Modul 2

HS
EQ Health Safety Environmental Quality Consulting

Ploiesti, str. Nicolae Iorga, nr.5, tel: 0788 258 760, 0723 326 086, tel/fax: 0244.576.619
e-mail:hseq_cons@yahoo.com
CERINŢA ESENŢIALĂ "SECURITATE LA INCENDIU"
Construcţiile, instalaţiile şi amenajările trebuie să fie proiectate şi executate

astfel încât, pe toată durata de viaţă a acestora, în cazul iniţierii unui incendiu, să se
asigure:
a) estimarea stabilităţii elementelor portante pentru o perioadă determinată de
timp;
b) limitarea apariţiei şi propagării focului şi fumului în interiorul construcţiei;
c) limitarea propagării incendiului la vecinătăţi;
d) posibilitatea utilizatorilor de a se evacua în condiţii de siguranţă sau de a fi
salvaţi prin alte mijloace;
e) securitatea forţelor de intervenţie.
Cerinţa esenţială "securitate la incendiu" trebuie asigurată prin măsuri şi reguli
specifice privind amplasarea, proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor,
instalaţiilor şi amenajărilor, precum şi privind performanţele şi nivelurile de
performanţă în condiţii de incendiu ale structurilor de construcţii, produselor
pentru construcţii, instalaţiilor aferente construcţiilor şi ale instalaţiilor de protecţie
la incendiu.
"Securitatea la incendiu" are ca obiectiv reducerea riscului de incendiu prin:
a) asigurarea măsurilor de prevenire a incendiilor în fazele de proiectare şi
executare a construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor şi menţinerea lor la
parametrii proiectaţi în exploatarea acestora, în conformitate cu prevederile
reglementărilor specifice;
b) echiparea şi dotarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor cu mijloace
tehnice de apărare împotriva incendiilor, în conformitate cu prevederile
reglementărilor specifice;
c) organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor;
d) asigurarea intervenţiei pompierilor în cazul producerii unor incendii la
construcţii, instalaţii şi amenajări, precum şi a altor forţe de salvare a persoanelor şi
bunurilor.
Riscul de incendiu se defineşte prin produsul dintre probabilitatea iniţierii
unui incendiu într-o situaţie tehnică dată şi importanţa estimată a pagubelor
produse de incendiu.
Identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu se fac prin metode
şi proceduri specifice, conform metodologiei elaborate de Inspectoratul General
pentru Situaţii de Urgenţă, aprobată prin ordin al ministrului administraţiei şi
internelor.
Riscul de incendiu se stabileşte şi se precizează prin niveluri de risc, pe zone,
încăperi, compartimente, clădiri şi instalaţii.
HS
Ariile compartimentelor de incendiu se stabilesc în funcţie de riscul de

incendiu existent, de destinaţia, de alcătuirea şi de rezistenţa la foc a elementelor
de construcţii.
Nivelurile riscului de incendiu se stabilesc prin reglementări tehnice specifice.
Depăşirea nivelului riscului de incendiu, stabilit prin reglementările tehnice
specifice, este interzisă.
Satisfacerea cerinţei esenţiale "securitate la incendiu" pe întreaga durată de
viaţă a construcţiei, instalaţiei şi a amenajării se asigură, conform prevederilor
reglementărilor tehnice specifice, prin măsuri interdependente, privind:
a) conformarea la foc a construcţiilor;
b) asigurarea unor compartimente de incendiu, în cadrul construcţiilor, în limite
normate, şi a măsurilor de limitare a propagării incendiului în cadrul
construcţiilor/compartimentelor de incendiu;
c) asigurarea stabilităţii construcţiilor/compartimentelor de incendiu pentru o
perioadă de timp normată;
d) menţinerea performanţelor de reacţie la foc şi de rezistenţă la foc ale
produselor pentru construcţii pe timpul utilizării acestora;
e) detectarea incendiilor în faza iniţială prin sisteme şi instalaţii automate de
detectare, semnalizare şi alarmare;
f) stingerea incendiilor cu sisteme ori instalaţii adecvate şi eficiente.
Principalele performanţe de comportare la foc ale produselor pentru

construcţii se referă la reacţia la foc şi la rezistenţa la foc.
Încadrarea produselor pentru construcţii în clase de performanţă privind
comportarea la foc se realizează pe baza criteriilor de performanţă aferente
claselor, a valorilor criteriilor corespunzătoare fiecărei clase, precum şi a metodelor
de determinare a acestora, în condiţiile de utilizare finală, potrivit Regulamentului
privind clasificarea şi încadrarea produselor de construcţii pe baza performanţelor
de comportare la foc, aprobat prin Ordinul comun al ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi
internelor nr. 1.822/394/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 90 din 27 ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Nivelurile performanţelor de comportare la foc a produselor pentru diferite
categorii de construcţii, instalaţii şi amenajări se stabilesc potrivit reglementărilor
tehnice specifice.
Evaluarea rezistenţei la foc a structurilor se poate face prin utilizarea unor
metode bazate pe încercări care utilizează scenarii de referinţă conform
standardelor europene sau pe bază de calcul, pe baza elementelor precizate în
eurocodurile referitoare la calculul comportării la foc a diferitelor tipuri de
structuri.
HS
Acoperişurile/învelitorile de acoperiş se încadrează în clase de performanţă la

foc exterior, pe baza metodelor de încercare specifice din reglementările tehnice,
potrivit prevederilor Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor
pentru construcţii pe baza comportării la foc, elaborat de Inspectoratul General
pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobat prin ordin al ministrului administraţiei şi
internelor.
Reglementările tehnice specifice nu trebuie să creeze bariere pentru
utilizarea produselor pentru construcţii care sunt conforme cu specificaţiile tehnice
relevante.
Pentru categoriile de construcţii stabilite prin lege, condiţiile ce trebuie
asigurate conform reglementărilor tehnice specifice, precum şi acţiunile ce trebuie
întreprinse în caz de incendiu sunt stabilite printr-un scenariu de securitate la
incendiu, conform metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii
de Urgenţă şi aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
Pot fi elaborate scenarii de securitate la incendiu şi pentru alte categorii de
construcţii, la solicitarea proprietarului sau a beneficiarului.
Activitatea de expertizare tehnică de securitate la incendiu se efectuează de
către experţi tehnici atestaţi în condiţiile legii, atunci când o reglementare sau un
organism cu atribuţii de control al statului prevede acest lucru ori când se referă la
situaţiile prevăzute mai jos:
a) pentru rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a
execuţiei unor lucrări de construcţii;
b) la construcţiile existente, în cazul dezastrelor sau al accidentelor datorate
fenomenelor naturale, acţiunilor umane, activităţilor tehnologice sau în vederea
determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcţiei pentru evaluarea
capacităţii acesteia de satisfacere a cerinţei "securitate la incendiu".
Pentru proiecte şi construcţii în curs de execuţie, prin expertizele tehnice de
securitate la incendiu se asigură respectarea integrală a măsurilor de securitate la
incendiu stabilite în reglementările tehnice în vigoare.
Pentru construcţiile existente, expertizele tehnice de securitate la incendiu,
efectuate în situaţiile în care, justificat tehnic, nu pot fi respectate prevederile
reglementărilor tehnice, stabilesc, în funcţie de riscurile de incendiu actualizate,
măsuri alternative care să asigure nivelurile de performanţă pentru securitatea la
incendiu stabilite prin reglementări tehnice specifice.
HS
AUTORIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII
Extras din Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 ***

