de comunicare (transmitere) a anunţului la serviciul
de pompieri;
- durata pregătirii pentru deplasare a serviciului de pompieri (alertarea, echiparea şi
îmbarcarea personalului de intervenţie, pornirea autospecialelor şi constituirea formaţiei de
marş, transmiterea ordinului de deplasare).

T2 = maxim 2 min., ţinându-se seama de faptul că alarmarea subunităţii

(detaşamentului) de pompieri militari Braila se face telefonic (112); postul telefonic este în
incinta CENTRULUI.

3 - Timpul de deplasare (T3) = intervalul cuprins între momentul alertării forţelor

destinate intervenţiei şi sosirea acestora la locul incendiului sau înapoierea la sediu
(remiza).

Factori de evaluare:
- nivelul de performanţă a autospecialelor (utilajelor) serviciului de pompieri;
- distanţa ce trebuie parcursă de serviciul de pompieri până la locul de izbucnire a
incendiului;
- starea drumurilor, a căilor de acces şi practicabilitatea acestora;
- condiţiile atmosferice, anotimpul şi intervalul orar (ziua sau noaptea);
- nivelul traficului (aglomeraţia).

T3 = 8 min., ţinându-se seama de distanţa dintre sediul detaşamentului de pompieri

militari Braila şi CENTRU, starea bună a drumurilor şi căilor de acces, precum şi de
facilităţile din codul rutier pentru echipele de intervenţie aflate în misiune.

4 - Timpul de intrare în acţiune a forţelor concentrate (T4) = durata medie de

realizare a dispozitivului de intervenţie.

Factori de evaluare:
- nivelul de cunoaştere a obiectivului de către personalul de intervenţie şi gradul de
instruire a acestuia;
- locul de izbucnire a incendiului şi accesibilitatea la acesta;
- existenţa, dispunerea şi starea surselor de apă, precum şi posibilitatea de alimentare
sau de amplasare a autospecialelor şi utilajelor mobile;
- executarea recunoaşterii;
- completarea echipării personalului de intervenţie cu mijloace de protecţie, în funcţie de
condiţiile specifice;
- tipul şi dimensiunile dispozitivului de intervenţie;
- categoriile, tipurile şi numărul autospecialelor şi al utilajelor de intervenţie concentrate şi
starea acestora.
 14
T4 = 3 min., ţinându-se seama de faptul că, CENTRUL este dotat numai cu
stingatoare portabile; în vecinătatea CENTRULUI există un hidrant exterior de incendiu;
personalul salariat este instruit pentru intervenţie.

5 - Timpul de răspuns (T5) = intervalul cuprins între momentul alertării forţelor

destinate intervenţiei şi intrarea acestora în acţiune (realizarea dispozitivului de
intervenţie).

- suma factorilor de la nr. crt. 2, 3 şi 4;

T5 = T2 + T3 + T4
T5 = 2 + 8 + 3 = 13 min.

6 - Timpul de începere a intervenţiei (T6) = intervalul cuprins între momentul

apariţiei arderii şi realizarea dispozitivului de intervenţie.

-suma a factorilor de la nr. crt. 1, 2, 3 si 4;

T6 = T1 + T5
T6 = 30 sec. + 13 min. = 13,5 min.

7 - Timpul real de evacuare (T7) = intervalul cuprins între momentul înştiinţării

utilizatorilor şi părăsirea construcţiei de către aceştia.

Factori de evaluare:
- factorii timpului normalizat de evacuare (Tne) ;
- timpul de sosire la faţa locului a forţelor de intervenţie ;
- efectele incendiului asupra căilor de evacuare şi utilizatorilor;
- existenţa şi performanţele mijloacelor de salvare cu care este echipată cladirea şi a
celor din dotarea serviciilor de pompieri.

T7 = 1 min., rezultat în urma măsurătorilor făcute cu prilejul unui exerciţiu de

evacuare organizat în timpul programului de lucru, ţinându-se totodata seama de soluţiile
constructive adoptate la realizarea căii de evacuare (capacitate portantă, izolare termică şi
etanşeitate a elementelor constructive de pe calea de evacuare – uşa metalica cu geam),
de existenţa deschiderilor mobile de geam prevăzute pentru evacuarea fumului şi gazelor
fierbinţi.

8 - Timpul de localizare (T8) = intervalul cuprins între momentul intrării în acţiune a

forţelor concentrate şi punerea sub control a limitelor arderii pe direcţiile de propagare a
incendiului.