Republicată privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 933 din 13 octombrie 2004
Art. 1 (1) Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei
autorizaţii de construire sau de desfiinţare. Autorizaţia de construire sau de desfiinţare
se emite la solicitarea deţinătorului titlului de proprietate asupra unui imobil - teren
şi/sau construcţii - ori a altui act care conferă dreptul de construire sau de desfiinţare,
în condiţiile prezentei legi.
(2) Construcţiile civile, industriale, inclusiv cele pentru susţinerea instalaţiilor şi
utilajelor tehnologice, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu
respectarea autorizaţiei de construire, emisă în condiţiile prezentei legi, şi a
reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor.
Art. 2 (1) AUTORIZAŢIA DE CONSTRUIRE constituie actul de autoritate al
administraţiei publice locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de
lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor.
(2) Autorizaţia de construire se emite în temeiul şi cu respectarea prevederilor
documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii.
(3) Autorizaţiile de construire pentru reţele magistrale, căi de comunicaţie,
amenajări pentru îmbunătăţiri funciare, reţele de telecomunicaţii ori alte lucrări de
infrastructură, care se execută în extravilanul localităţilor, se emit cu respectarea
planurilor de amenajare a teritoriului, avizate şi aprobate potrivit legii.
(4) Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizaţii de construire şi
fără documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru:
a) lucrări de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare şi de conservare a
clădirilor de orice fel, cu condiţia menţinerii aceleiaşi funcţiuni, a suprafeţei construite
la sol şi a volumetriei acestora;
b) lucrări de reparare privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare şi altele
asemenea, fără modificarea traseului şi, după caz, a funcţionalităţii acestora;
c) lucrări de reparare privind împrejurimi, mobilier urban, amenajări de spaţii verzi,
parcuri şi grădini publice, pieţe pietonale şi celelalte lucrări de amenajare a spaţiilor
publice;
d) lucrări de cercetare şi de prospectare a terenurilor - foraje şi excavări -, necesare
în vederea efectuării studiilor geotehnice, exploatărilor de cariere, balastierelor,
sondelor de gaze şi petrol, precum şi altor exploatări;
e) organizarea de tabere de corturi.
HS
Art. 3 Autorizaţia de construire se eliberează pentru:

a) lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare
de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor
aferente acestora, cu excepţia celor prevăzute la art. 11;
b) lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare,
restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care
urmează să fie efectuate la construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la
cele din zonele lor de protecţie, stabilite potrivit legii;
c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi
reabilitare privind căi de comunicaţie, inclusiv lucrări de artă, reţele şi dotări tehnico-
edilitare, lucrări hidrotehnice, amenajări de albii, lucrări de îmbunătăţiri funciare,
lucrări de instalaţii de infrastructură, noi capacităţi de producere, transport, distribuţie
a energiei electrice şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi retehnologizare a celor
existente;
d) împrejmuiri şi mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri, pieţe şi alte
lucrări de amenajare a spaţiilor publice;
e) lucrări de foraje şi excavări necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice,
prospecţiunilor geologice, exploatărilor de cariere, balastiere, sonde de gaze şi petrol,
precum şi alte exploatări de suprafaţă sau subterane;
f) lucrări, amenajări şi construcţii cu caracter provizoriu necesare în vederea
organizării execuţiei lucrărilor de bază, dacă nu au fost autorizate o dată cu acestea;
g) organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote;
h) lucrări de construcţii cu caracter provizoriu: chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de
expunere situate pe căile şi spaţiile publice, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi
reclame, precum şi anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole situate în
extravilan;
i) cimitire - noi şi extinderi.
Art. 4 Autorizaţiile de construire se emit de preşedinţii consiliilor judeţene, de
primarul general al municipiului Bucureşti sau de primari, după cum urmează:
a) de preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul primarilor, pentru:
1. investiţiile care se aprobă de Guvern;
2. investiţiile care se realizează în extravilanul comunelor, inclusiv anexele
gospodăreşti ale exploataţiilor agricole mai mari de 50 mp;
3. investiţiile care se amplasează pe terenuri care depăşesc limita unei unităţi
administrativ-teritoriale;
HS
4. lucrări la construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la cele din zonele

lor de protecţie, aflate în teritoriul administrativ al judeţului, cu avizul prealabil al
Ministerului Culturii şi Cultelor;
b) de primarii municipiilor sau oraşelor, pentru construcţiile şi lucrările de orice fel
din intravilanul şi extravilanul acestora, cu excepţia celor prevăzute la lit. a);
c) de primarul general al municipiului Bucureşti, cu avizul primarilor de sectoare,
pentru:
1. investiţiile care se amplasează pe terenuri care depăşesc limita administrativ-
teritorială a unui sector şi cele care se realizează în extravilan;
2. lucrări la construcţii reprezentând monumente istorice, cu avizul prealabil al
Ministerului Culturii şi Cultelor;
3. lucrări de modernizări, reabilitări, extinderi de reţele edilitare municipale, de
transport şi de distribuţie, pentru: apă/canal, gaze, electrice, termoficare, comunicaţii -
inclusiv fibră optică, precum şi lucrări de modernizări şi/sau reabilitări de străzi;
d) de primarii sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru toate categoriile de
construcţii şi amenajări urbanistice din cadrul sectoarelor, cu excepţia celor prevăzute
la lit. a) pct. 1 şi 2 şi la lit. c);
e) de primarii comunelor, pentru locuinţe individuale şi anexele gospodăreşti ale
acestora, precum şi cu avizul structurilor de specialitate din cadrul consiliilor judeţene,
pentru celelalte construcţii şi lucrări executate în intravilanul localităţilor, cu excepţia
celor prevăzute la lit. a).
Art. 5 (1) În vederea simplificării procedurii de autorizare, emitentul autorizaţiei are
obligaţia să organizeze structuri de specialitate, în vederea emiterii acordului unic,
respectiv a obţinerii, în numele solicitantului, a avizelor legale necesare autorizării,
pentru:
a) racordarea la reţelele de utilităţi, în condiţiile impuse de caracteristicile şi de
amplasamentul reţelelor de transport energetic sau tehnologic din zona de
amplasament;
b) racordarea la reţeaua căilor de comunicaţii;
c) prevenirea şi stingerea incendiilor, apărarea civilă, protecţia mediului şi a sănătăţii
populaţiei.
(2) Pentru asigurarea funcţionării structurilor de specialitate, consiliile judeţene şi
locale pot stabili taxe pe tipuri de lucrări, în raport cu numărul de avize necesare, în
condiţiile legii.
Art. 6 (1) Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autorităţile
prevăzute la art. 4, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale
regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după
caz, avizate şi aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind
regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data
HS
solicitării şi stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de

specificul amplasamentului, precum şi lista cuprinzând avizele şi acordurile legale,
necesare în vederea autorizării.
(2) Certificatul de urbanism se emite de autorităţile prevăzute la art. 4, abilitate să
autorizeze lucrările de construcţii, şi se eliberează solicitantului în termen de cel mult
30 de zile de la data înregistrării cererii, menţionându-se în mod obligatoriu scopul
emiterii acestuia.
(3) Certificatul de urbanism se semnează de către preşedintele consiliului judeţean
sau de primar, după caz, de secretar şi de arhitectul-şef sau de către persoana cu
responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din aparatul
propriu al autorităţii administraţiei publice emitente, responsabilitatea emiterii
acestuia revenind semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
(4) În vederea eliberării certificatului de urbanism solicitantul - orice persoană fizică
sau juridică interesată - se va adresa autorităţilor prevăzute la art. 4 cu o cerere care
va cuprinde atât elementele de identificare a imobilului pentru care se solicită
certificatul de urbanism, cât şi elementele care definesc scopul solicitării.
(5) Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
(6) Certificatul de urbanism se emite, potrivit legii, şi în vederea concesionării de
terenuri, a adjudecării prin licitaţie a proiectării lucrărilor publice în faza "Studiu de
fezabilitate" şi pentru cereri în justiţie şi operaţiuni notariale privind circulaţia
imobiliară atunci când operaţiunile respective au ca obiect împărţeli ori comasări de
parcele solicitate în scopul realizării de lucrări de construcţii, precum şi constituirea
unei servituţi de trecere cu privire la un imobil. Operaţiunile juridice menţionate se
efectuează numai în baza certificatului de urbanism, iar nerespectarea acestor
prevederi se sancţionează cu nulitatea actului.
Art. 7 (1) Autorizaţia de construire se emite în cel mult 30 de zile de la data
înregistrării cererii, pe baza documentaţiei depuse la autorităţile prevăzute la art. 4,
care va cuprinde:
a) certificatul de urbanism;
b) dovada titlului asupra terenului şi/sau construcţiilor;
c) proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii;
d) avizele şi acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism;
e) dovada privind achitarea taxelor legale.
(2) Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii este extras din
proiectul tehnic şi se elaborează în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa
nr. 1, în concordanţă cu cerinţele certificatului de urbanism, cu conţinutul avizelor şi al
acordurilor cerute prin acesta, şi se întocmeşte, se semnează şi se verifică, potrivit
legii.
HS
(3) În situaţia depunerii unei documentaţii tehnice incomplete, aceasta se restituie

solicitantului în termen de 5 zile de la data înregistrării, cu menţionarea în scris a
elementelor necesare în vederea completării acesteia.
(4) Executarea lucrărilor de construcţii se poate face numai pe baza proiectului
tehnic şi a detaliilor de execuţie.
(5) Autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire stabileşte o perioadă de
valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este
obligat să înceapă lucrările. În această situaţie, valabilitatea autorizaţiei se extinde pe
toată durata de execuţie a lucrărilor prevăzute prin autorizaţie, în conformitate cu
proiectul tehnic.
(6) Neînceperea lucrărilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la
pierderea valabilităţii autorizaţiei, fiind necesară emiterea unei noi autorizaţii de
construire. În situaţia în care caracteristicile nu se schimbă faţă de autorizaţia iniţială,
se va putea emite o nouă autorizaţie de construire, fără a fi necesar un nou certificat
de urbanism.
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), în cazul justificat în care lucrările de
construcţii nu pot fi începute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit,
investitorul poate solicita autorităţii emitente prelungirea valabilităţii autorizaţiei cu
cel puţin 15 zile înaintea expirării acesteia. Prelungirea valabilităţii autorizaţiei se poate
acorda o singură dată şi pentru o perioadă nu mai mare de 12 luni.
(8) Investitorul are obligaţia să înştiinţeze autoritatea emitentă a autorizaţiei de
construire, precum şi inspectoratul teritorial în construcţii asupra datei la care vor
începe lucrările autorizate. În caz contrar, dacă constatarea faptei de începere a
lucrărilor fără înştiinţare s-a făcut în termenul de valabilitate a autorizaţiei, data
începerii lucrărilor se consideră ca fiind ziua următoare datei de emitere a autorizaţiei.
(9) O dată cu depunerea cererii de emitere a autorizaţiei de construire solicitantul
are obligaţia să prezinte o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că
imobilul - teren şi/sau construcţii - nu face obiectul unui litigiu aflat pe rolul unei
instanţe judecătoreşti. În caz contrar documentaţia se restituie solicitantului, care o va
depune spre autorizare numai după soluţionarea definitivă în instanţă a litigiului.
(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (9), lucrările de consolidare la clădirile
multietajate încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care
prezintă pericol public se autorizează în regim de urgenţă, în condiţiile prevăzute la
alin. (16), chiar în situaţia existenţei unor litigii aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.
(11) În condiţiile prezentei legi nu se emit autorizaţii provizorii.
(12) Autorizaţiile de construire/desfiinţare se emit numai pe baza unei documentaţii
complete, în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1, cu excepţia
situaţiilor prevăzute la alin. (16).
HS
(13) Autorizaţia de construire se semnează de preşedintele consiliului judeţean sau