Factori de evaluare:
- tipul şi complexitatea construcţiei (instalaţiei);
- timpul de dezvoltare liberă a incendiului;
- echiparea cu instalaţii şi cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor;
- dimensiunile incendiului şi direcţia de propagare;
- condiţiile atmosferice, anotimpul ori intervalul orar în care se intervine;
- numărul, tipul şi debitele capetelor de refulare a substanţelor stingatoare adecvate de la
autospecialele şi utilajele mobile de intervenţie, precum şi dispunerea acestora;
- fiabilitatea mijloacelor de intervenţie;
- rezistenţa sau stabilitatea la foc a construcţiei.
 15

T8 = 10 min., ţinându-se seama de gradul de complexitate redus, de existenţa

hidrantului exterior (stradal), de timpul de dezvoltare liberă a incendiului şi direcţia de
propagare .

9 - Timpul de stingere (T9) = intervalul cuprins între momentul localizării şi până la

întreruperea (neutralizarea) completă a arderii, până la înlăturarea posibilităţilor de
reaprindere a materialelor şi a substanţelor combustibile sau până la producerea unor
fenomene negative.

Factori de evaluare:
- factorii mentionaţi la nr. crt. 8;
- cantitatea de materiale şi substanţe care ard şi modul de distribuire a acestora în
spaţiu;
- continuitatea debitării agenţilor de stingere la parametrii stabiliţi (intensităţi, presiuni,
debite);
- eficienţa mijloacelor de protecţie a personalului de intervenţie şi fiabilitatea acestora;
- producerea unor evenimente perturbatoare (de exemplu: explozii, prăbuşiri, revărsarea
de lichide combustibile sau de metale topite, înghetarea unor porţiuni ale dispozitivului de
intervenţie etc.).

T9 = 30 min., ţinându-se seama de cantităţile de mobilier şi rafturi, respectiv

ambalaje combustibile în cantităţi relativ reduse.

10 - Timpul de înlăturare a efectelor negative ale incendiului (T10) = durata

lucrărilor ulterioare stingerii incendiului pentru înlăturarea unor efecte negative care pot
crea la faţa locului alte riscuri majore .

Factori de evaluare:
- riscuri remanente stingerii unor incendii, cum pot fi cele generate de:
*focare ascunse (latente);
*scăpări de gaze combustibile sau toxice;
*agenţi puternic poluanţi, care trebuie neutralizaţi;
*prăbuşirea iminentă a unor elemente de construcţii;
- necesitatea căutării unor eventuale victime sau a unor bunuri de valoare deosebită;
- necesitatea continuării răcirii unor elemente de construcţii sau instalaţii.

T10 = 15 min., ţinându-se seama de faptul că, CENTRUL este utilat cu traseu de
gaze combustibile (gaz metan).

11 - Timpul de intervenţie (T11) = intervalul cuprins între momentul intrării în

acţiune a forţelor concentrate şi finalizarea lucrărilor ulterioare opririi procesului de ardere.

-suma a factorilor de la nr. crt. 7, 8, 9, 10:

T11 = T7 + T8 + T9 + T10
T11 = 1 + 10 + 30 + 15 = 56 min.

12 - Timpul de retragere (T12) = durata operaţiunilor de strângere a dispozitivului

de intervenţie şi de pregătire a forţelor şi a mijloacelor concentrate pentru deplasare de la
locul incendiului.
 16
Factori de evaluare:
- dimensiunile şi complexitatea dispozitivului de intervenţie;
- refacerea plinului cisternelor cu apă;
- condiţiile atmosferice;
- echiparea şi refacerea personalului de intervenţie;
- verificarea tehnicii de intervenţie.

T12 = 10 min., ţinându-se seama de faptul că prin tipul şi gradul de complexitate al

construcţiei, dimensiunile cât şi complexitatea dispozitivului de intervenţie nu sunt majore.

13 - Timpul de ocupare al forţelor şi mijloacelor de intervenţie (T13) = intervalul

cuprins între momentul alertării forţelor de intervenţie şi începerea deplasării acestora la
sediu (remiza).

T13 = T5 + T11 + T12

T13 = 13 + 56 +10 = 1h 19 min.

14. Timpul total de dislocare al forţelor şi mijloacelor de intervenţie (T14) = intervalul

cuprins între momentul alertării forţelor de intervenţie şi înapoierea acestora la sediu
(remiza).

T14 = T3 + T13
T14 = 8 min. + 1 h 19 min. = 1 h 27 min.
 17

5. SURSE DE ALIMENTARE CU APA IN CAZ DE INCENDIU,

EXTERIOARE UNITATII

- retele de alimentare cu apa

Conductele de apa potabila si canalizare din aria aferenta CENTRULUI, sunt
vizualizate pe planul general al unitatii.

debite, presiuni
Conform STAS 1478/1990, debitul de apa pentru stingerea din exterior a unui
incendiu, la cladire este:
- 5 l/s pentru compartimentul de incendiu (CENTRUL avand volumul sub 5000 mc; prin
asimilare categoria de incendiu C, si gradul III de rezistenta la foc).

amplasarea hidrantilor si stabilirea distantelor fata de incinta unitatii

Amplasamentul hidrantilor exteriori de incendiu si starea acestora de functionare:
- in exteriorul CENTRULUI, pozati pe reteaua de joasa presiune a b.dului Dorobantilor;
functionalI.

- alte surse artificiale sau naturale de apa

.
 18
6. PLANUL CENTRULUI PE CARE SUNT MARCATE SI INSCRISE DATE PRIVIND:

* destinatia spatiilor (incaperilor) - sunt precizate explicit mai jos;

* suprafetele construite si ariile desfasurate;
Suprafata construita a CENTRULUI este de 157,25 mp iar suprafata desfasurata
este de 318,25 mp.
Suprafata utila este de 257,57 mp.
Corpul C1 – are suprafata construita = 80,5 mp iar suprafata desfasurata = 241,5 mp.
Parter
suprafata utila = 65,71 mp constituita din cabinet medical, camera cazare asistati 3 paturi,
grup sanitar personal, camera materiale curatenie, vestiar personal, hol, scara acces etaj.
Etaj
A utila = 65,05 mp constituita din zona de cazare asistati permanenta cu 13 paturi (grupata
pe 2 camere), grup sanitar, hol, scara acces mansarda.
Mansarda
suprafata utila = 65,6 mp constituita din zona de cazare asistati permanenta cu 10 paturi
(grupata pe 3 camere), grup sanitar, hol.
Corpul C2
Parter
A construita = 76,75 mp.
A utila parter = 61,21 mp constituita din zona de cazare asistati permanenta cu 15 paturi
(grupata pe 4 camere), grup sanitar, hol.
Se precizeaza faptul ca bucataria cu spatiile de depozitare aferente sunt organizate
intr-un corp independent C3, regim de inaltime parter, suprafata utila = 39,47 mp
(suprafata construita = 6,58 x 7,11 = 46,78 mp) care nu face obiectul acestui studiu.
Destinatia incaperilor (spatiilor) cat si suprafetele acestora pe niveluri la CENTRU,
sunt:
Corpul C1 + C2
 La parter
- cabinet medical: S = 11,73 mp;
- grup sanitar personal: S = 1,74 mp;
- sas: S = 2,49 mp;
- vestiar: S = 1,5 mp;
- hol: S = 4,25 mp;
- camera cazare 1: S = 13,22 mp;
- camera cazare 2: S = 13,52 mp;
- camera cazare 3: S = 12,98 mp;
- camera cazare 4: S = 11,36 mp;
- camera cazare 5: S = 16,23 mp;
- baie: S = 6,29 mp;
Corpul C1
 La etaj
- balcon: S = 5,39 mp;
- camera cazare 1: S = 28,2 mp;
- hol: S = 7,97 mp;
- baie: S = 4,12 mp;
- camera cazare 2: S = 17,77 mp;
Corpul C1
 La mansarda
- camera cazare 1: S = 15,43 mp;
- camera cazare 2: S = 16 mp;
- camera cazare 3: S = 9,25 mp;
 19
- baie: S = 13,8 mp;
- hol: S = 8,6 mp.
* regimul de inaltime (numarul de niveluri);
CENTRUL are un regim de inaltime P+E+M (corpul C1) si P (corpul C2).
* numarul de persoane care utilizeaza CENTRUL;
- 20 (18 asistati si 2 salariati/tura de lucru) – parter corpul C1 + C2;
- 14 (13 asistati si 1 salariat/tura de lucru) – etaj corp C1;
- 11 (10 asistati si 1 salariat/tura de lucru) – mansarda corp C1.
La activitatile Centrului participa si voluntari, care impreuna cu salariatii, presteaza
servicii de asistenta si ingrijire, in permanenta.
Corpul C1 + C2 / parter: se ia in calcul numarul de 23 persoane (salariati, asistati,
vizitatori); la etaj corpul C1 pot fi maxim 17 persoane iar la mansarda corpul C1 pot fi
maxim 14 persoane.