de primar, după caz, de secretar şi de arhitectul-şef sau de persoana cu
responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din aparatul
propriu al autorităţii administraţiei publice emitente, responsabilitatea emiterii
autorizaţiilor revenind semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
(14) Valabilitatea autorizaţiei se menţine în cazul schimbării investitorului, înaintea
finalizării lucrărilor, cu condiţia respectării prevederilor acesteia şi a transcrierii actelor
care conferă dreptul de construire.
(15) În situaţia în care în timpul execuţiei lucrărilor, şi numai în perioada de
valabilitate a autorizaţiei de construire, survin modificări de temă privind construcţia
autorizată, care conduc la necesitatea modificării acesteia, titularul are obligaţia de a
solicita o nouă autorizaţie, potrivit legii. Pentru obţinerea noii autorizaţii de construire
solicitantul va depune o documentaţie, elaborată cu condiţia încadrării noilor
propuneri în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate şi numai în limitele
avizelor şi acordurilor obţinute pentru autorizaţia iniţială. Nu este necesară emiterea
unui nou certificat de urbanism.
(16) Autorizaţia de construire pentru lucrările de intervenţie de primă necesitate în
cazuri de avarii, accidente tehnice, calamităţi ori alte evenimente cu caracter
excepţional, inclusiv la construcţiile prevăzute la art. 3 lit. b), se emite imediat de către
autoritatea administraţiei publice abilitată, conform legii, urmând ca documentaţia
legală necesară să fie definitivată pe parcursul sau la încheierea executării lucrărilor, cu
respectarea avizelor legale.
(17) Primăriile pot dezafecta construcţiile, proprietate a unităţii administrativ-
teritoriale, aflate în stare avansată de degradare şi care pun în pericol siguranţa
publică, cu excepţia construcţiilor monument istoric, pe bază de autorizaţie de
desfiinţare emisă în condiţiile alin. (16), cu obligaţia de a se întocmi documentaţii
specifice în conformitate cu prevederile cuprinse în anexa nr. 1.
(18) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire se calculează potrivit legii.
(19) Taxa pentru prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire se calculează la
30% din valoarea iniţială a taxei de autorizare.
(20) Instituţiile abilitate prin lege să emită avize şi acorduri în vederea autorizării
lucrărilor de construcţii, altele decât cele prevăzute la art. 5 alin. (1), au obligaţia
emiterii acestora în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării
cererii/documentaţiei, după caz, direct structurilor organizate de consiliile judeţene şi
locale sau, după caz, solicitantului.
Art. 8 (1) Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a
construcţiilor şi instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor
tehnologice, inclusiv elementele de construcţii de susţinere a acestora, închiderea de
cariere şi exploatări de suprafaţă şi subterane, precum şi a oricăror amenajări se fac
HS
numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în prealabil de la autorităţile

prevăzute la art. 4.
(2) Autorizaţia de desfiinţare se emite în aceleaşi condiţii ca şi autorizaţia de
construire, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor
aferente acestora, potrivit legii, cu excepţiile prevăzute la art. 11.
Art. 9 (1) Proiectele pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi
proiectele tehnice, pe baza cărora se întocmesc acestea, se elaborează de colective
tehnice de specialitate, se însuşesc şi se semnează de cadre tehnice cu pregătire
superioară numai din domeniul arhitecturii, construcţiilor şi instalaţiilor pentru
construcţii, astfel:
a) de arhitect cu diplomă recunoscută de statul român, pentru proiectarea părţii de
arhitectură pentru obiective de investiţii cuprinse la toate categoriile de importanţă a
construcţiilor supraterane şi a celor subterane;
b) de ingineri constructori şi de instalaţii, cu diplomă recunoscută de statul român,
pentru părţile de inginerie în domeniile specifice, pentru obiective de investiţii
cuprinse la toate categoriile de importanţă a construcţiilor supraterane şi subterane,
precum şi la instalaţiile aferente acestora;
c) de conductor arhitect, urbanist şi/sau de subinginer de construcţii, cu diplomă
recunoscută de statul român, pentru clădiri de importanţă redusă şi aflate în afara
zonelor protejate, stabilite conform legii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru documentaţia de execuţie.
(3) Semnarea documentaţiilor de către persoanele prevăzute la alin. (1) angajează
răspunderea acestora în condiţiile legii.
Art. 10 Pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii în zonele asupra cărora
s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de protecţie prevăzut în planurile de
amenajare a teritoriului şi în documentaţiile de urbanism aprobate, se va proceda
după cum urmează:
a) în ansamblurile de arhitectură, în rezervaţiile de arhitectură şi de urbanism, în
cazul siturilor arheologice, al parcurilor şi grădinilor monument istoric, cuprinse în
listele aprobate potrivit legii, precum şi în cazul lucrărilor de orice natură în zonele de
protecţie a monumentelor, solicitantul va obţine avizul comun al Ministerului Culturii
şi Cultelor şi al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, potrivit
competenţelor specifice;
b) în cazul lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor monumente istorice, pe
lângă avizul Ministerului Culturii şi Cultelor se vor obţine avizele specifice cerinţelor de
calitate a construcţiilor, potrivit prevederilor legale;
c) în zonele naturale protejate, stabilite potrivit legii, în zonele de siguranţă şi
protecţie ale amenajărilor hidrotehnice de interes public, precum şi în alte arii
HS
protejate solicitantul va obţine avizul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al

Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;
d) în zonele de siguranţă şi de protecţie a infrastructurilor de transport de interes
public, precum şi în zonele aferente construirii căilor de comunicaţie, stabilite prin
documentaţiile de amenajare a teritoriului şi/sau de urbanism, se va obţine şi
autorizaţia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, conform
prevederilor legale;
e) în zonele unde s-a instituit alt tip de restricţie solicitantul va obţine avizul
organismelor competente.
Art. 11 (1) Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări care nu
modifică structura de rezistenţă, caracteristicile iniţiale ale construcţiilor sau aspectul
arhitectural al acestora:
a) reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se
schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate;
b) reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma,
dimensiunile golurilor şi tâmplăriei;
c) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit;
d) zugrăveli şi vopsitorii interioare;
e) zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi
culorile clădirilor;
f) reparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, de
orice fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii, montarea sistemelor locale de
încălzire şi de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum şi
montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a consumurilor
de utilităţi;
g) reparaţii şi înlocuiri la pardoseli;
h) reparaţii şi înlocuiri la finisaje interioare şi exterioare - tencuieli, placaje, altele
asemenea -, la trotuare, la ziduri de sprijin şi la scări de acces, fără modificarea calităţii
şi a aspectului elementelor constructive;
i) lucrări de întreţinere la căile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente;
j) lucrări de investigare, cercetare, expertizare, conservare şi restaurare a
componentelor artistice ale construcţiilor prevăzute la art. 3 lit. b), cu avizul
Ministerului Culturii şi Cultelor şi al autorităţii administraţiei publice judeţene sau
locale, după caz;
k) lucrări de foraje şi sondaje geotehnice pentru construcţii de importanţă normală
sau redusă, situate în afara zonelor de protecţie instituite pentru zăcăminte acvifere;
l) lucrări de construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei
cimitirului.
HS
(2) Se pot executa fără autorizaţie de construire şi lucrări pentru amplasarea de

tonete, pupitre acoperite sau închise, destinate difuzării şi comercializării presei,
cărţilor şi florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fără fundaţii şi platforme, precum
şi fără racorduri şi/sau branşamente la utilităţi urbane, cu excepţia energiei electrice.
(3) Dacă lucrările prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor prevăzute la lit. e) şi j), se
execută la construcţiile menţionate la art. 3 lit. b), este obligatorie emiterea
autorizaţiei de construire.
Art. 12 (1) Autorizaţiile de construire sau de desfiinţare, emise cu încălcarea
prevederilor legale, pot fi anulate de către instanţele de contencios administrativ,
potrivit legii. Anularea autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare poate fi cerută, în
condiţiile legii, şi de către prefect, inclusiv la sesizarea expresă a organelor de control
ale Inspectoratului de Stat în Construcţii.
(2) Prin introducerea acţiunii autorizaţia de construire sau de desfiinţare se
suspendă de drept şi, pe cale de consecinţă, instanţa va dispune oprirea lucrărilor până
la soluţionarea în fond a cauzei.
HS
CATEGORIILE DE CONSTRUCȚII ȘI AMENAJĂRI CARE SE SUPUN