Accesul la nivelul parterului in camerele de cazare se realizeaza din exterior pe
doua directii, prin doua goluri de usa - pozitionate pe latura lunga (fatada nord). Usile
exterioare au dimensiunile: una de 0,9 m x 2,1 m si una de 1,6 m x 2,1 m. Circulatia intre
camere se realizeaza prin goluri in zidarie cu dimensiunile de 0,9 m x 2,1 m in care s-au
montat usi.
Accesul la etaj/mansarda se realizeaza pe o scara betonata interioara (latime
rampa = 0,9 m) de tip inchis. Se mentioneaza faptul ca, se poate accede si pe balconul de
la etajul corpului C1.
Sunt asigurate conditii de evacuare, usa de latime 1,6 m asigurand evacuarea a 3
fluxuri. Persoanele aflate la nivelurile superioare – etaj, mansarda (nivele ocupate cu spatii
de cazare) se pot evacua prin scara de circulatie care debuseaza in holul de la parter.
Bolnavii vor fi evacuati prin grija personalului permanent asigurat de centrul de ingrijire
(personalul Centrului este instruit de catre persoana cu responsabilitati in domeniul
apararii impotriva incendiilor asupra modului distinct, specific, in care se face alarmarea,
anuntarea si orientarea persoanelor spre iesiri, precum si privind coordonarea efectiva a
evacuarii persoanelor adapostite, mai ales ca aceste persoane nu se pot evacua singure;
se urmareste ca cei care au si afectiuni locomotorii sa fie cazati numai la parter).
Avandu-se in vedere cele mentionate mai sus, se poate concluziona ca sunt conditii
pentru evacuarea tuturor persoanelor aflate in acelasi timp in incinta CENTRULUI, in timp
util.
Prin amplasamentul cladirii se asigura accesul carosabil pentru masinile de
interventie ale pompierilor militari cat si accesele pietonale pentru echipele de interventie.
* natura materialelor si a elementelor de constructii;
Elementele portante din beton armat si zidarie, conform anexei nr. 1 din O. M. I. nr.
394/26.10.2004, fac parte din clasa de reactie la foc A1, cu urmatoarele criterii de
performanta:
- cresterea de temperatura ∆ T ≤ 30˚C;
- pierderea de masa ∆ m ≤ 50 %;
- durata de persistenta a flacarii tf = 0 (fara flacara sustinuta);
- puterea calorifica superioara PCS < 2 MJ/kg.
Acoperisul tip sarpanta din lemn ignifugat face parte din clasa de reactie la foc: C
(s2, d1) la care F_s </= 150 mm în 60 s conform EN ISO 11925-2*8); expunere = 30 s;
emisia de fum*5) şi picături/particule arzânde *6) unde *5) s2 = SMOGRA </= 180 m -2. s-1
şi TSP_600 s </= 200 m-2 , si *6) d1 = fără picături/particule arzânde care persistă mai mult
de 10 s conform EN 13823 (SBI) în 600 s.
Caracteristici constructive:
*Corpul C1 este edificat din zidarie portanta din caramida de 30,35 cm grosime la parter,
etaj si mansarda, cu fundatii de beton, plansee din beton, si pereti de compartimentare din
caramida de 23 cm si din gipscarton. Acoperisul este de tip sarpanta din lemn iar
 20
invelitoarea din tabla plana zincata; elementele structurale ale mansardei sunt placate cu
gipscarton. Finisajele interioare si exterioare sunt: pardoseli calde (parchet laminat) in
majoritatea camerelor, gresie in bai, holuri (parter), tencuieli si zugraveli lavabile la pereti
si tavane, tamplarie din PVC - la interior; la exterior - tencuieli obisnuite si tamplarie PVC
cu geam termoizolant.
Spatiul este luminat si ventilat natural prin intermediul golurilor de ferestre si usi.
Structura de rezistenta este alcatuita din zidarie portanta.
Fundatiile sunt continui, si sunt din beton armat.
Inchiderile exterioare si compartimentarile interioare: zidarie.
Acoperisul este tip sarpanta din lemn. Invelitoare: tabla.
Limitele de rezistenta la foc ale elementelor de constructie mai sus amintite sunt:
- 3 h pentru cadre beton armat;
- 1 h si 30 min. pentru plansee, inclusiv la casa de scari;
- 1 h pentru grinzile, podestele si treptele scarii interioare;
- 30 min. pentru placile din ipsos carton;
- 6 h pentru pereti exteriori neportanti, zidarie 30,35 cm;
- minim 3 h si 30 min. pentru peretii de separare zidarie 23 cm, inclusiv la casa scarii;
- 15 min. pentru sarpanta din lemn ignifugat.
Incaperile sunt separate de restul constructiei prin pereti cu limita de rezistenta la
foc minim 3 ore si 30 minute.
* nivelurile criteriilor de performanta privind securitatea la incendiu, asigurate;
Gradul de rezistenta la foc al constructiei integrale (CENTRULUI) este III.
* instalatiile utilitare aferente;
Instalatiile aferente halei (electrice, gaze, climatizare) sunt executate potrivit
reglementarilor tehnice si masurilor specifice de aparare impotriva incendiilor (prevenire si
stingere a incendiilor), astfel incat acestea sa nu constituie surse de izbucnire a incendiilor
sau de propagare a focului. Aceste instalatii corespund destinatiei, tipului si categoriei de
importanta a halei respective precum si nivelului de risc de incendiu.
La tabloul electric de distributie s-a prevazut posibilitatea de intrerupere a
alimentarii cu energie electrica a instalatiilor electrice.
Alegerea caracteristicilor materialelor, aparatelor, echipamentelor si receptoarelor
electrice s-a facut tinandu-se seama de categoriile in care se incadreaza incaperile
constructiei din punct de vedere: al mediului; din punct de vedere al pericolului de incendiu
conform Normativului tehnic P 118/1999 si din punct de vedere al pericolului de
electrocutare; al destinatiei constructiei si conditiilor specifice de utilizare si montare;
caracterului specific al instalatiei electrice respective. Instalatia electrica de iluminat
general este realizata cu conductoare din cupru introduse in tuburi de protectie montate
ingropat in pereti si plansee, dupa caz. Corpurile de iluminat sunt de tip fluorescente, si
aplice echipate cu becuri economice in constructie normala si etansa, dupa caz (iluminatul
scarii se va asigura atat ziua cat si noaptea cu diferente minime de luminanta la un nivel
de 50 -:- 75 lx). Instalatia de iluminat de veghe (2 lx) este realizata cu corpuri de iluminat
care sa asigure pe timp de noapte un nivel de iluminare pentru orientarea persoanelor,
prevazut in toate camerele de cazare la nivelul pardoselii. Iluminatul de siguranta este
realizat si pe caile de evacuare (lampi alimentate de la surse locale, amplasate pe traseele
de iesire - usi, casa scarii), indicand evacuarea. Durata de functionare: minim o ora iar
trecerea pe comutare automata atat pentru iluminatul de evacuare cat si pentru cel de
veghe se va realiza in maxim 5 secunde. Instalatia electrica de prize a fost realizata cu
conductoare din cupru introduse in tuburi de protectie montate ingropat in pereti si
plansee, dupa caz; prizele sunt duble cu contact de protectie si prevazute cu obturatoare.
Instalatia de televiziune, telefonie si interfon este realizata cu cabluri speciale, specifice
fiecarei aplicatii. Tabloul electric s-a echipat cu echipament de ultima generatie (cutii
semiingropate care sunt legate la nulul de protectie). Pentru consumatorii care au o putere
 21
mai mare de 2 kV s-au prevazut circuite separate. Pentru protectia impotriva tensiunilor de
atingere accidentale, partile metalice ale tablourilor electrice s-au legat la priza de pamant
naturala a cladirii cu platbanda OLZn 25 x 4 mm.
Necesarul de energie termica este produs de microcentrala murala functionand cu
gaz metan (in exterior exista o instalatie de utilizare gaze naturale joasa presiune, un post