AVIZĂRII ȘI/SAU AUTORIZĂRII PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU
HOTĂRÂRE Nr. 1739 din 6 decembrie 2006

pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării
şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 995 din 13 decembrie 2006
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 30 alin. (4) din
Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, Guvernul României
adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1
Se aprobă următoarele categorii de construcţii şi amenajări care se supun avizării
şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu:
a) clădiri civile definite conform reglementărilor tehnice specifice domeniului
securităţii la incendiu ca "înalte" sau "foarte înalte", indiferent de aria construită ori
de destinaţie;
b) încăperi sau grupuri de încăperi, definite conform reglementărilor tehnice
specifice domeniului securităţii la incendiu ca "săli aglomerate", amplasate în clădiri
independente sau în clădiri cu funcţiuni mixte, indiferent de aria construită, regimul
de înălţime ori destinaţie;
c) clădiri civile din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită, încadrate
conform legii, indiferent de aria construită, regimul de înălţime sau destinaţie;
d) clădiri din categoria monumentelor istorice la care se efectuează modernizări
sau schimbări de destinaţie;
e) clădiri sau spaţii amenajate în clădiri cu funcţiuni mixte, având destinaţia de
comerţ, producţie sau depozitare, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600
mp;
f) spaţii amenajate în clădiri de locuit colective, având destinaţia de comerţ,
producţie sau depozitare, indiferent de aria desfăşurată;
g) clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de alimentaţie publică,
cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 200 mp;
h) construcţii civile subterane sau spaţii publice amenajate la subsolul, demisolul,
podul ori pe acoperişul tip terasă al clădirilor civile, indiferent de destinaţie, aria
construită/desfăşurată sau de numărul de persoane;
i) construcţii pentru structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare de tipul:
hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, minihoteluri, vile, bungalouri,
cabane turistice, de vânătoare, de pescuit, sate de vacanţă, campinguri, popasuri
turistice, pensiuni turistice urbane şi rurale, pensiuni agroturistice, locuinţe
HS
turistice, inclusiv unităţile de alimentaţie din incinta acestora, indiferent de

numărul de locuri;
j) clădiri pentru sedii ale autorităţilor publice, indiferent de aria construită;
k) clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de birouri, financiar-
bancară, de asigurări şi burse, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
l) clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de îngrijire a sănătăţii,
indiferent de aria desfăşurată şi de numărul de locuri, cu excepţia cabinetelor
medicale individuale;
m) clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia pentru învăţământ,
supravegherea, îngrijirea sau cazarea/adăpostirea copiilor preşcolari, elevi,
studenţi, bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost, indiferent de aria
construită;
n) clădiri sau spaţii, având destinaţia de gară, autogară, aerogară şi staţie de
metrou, indiferent de aria desfăşurată;
o) construcţii pentru lăcaşuri de cult şi spaţii de cazare aferente, accesibile
publicului sau destinate vieţii monahale, indiferent de aria desfăşurată sau de
numărul de persoane, cu excepţia caselor parohiale;
p) clădiri şi amenajări sportive, cu capacitatea mai mare sau egală cu 200 de
locuri pe scaune în interior ori mai mare sau egală cu 2.500 de locuri pe scaune în
aer liber;
r) construcţii pentru amenajări temporare pentru spectacole sau întruniri, cu
capacitatea mai mare sau egală cu 200 de locuri ori având destinaţia comercială, cu
suprafaţa mai mare sau egală cu 2.500 mp;
s) construcţii pentru depozitare şi sisteme de alimentare a consumatorilor cu
gaze petroliere lichefiate, stocate în rezervoare/recipiente fixe sau grupuri de
rezervoare/ recipiente fixe, precum şi puncte de livrare către populaţie a buteliilor
cu gaze petroliere lichefiate, indiferent de capacitatea de stocare/depozitare;
ş) staţii publice de distribuţie a carburanţilor pentru autovehicule, cu capacitatea
de stocare mai mare sau egală cu 50 mc pentru lichide petroliere, mai mare sau
egală cu 3 mc echivalent apă pentru gaze petroliere lichefiate, precum şi staţiile
transportabile de distribuţie a carburanţilor la autovehicule, cu capacitatea de
stocare/depozitare mai mare sau egală cu 30 mc;
t) clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, destinate parcării publice şi/sau
întreţinerii şi reparării a peste 20 de autovehicule;
ţ) sisteme, lucrări şi reţele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor în
localităţi, platforme şi parcuri industriale;
u) construcţii, ferme şi amenajări agrozootehnice cu aria construită mai mare sau
egală cu 600 mp.
HS
Art. 2
(1) Pentru categoriile de construcţii şi amenajări prevăzute la art. 1 proiectanţii
sunt obligaţi să elaboreze scenariul de securitate la incendiu, potrivit metodologiei
de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu.
(2) Metodologia prevăzută la alin. (1) se elaborează de către Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă, se aprobă de ministrul administraţiei şi
internelor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 3
La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr.
448/2002 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun
avizării/autorizării de prevenire şi stingere a incendiilor, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 24 mai 2002.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
---------------
HS
ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND EMITEREA DE CĂTRE SERVICIILE

PROFESIONISTE PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
A AVIZULUI / AUTORIZAȚIEI PE LINIA SECURITĂȚII LA INCENDIU
ORDIN Nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea

Normelor metodologice de avizare şi autorizare
privind securitatea la incendiu
CAPITOLUL 1
Dispoziţii generale
Art. 1
(1) Avizele de securitate la incendiu sunt actele emise, în baza legii, de către
inspectoratele judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă,
denumite în continuare inspectorate, direct ori prin comisiile de acorduri unice,
denumite în continuare C.A.U., din cadrul consiliilor judeţene, municipale şi ale
sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale, după verificarea de
conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare a măsurilor de
apărare împotriva incendiilor, adoptate în documentaţiile tehnice ale lucrărilor de
construcţii, pentru îndeplinirea cerinţei esenţiale "securitate la incendiu".
(2) Avizele de protecţie civilă sunt actele emise, în baza legii, de către
inspectorate, prin C.A.U., după verificarea de conformitate cu prevederile
reglementărilor tehnice în vigoare a măsurilor adoptate în documentaţiile tehnice
ale lucrărilor de construcţii pentru realizarea adăposturilor de protecţie civilă.
Art. 2
(1) Autorizaţiile de securitate la incendiu sunt actele emise, în baza legii, de către
inspectorate, prin care se certifică, în urma verificării documentelor şi în teren,
realizarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, prevăzute în documentaţiile
tehnice de execuţie a lucrărilor de construcţii, pentru îndeplinirea cerinţei esenţiale
"securitate la incendiu".
(2) Autorizaţiile de protecţie civilă sunt actele emise, în baza legii, de către
inspectorate, prin care se certifică, în urma verificării documentelor şi în teren,
realizarea adăposturilor de protecţie civilă, conform reglementărilor specifice.
Art. 3
(1) Avizele de securitate la incendiu se emit în următoarele situaţii:
a) când sunt solicitate prin certificatele de urbanism în vederea emiterii acordului
unic, în C.A.U., pentru categoriile de construcţii şi amenajări aprobate, potrivit legii,
prin hotărâre a Guvernului;
b) pentru lucrările de schimbare a destinaţiei şi/sau de modernizare la construcţii
şi amenajări existente, care nu necesită autorizaţii de construire, atunci când, în
urma executării lucrărilor, construcţiile şi amenajările respective se încadrează în
HS
categoriile aprobate, potrivit legii, prin hotărârea Guvernului prevăzută la lit. a),
pentru care este necesară avizarea privind securitatea la incendiu;
c) pentru amplasarea construcţiilor în interiorul parcelelor şi asigurarea
posibilităţilor de acces la drumurile publice, în conformitate cu prevederile
Regulamentului general şi ale regulamentelor locale de urbanism, în cazurile în care
nu se asigură îndeplinirea cerinţelor prevăzute de reglementările specifice.
(2) Avizele de protecţie civilă se emit când sunt solicitate prin certificatele de
urbanism în vederea emiterii acordului unic, în C.A.U., pentru categoriile de
construcţii şi amenajări aprobate, potrivit legii, prin hotărâre a Guvernului.
Art. 4
Avizele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) se solicită şi se emit pe fişe
tehnice specifice, conform procedurii stabilite prin Normele metodologice de
aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr.
1.430/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 şi 825 bis din
13 septembrie 2005.
Art. 5
(1) Avizele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi c), precum şi autorizaţiile de
securitate la incendiu şi de protecţie civilă se solicită în scris de către persoanele
fizice sau juridice direct inspectoratelor în a căror zonă de competenţă urmează să
fie realizate ori sunt amplasate construcţiile sau amenajările respective.
(2) Modelele de cereri sunt prezentate în anexa nr. 1, pentru avizele prevăzute la
art. 3 alin. (1) lit. a) şi b), în anexa nr. 2, pentru avizele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit.
c), în anexa nr. 3, pentru avizele prevăzute la art. 3 alin. (2), în anexa nr. 4, pentru
autorizaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), şi în anexa nr. 5, pentru autorizaţiile
prevăzute la art. 2 alin. (2).
Art. 6
(1) Cererile, după caz, fişele tehnice, precum şi avizele şi autorizaţiile, însoţite de
documentele prevăzute la art. 10, 13, 18 şi 21, se înregistrează într-un registru
special, în ordinea primirii, respectiv emiterii lor, asigurându-se evidenţa şi
confidenţialitatea conţinutului acestora.
(2) Dacă documentele prezentate sunt incomplete sau nu conţin toate datele
prevăzute în prezentele norme metodologice, lipsurile constatate se comunică
solicitantului în cel mult 5 zile lucrătoare după înregistrare.
(3) În situaţia în care documentaţia se restituie solicitantului spre completare pe
loc, se vor specifica data, numele şi prenumele acestuia şi semnătura de ridicare,
conform modelului din anexa nr. 6 lit. B.
HS
(4) Restituirea documentaţiei spre completare în termen de cel mult 5 zile

lucrătoare se face cu adresă scrisă şi semnată de inspectorul-şef, cu aplicarea
ştampilei inspectoratului.
(5) Termenul legal de emitere a avizelor pe fişele tehnice este de maximum 15
zile, termen care curge de la data depunerii documentaţiei complete.
(6) Termenul legal de emitere a avizelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi c) şi a
autorizaţiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) este de maximum 30 de zile, termen care
curge de la data depunerii cererii.
Art. 7
(1) Documentele depuse pentru avizare sau autorizare se repartizează pentru
soluţionare specialiştilor desemnaţi din inspecţia de prevenire din cadrul
inspectoratului, care, în urma verificării conţinutului acestora şi a condiţiilor din
teren - numai pentru emiterea autorizaţiilor -, întocmesc pentru fiecare situaţie un
referat cu concluziile rezultate şi cu propunerile privind emiterea ori respingerea
motivată a emiterii avizului sau autorizaţiei.
(2) Referatele se verifică de către şeful serviciului căruia i-a fost repartizată
lucrarea, se avizează de către adjunctul inspectorului-şef al inspectoratului şi se
aprobă de către inspectorul-şef, odată cu emiterea avizului/autorizaţiei.
(3) Avizele şi autorizaţiile emise de inspectorate se semnează de către
inspectorul-şef şi se ştampilează cu ştampila unităţii.
Art. 8
La emiterea avizelor şi/sau autorizaţiilor de securitate la incendiu şi de protecţie
civilă solicitantul prezintă copii ale documentelor prin care se atestă efectuarea
plăţii tarifelor stabilite potrivit ordinului ministrului administraţiei şi internelor
pentru aprobarea tarifelor la emiterea avizelor şi autorizaţiilor.
Art. 9
(1) Nu se emit avize sau autorizaţii de către inspectorate în următoarele situaţii:
a) atunci când se constată la verificarea documentelor depuse, precum şi în teren
neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de reglementările tehnice în vigoare şi de
prezentele norme metodologice;
b) dacă obiectivele respective nu se încadrează în categoriile celor stabilite prin
lege, hotărâri ale Guvernului sau acte ale organelor de specialitate ale
administraţiei publice centrale.
(2) Se pot emite avize cu condiţii numai pe fişe tehnice, conform prevederilor
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcţii, aprobate prin Ordinul ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.430/2005.
(3) Respingerea emiterii avizelor sau autorizaţiilor se comunică în scris
solicitanţilor, împreună cu motivele respingerii, în termen de maximum 15 zile de la
înregistrarea documentaţiei complete.
HS
(4) Dacă solicitanţii nu se prezintă pentru ridicarea avizelor sau autorizaţiilor,