de reglare masurare PRM si un bransament gaze naturale redusa presiune; din instalatia
de utilizare gaze naturale joasa presiune se alimenteaza atat cele doua masini de gatit tip
aragaz cat si microcentrala murala).
* instalatiile, sistemele, dispozitivele si aparatele de prevenire si stingere a incendiilor
cu care este echipat CENTRUL;
CENTRUL este dotat cu sistem de semnalizare, alarmare si alertare in caz de
incendiu.
CENTRUL nu este dotat cu hidranti interiori de incendiu.
CENTRUL este dotat cu mijloace initiale de stingere (stingatoare cu pulbere tip P6,
stingatoare cu CO2 tip G3, stingatoare cu spuma mecanica SM6) pozate in toate spatiile
acesteia, astfel incat sunt respectate prevederile privind dotarea constructiilor civile
(publice) – un stingator portativ cu pulbere de 6 kg pentru o arie construita de maximum
150 mp, dar minimum 2 stingatoare pe fiecare nivel al constructiei.
* dispozitivul de interventie in caz de incendiu.
 22
ANEXA
I. Riscul de incendiu
A. Identificarea si stabilirea nivelurilor de risc de incendiu. Se iau in considerare:
a) densitatea sarcinii termice
Densitatea sarcinii termice se calculeaza prin raportarea sarcinii termice din
respectiva incapere (spatiu, zona, compartiment) la aria acesteia (suprafata sectiunii
orizontale a spatiului afectat de incendiu).
qS = SQ / AUTILA [MJ/mp]
Corpul C1 + C2
 La parter
- pentru camera cazare 1
qSCC1 = SQCC1 / AUTILA CC1 = (Pi x Mi) / AUTILA CC1 = (19,25 MJ/kg x 150 kg + 16 MJ/kg x
19,83 kg + 32 MJ/kg x 5 kg) / 13,22 mp = (2887,5 MJ + 317,28 MJ + 160 MJ) / 13,22 mp =
3364,78 MJ / 13,22 mp = 254,52 MJ/mp
Unde:
Pi = puterea calorifica inferioara a lemnului de esenta tare (din constructia articolelor de
mobilier) respectiv a parchetului (cu care s-a placat incaperea), a buretelui din constructia
unor articole de mobilier;
Mi = masa mobilierului respectiv a parchetului, buretelui mentionate mai sus.
Aria incaperii = 13,22 mp.
- pentru camera cazare 2
qSCC2 = SQD2 / AUTILA CC2 = (Pi x Mi) / AUTILA CC2 = (19,25 MJ/kg x 200 kg + 16 MJ/kg x
20,28 kg + 32 MJ/kg x 5 kg) / 13,52 mp = (3850 MJ + 324,48 MJ + 160 MJ) / 13,52 mp =
4334,48 MJ / 13,52 mp = 320,59 MJ/mp
Unde:
Pi = puterea calorifica inferioara a lemnului de esenta tare (din constructia articolelor de
mobilier) respectiv a parchetului (cu care s-a placat incaperea), a buretelui din constructia
unor articole de mobilier;
Mi = masa mobilierului respectiv a parchetului, buretelui mentionate mai sus.
Aria incaperii = 13,52 mp.
- pentru camera cazare 3
qSCC3 = SQCC3 / AUTILA CC3 = (Pi x Mi) / AUTILA CC3 = (19,25 MJ/kg x 150 kg + 16 MJ/kg x
19,47 kg + 32 MJ/kg x 5 kg) / 12,98 mp = (2887,5 MJ + 311,52 MJ + 160 MJ) / 12,98 mp =
3359,02 MJ / 12,98 mp = 258,78 MJ/mp
Unde:
Pi = puterea calorifica inferioara a lemnului de esenta tare (din constructia articolelor de
mobilier) respectiv a parchetului (cu care s-a placat incaperea), a buretelui din constructia
unor articole de mobilier;
Mi = masa mobilierului respectiv a parchetului, buretelui mentionate mai sus.
Aria incaperii = 12,98 mp.
- pentru camera cazare 4
qSCC4 = SQCC4 / AUTILA CC4 = (Pi x Mi) / AUTILA CC4 = (19,25 MJ/kg x 200 kg + 16 MJ/kg x
17,04 kg + 32 MJ/kg x 5 kg) / 11,36 mp = (3850 MJ + 272,64 MJ + 160 MJ) / 11,36 mp =
4282,64 MJ / 11,36 mp = 376,99 MJ/mp
Unde:
Pi = puterea calorifica inferioara a lemnului de esenta tare (din constructia articolelor de
mobilier) respectiv a parchetului (cu care s-a placat incaperea), a buretelui din constructia
unor articole de mobilier;
Mi = masa mobilierului respectiv a parchetului, buretelui mentionate mai sus.
Aria incaperii = 11,36 mp.
- pentru camera cazare 5
 23
qSCC5 = SQCC5 / AUTILA CC5 = (Pi x Mi) / AUTILA CC5 = (19,25 MJ/kg x 150 kg + 32 MJ/kg x 5
kg) / 16,23 mp = (2887,5 MJ + 160 MJ) / 16,23 mp = 3047,5 MJ / 16,23 mp = 187,76
MJ/mp
Unde:
Pi = puterea calorifica inferioara a lemnului de esenta tare (din constructia articolelor de
mobilier) respectiv a buretelui din constructia unor articole de mobilier;
Mi = masa mobilierului respectiv a buretelui mentionate mai sus.
Aria incaperii = 16,23 mp.
Parchetul are greutatea (masa) de 1,5 kg/mp.
Fiecare camera de cazare (1, 2, 3, 4) are pardoseala placata cu parchet 100 % din
suprafata totala.
S-a considerat QP = 16 MJ/kg.
- pentru vestiar,
sarcina termica data de echipamentul imbracaminte/incaltaminte preconizat, este:
SQV = QT, P x MT, P = 20 MJ/kg x 2 kg + 19,15 MJ/kg x 2,5 kg = 87,87 MJ
Unde:
QT, P = puterea calorifica inferioara a tesaturilor textile din care sunt realizate confectiile
respectiv a pieii moale din care sunt confectionate articolele de incaltaminte ale salariatilor;
MT, P = masa confectiilor textile respectiv a articolelor de incaltaminte.
Densitatea sarcinii termice data de respectivele confectii/articole, este:
qSV = SQV / ASV = 87,87 MJ / 1,5 mp = 58,58 MJ/mp
Unde ASV = aria vestiarului.
- pentru cabinetul medical
qSCM = SQCM / AUTILA CM = (Pi x Mi) / AUTILA CM = (18 MJ/kg x 150 kg + 32 MJ/kg x 3 kg) /
11,73 mp = (2700 MJ + 96 MJ) / 11,73 mp = 2796 MJ / 11,73 mp = 238,36 MJ/mp
Unde:
Pi = puterea calorifica inferioara a lemnului din constructia mobilierului respectiv a buretelui
din constructia scaunelor;
Mi = masa articolelor de mobilier respectiv a buretelui din constructia scaunelor;
AUTILA CM = aria utila a Cabinetului medical.
Mobila, obiectele masive din lemn precum si articolele de mobilier cu umpluturi din
buret sunt confectionate din lemn de esenta tare cu puterea calorifica inferioara 19,25
MJ/kg cat si din lemn de esenta moale cu puterea calorifica inferioara 13,8 MJ/kg.
Umpluturile din buret au puterea calorifica inferioara de 32 MJ/kg.
Pentru parter
qSP = SQP / AUTILA P = (Pi x Mi) / AUTILA P = (SQCC1 + SQCC2 + SQCC3 + SQCC4 + SQCC5 + SQV
+ SQCM) / AUTILA P = (3364,78 MJ + 4334,48 MJ + 3359,02 MJ + 4282,64 MJ + 3047,5 MJ +
87,87 MJ + 2796 MJ) / (65,71 mp + 61,21 mp) = 21272,29 MJ / 126,92 mp = 167,6 MJ/mp
126,92 mp = aria utila a parterului.
Din rezultatele obtinute privind valoarea densitatii sarcinii termice – sub 420 MJ/mp
rezulta un risc de incendiu mic.
Din punct de vedere al destinatiei (functiunii), riscul de incendiu este mic la
incaperile din configuratia parterului.
Corpul C1
 La etaj
- pentru camera cazare 1
qSCC1 = SQCC1 / AUTILA CC1 = (Pi x Mi) / AUTILA CC1 = (19,25 MJ/kg x 300 kg + 16 MJ/kg x
42,3 kg + 32 MJ/kg x 6 kg) / 28,2 mp = (5775 MJ + 676,8 MJ + 192 MJ) / 28,2 mp =
6643,8 MJ / 28,2 mp = 235,59 MJ/mp
Unde:
 24
Pi = puterea calorifica inferioara a lemnului de esenta tare (din constructia articolelor de
mobilier) respectiv a parchetului (cu care s-a placat incaperea), a buretelui din constructia
unor articole de mobilier;
Mi = masa mobilierului respectiv a parchetului, buretelui mentionate mai sus.
Aria incaperii = 28,2 mp.
- pentru camera cazare 2
qSCC2 = SQD2 / AUTILA CC2 = (Pi x Mi) / AUTILA CC2 = (19,25 MJ/kg x 200 kg + 16 MJ/kg x
26,65 kg + 32 MJ/kg x 4 kg) / 17,77 mp = (3850 MJ + 426,4 MJ + 128 MJ) / 17,77 mp =
4404,4 MJ / 17,77 mp = 247,85 MJ/mp
Unde:
Pi = puterea calorifica inferioara a lemnului de esenta tare (din constructia articolelor de
mobilier) respectiv a parchetului (cu care s-a placat incaperea), a buretelui din constructia
unor articole de mobilier;
Mi = masa mobilierului respectiv a parchetului, buretelui mentionate mai sus.