precum şi a documentaţiilor depuse care au stat la baza emiterii acestora în termen
de 6 luni de la data emiterii, documentele respective sunt clasate şi îndosariate
potrivit reglementărilor în vigoare.
CAPITOLUL 2
Documentaţiile necesare pentru emiterea avizelor şi autorizaţiilor de securitate la
incendiu
Art. 10
(1) Avizele de securitate la incendiu solicitate prin certificatele de urbanism în
vederea emiterii acordului unic, în C.A.U., se emit pe baza următoarelor
documente:
a) cerere-tip - două exemplare;
b) certificat de urbanism - un exemplar în copie;
c) documentaţia tehnică, cuprinzând piese scrise - memoriu tehnic pe specialităţi
şi scenariu de securitate la incendiu - şi desenate, în care sunt incluse măsurile de
securitate la incendiu - un exemplar;
d) referatul verificatorului de proiect pentru cerinţa esenţială "securitate la
incendiu", conform reglementărilor specifice - două exemplare;
e) fişa tehnică în vederea acordului unic, întocmită conform formularului din
Normele metodologice de aplicare a Legii privind autorizarea executării lucrărilor
de construcţii nr. 50/1991, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului nr. 1.430/2005 - trei exemplare;
f) opis cu documentele depuse, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6 lit. A -
două exemplare.
(2) Avizele de securitate la incendiu pentru schimbările de destinaţie şi
modernizările la construcţiile şi amenajările existente care, potrivit legii, nu
necesită autorizaţii de construire se emit pe baza următoarelor documente:
b) dovada dreptului de proprietate al titularului asupra terenului şi/sau
construcţiilor - un exemplar în copie;
c) raportul de expertiză tehnică pentru cerinţa esenţială "securitate la incendiu"
privind schimbarea destinaţiei sau avizul proiectantului iniţial al construcţiei - două
exemplare în original;
d) scenariul de securitate la incendiu - două exemplare, ambele în original;
e) planul de situaţie - un exemplar;
f) documentaţie cuprinzând planuri (relevee la situaţia existentă şi planuri cu
situaţia propusă) ale construcţiei (planuri pentru fiecare nivel, faţade, secţiuni) şi,
după caz, scheme ale instalaţiilor utilitare (electrice, gaze combustibile, încălzire,
HS
ventilare) şi cu rol de securitate la incendiu (detecţie, semnalizare, stingere) - un

exemplar;
g) opis cu documentele depuse - două exemplare.
(3) Avizele de securitate la incendiu pentru amplasarea construcţiilor în interiorul
parcelelor şi asigurarea posibilităţilor de acces la drumurile publice (în conformitate
cu prevederile Regulamentului general sau regulamentelor locale de urbanism) se
emit pe baza următoarelor documente:
b) dovada dreptului de proprietate al titularului asupra terenului - un exemplar în
copie;
c) planul de situaţie - amplasare în zonă - cu precizarea distanţelor faţă de
vecinătăţi şi a căilor de acces la drumurile publice - două exemplare;
d) opis cu documentele depuse - două exemplare.
Art. 11
(1) La emiterea avizelor prevăzute la art. 10 alin. (1), se restituie solicitantului
documentele depuse, vizate spre neschimbare, emitentul reţinând câte un
exemplar din cerere, fişa tehnică, referatul verificatorului de proiect pentru cerinţa
esenţială "securitate la incendiu", scenariul de securitate la incendiu, opisul cu
documentele depuse şi referatul întocmit conform art. 7 alin. (1).
documentele depuse, vizate spre neschimbare, emitentul reţinând câte un
exemplar din cerere, aviz, raportul de expertiză tehnică/avizul proiectantului iniţial,
opisul cu documentele depuse şi referatul întocmit conform art. 7 alin. (1).
documentele prezentate, vizate spre neschimbare, emitentul reţinând câte un
exemplar din cerere, aviz, plan de situaţie, opisul cu documentele depuse şi
referatul întocmit conform art. 7 alin. (1).
(4) Documentele reţinute de emitent, prevăzute la alin. (1) şi (2), se păstrează de
către acesta până la darea în exploatare a construcţiilor sau amenajărilor pentru
care s-au emis avizele, respectiv până la emiterea autorizaţiei de securitate la
incendiu, după care se arhivează potrivit prevederilor legale în vigoare.
Art. 12
Avizele de securitate la incendiu emise direct de inspectorate se redactează în
două exemplare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7.
Art. 13
(1) Autorizaţiile de securitate la incendiu se emit după recepţia la terminarea
lucrărilor, la darea în exploatare a construcţiilor sau amenajărilor noi, pe baza
următoarelor documente:
b) autorizaţia de construire - un exemplar în copie;
HS
c) avizul de securitate la incendiu emis pe fişa tehnică şi documentaţia vizată spre

neschimbare care a stat la baza emiterii avizului - în original;
d) piesele scrise şi desenate din documentaţia tehnică, cum sunt: detalii de
execuţie, agremente tehnice sau certificate de conformitate ale produselor pentru
construcţii cu rol de securitate la incendiu, dispoziţii de şantier însuşite de
verificatorul de proiect etc., în care să fie incluse măsurile realizate privind
îndeplinirea cerinţei esenţiale "securitate la incendiu" - un exemplar;
e) referatul verificatorului de proiect pentru cerinţa esenţială "securitate la
incendiu" - construcţii şi instalaţii - două exemplare;
f) procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor - două exemplare;
g) opisul cu documentele depuse - două exemplare.
(2) Pentru schimbările de destinaţie la construcţii şi amenajări care nu necesită
autorizaţie de construire, autorizaţiile de securitate la incendiu se emit la darea în
exploatare a construcţiilor sau amenajărilor, pe baza următoarelor documente:
b) avizul de securitate la incendiu - în original, atunci când acesta a fost emis;
c) documentaţia prevăzută la art. 10 alin. (2) lit. c) - f);
d) opisul cu documentele depuse - două exemplare.
Art. 14
(1) Autorizaţiile de securitate la incendiu emise de inspectorate se redactează în
două exemplare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8.
(2) La emiterea autorizaţiilor de securitate la incendiu pentru situaţiile prevăzute
la art. 13 alin. (1), se restituie solicitanţilor documentele prezentate, vizate spre
neschimbare, emitentul reţinând câte un exemplar din cerere, opisul cu
documentele depuse, autorizaţia de securitate la incendiu, procesul-verbal de
recepţie la terminarea lucrărilor, referatul întocmit conform art. 7 alin. (1) şi
referatul verificatorului de proiect pentru cerinţa esenţială "securitate la incendiu".
(3) La emiterea autorizaţiei de securitate la incendiu pentru situaţia prevăzută la
art. 13 alin. (2), se restituie solicitantului documentele prezentate, vizate spre
neschimbare, emitentul reţinând câte un exemplar al cererii, autorizaţiei de
securitate la incendiu, raportului de expertiză sau avizului proiectantului iniţial,
scenariului de securitate la incendiu şi referatului întocmit conform art. 7 alin. (1).
Art. 15
(1) În situaţiile în care prin certificatele de urbanism nu s-a solicitat avizul de
securitate la incendiu, precum şi la schimbările de destinaţie şi modernizări la
construcţii şi amenajări care nu necesită autorizaţii de construire, deşi construcţiile
sau amenajările respective se încadrează în categoriile celor aprobate prin hotărâre
a Guvernului privind avizarea-autorizarea, autorizaţiile de securitate la incendiu se
emit pe baza următoarelor documente:
a) certificatul de urbanism - un exemplar în copie;
HS
b) autorizaţia de construire, dacă a fost emisă, potrivit legii - un exemplar în