Aria incaperii = 17,77 mp.
Pentru etaj
qSE = SQE / AUTILA E = (Pi x Mi) / AUTILA E = (SQCC1 + SQCC2) / AUTILA E = (6643,8 MJ +
4404,4 MJ) / 65,05 mp = 11048,2 MJ / 65,05 mp = 169,84 MJ/mp
65,05 mp = aria utila a etajului.
Din rezultatele obtinute privind valoarea densitatii sarcinii termice – sub 420 MJ/mp
rezulta un risc de incendiu mic.
Din punct de vedere al destinatiei (functiunii), riscul de incendiu este mic la
incaperile din configuratia etajului.
Corpul C1
 La mansarda
- pentru camera cazare 1
qSCC1 = SQCC1 / AUTILA CC1 = (Pi x Mi) / AUTILA CC1 = (19,25 MJ/kg x 200 kg + 16 MJ/kg x
23,14 kg + 32 MJ/kg x 5 kg) / 15,43 mp = (3850 MJ + 370,24 MJ + 160 MJ) / 15,43 mp =
4380,24 MJ / 15,43 mp = 283,87 MJ/mp
Unde:
Pi = puterea calorifica inferioara a lemnului de esenta tare (din constructia articolelor de
mobilier) respectiv a parchetului (cu care s-a placat incaperea), a buretelui din constructia
unor articole de mobilier;
Mi = masa mobilierului respectiv a parchetului, buretelui mentionate mai sus.
Aria incaperii = 15,43 mp.
- pentru camera cazare 2
qSCC2 = SQCC2 / AUTILA CC2 = (Pi x Mi) / AUTILA CC2 = (19,25 MJ/kg x 200 kg + 16 MJ/kg x
24 kg + 32 MJ/kg x 5 kg) / 16 mp = (3850 MJ + 384 MJ + 160 MJ) / 16 mp = 4394 MJ / 16
mp = 274,62 MJ/mp
Unde:
Pi = puterea calorifica inferioara a lemnului de esenta tare (din constructia articolelor de
mobilier) respectiv a parchetului (cu care s-a placat incaperea), a buretelui din constructia
unor articole de mobilier;
Mi = masa mobilierului respectiv a parchetului, buretelui mentionate mai sus.
Aria incaperii = 16 mp.
- pentru camera cazare 3
qSCC3 = SQCC3 / AUTILA CC3 = (Pi x Mi) / AUTILA CC3 = (19,25 MJ/kg x 150 kg + 16 MJ/kg x
13,87 kg + 32 MJ/kg x 50 kg) / 9,25 mp = (2887,5 MJ + 221,92 MJ + 160 MJ) / 9,34 mp =
3269,42 MJ / 9,25 mp = 353,45 MJ/mp
Unde:
 25
Pi = puterea calorifica inferioara a lemnului de esenta tare (din constructia articolelor de
mobilier) respectiv a parchetului (cu care s-a placat incaperea), a buretelui din constructia
unor articole de mobilier;
Mi = masa mobilierului respectiv a parchetului, buretelui mentionate mai sus.
Aria incaperii = 9,25 mp.
Pentru mansarda
qSM = SQM / AUTILA M = (Pi x Mi) / AUTILA M = (SQCC1 + SQCC2 + SQCC2) / AUTILA M = (4380,24
MJ + 4394 MJ + 3269,42 MJ) / 65,6 mp = 12043,66 MJ / 65,6 mp = 183,59 MJ/mp
65,6 mp = aria utila a mansardei.
Din rezultatele obtinute privind valoarea densitatii sarcinii termice – sub 420 MJ/mp
rezulta un risc de incendiu mic.
Din punct de vedere al destinatiei (functiunii), riscul de incendiu este mic la
incaperile din configuratia mansardei.
# Evaluarea densitatii sarcinii termice totale la CENTRU:
qSC = (SqP + SqE + SqM) : ASU = (21272,29 MJ + 11048,2 MJ + 12043,66 MJ) :
236,45 mp = 44364,15 MJ : 257,57 mp = 172,24 MJ/mp.
La nivelul Centrului, qSC = 172,24 MJ/mp (risc mic de incendiu).
Clasele de periculozitate ale materialelor si produselor existente in incinta
CENTRULUI au fost stabilite conform tabelului 6.2.19. din Normativul de Siguranta la Foc
a Constructiilor - Indicativ P118/1999:
- mobila si obiectele masive din lemn, tesaturile, articolele din piele fac parte din clasa de
periculozitate P.3. Cu periculozitate medie, lit. B. Materiale cu combustibilitate medie (care
nu se incadreaza in clasele P.4. si P.5.) si cu putere calorifica cel mult 27,3 M/kg;
- buretele utilizat ca umpluturi la unele articole de mobilier (fotolii, canapele, scaune) se
incadreaza in clasa de periculozitate P.4., lit. B, periculozitate P.4. Cu periculozitate mare,
lit. B. Materiale combustibile cu viteza mare de ardere sau cu putere calorifica mai mare
de 27,3 M/kg.