copie;
c) raportul de expertiză tehnică pentru cerinţa esenţială "securitate la incendiu" -
două exemplare în original;
d) documentaţia cuprinzând scenariul de securitate la incendiu şi piese desenate,
ştampilate de către expert - două exemplare în original;
e) plan de situaţie - un exemplar;
f) opis cu documentele depuse - două exemplare.
(2) Când solicitanţii nu pot prezenta, din motive obiective justificate, cum sunt:
pierderea, distrugerea, furtul, avizele de securitate la incendiu şi documentaţiile
care au stat la baza emiterii acestora, autorizaţiile de securitate la incendiu se emit
pe baza următoarelor documente, după caz:
a) autorizaţia de construire şi documentaţia specifică ce a stat la baza emiterii
acesteia, după caz - un exemplar în copie;
b) documentaţie cuprinzând planuri (relevee la situaţia existentă şi planuri cu
situaţia propusă) ale construcţiei (planuri pentru fiecare nivel, faţade, secţiuni) şi,
după caz, scheme ale instalaţiilor utilitare (electrice, gaze combustibile, încălzire,
ventilare) şi cu rol de securitate la incendiu (detecţie, semnalizare, stingere) - un
exemplar;
c) raport de expertiză tehnică pentru cerinţa esenţială "securitate la incendiu" -
două exemplare în original;
d) documentaţia cuprinzând scenariul de securitate la incendiu şi piese desenate,
ştampilate de către expert - două exemplare în original;
e) plan de situaţie - un exemplar;
f) opis cu documentele depuse - două exemplare.
Art. 16
(1) În cazul în care, în urma verificărilor efectuate, se constată că documentaţiile
tehnice nu mai corespund condiţiilor pentru care au fost avizate, avizele se
anulează.
(2) În cazul în care, în urma verificărilor efectuate, se constată neconformitatea
construcţiilor sau amenajărilor cu condiţiile pentru care au fost autorizate, din
diverse motive, cum sunt: schimbare de destinaţie, modificări, completări,
reamenajări, modernizări, autorizaţiile de securitate la incendiu devin nule de
drept, proprietarul având obligaţia reluării procesului de avizare şi autorizare,
conform prezentelor norme metodologice.
(3) Autorizaţiile de securitate la incendiu emise de inspectorate pot fi anulate de
unităţile emitente, dacă pe durata exploatării construcţiilor sau amenajărilor se
constată nerespectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în
documentaţii, ori încălcarea gravă a reglementărilor specifice, în ceea ce priveşte:
limitarea propagării incendiilor la vecinătăţi şi în interiorul compartimentelor de
HS
incendiu, protecţia şi evacuarea sigură a utilizatorilor, siguranţa pompierilor sau a

altor forţe care intervin la stingerea incendiilor ori în alte situaţii de risc, inclusiv
asigurarea posibilităţilor eficiente de alimentare cu apă în caz de incendiu şi, după
caz, cu energie a consumatorilor aferenţi sistemelor de protecţie prevăzute.
Art. 17
Anularea autorizaţiilor de securitate la incendiu se face de personalul anume
desemnat din cadrul inspectoratelor, prin procesul-verbal de constatare şi
sancţionare a contravenţiilor, comunicând despre aceasta altor autorităţi
competente.
CAPITOLUL 4
Dispoziţii finale
Art. 24
Inspectoratele, prin inspecţiile de prevenire, pe timpul execuţiei obiectivului de
investiţii până la emiterea autorizaţiilor, verifică prin controale periodice, prin
sondaj, respectarea executării lucrărilor din documentaţiile avizate privind
îndeplinirea cerinţei esenţiale "securitate la incendiu", respectiv realizarea
adăposturilor de protecţie civilă.
Art. 25
Avizele emise pe fişe tehnice în cadrul comisiilor de acorduri unice îşi pierd
valabilitatea dacă, în termenul prevăzut în autorizaţia de construire, nu au fost
începute lucrările de execuţie precizate în documentaţia tehnică.
Art. 26
Posesorii avizelor şi autorizaţiilor au obligaţia de a le păstra în bune condiţii,
împreună cu documentele vizate spre neschimbare prevăzute în prezentele norme
metodologice, şi de a le prezenta, la cerere, organelor împuternicite cu exercitarea
controlului, potrivit legii.
Art. 27
Inspectoratele trebuie să asigure condiţiile şi măsurile corespunzătoare lucrului
cu publicul, necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de primire a
cererilor şi de asigurare a reglementărilor tehnice şi standardelor în vigoare
necesare verificării documentaţiilor anexate acestora şi de emitere a avizelor şi
autorizaţiilor de securitate la incendiu şi protecţie civilă.
Art. 28
Tarifele aferente activităţilor de emitere a avizelor şi/sau autorizaţiilor de
securitate la incendiu şi de protecţie civilă sunt stabilite prin ordin al ministrului
administraţiei şi internelor, potrivit reglementărilor în vigoare.
Art. 29
(1) Ştampilele pentru vizat spre neschimbare a documentaţiilor depuse de
solicitanţi se vor confecţiona prin grija inspectoratelor.
HS
(2) Modelul ştampilei cu număr de identificare este prezentat în anexa nr. 10.
(3) Numerele de identificare ale ştampilelor se stabilesc de fiecare inspectorat în
funcţie de necesităţi.
Art. 30
Anexele nr. 1 - 10 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
ANEXA 1
la normele metodologice
Către
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului ............/Municipiului Bucureşti
Domnului inspector-şef
CERERE
pentru emiterea avizului de securitate la incendiu
nr. ...... din ............ 200....
Subsemnatul/Subsemnata ...................................., cu domiciliul în judeţul

.................., municipiul/oraşul/comuna ....................., sectorul/satul .......................,
str. ........................ nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal ........, telefon
.........., fax ............., e-mail ..................., în calitate de ............. la .............................,
în conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 privind
apărarea împotriva incendiilor şi ale Hotărârii Guvernului nr. ....., solicit:
1. verificarea măsurilor de securitate la incendiu prevăzute în documentaţia
anexată;
2. emiterea avizului de securitate la incendiu pentru ...................., având
destinaţia ................., amplasat/amplasată în judeţul ............,
municipiul/oraşul/comuna ................., sectorul/satul ..................., str.
....................... nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal ............., telefon/fax
..............., e-mail ................... .
Anexez documentele prevăzute în normele metodologice aprobate prin Ordinul
ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.435/2006, conform opisului.
Declar pe propria răspundere că documentele prezentate în copie sunt conforme
cu originalul.
Data ............... Semnătura ................

HS
ANEXA 2
Către
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului ............./Municipiului Bucureşti
CERERE
pentru emiterea avizului de securitate la incendiu
nr. ..... din ......... 200...
Subsemnatul/Subsemnata ................................., cu domiciliul în judeţul

................, municipiul/oraşul/comuna .........................., sectorul/satul ............., str.
................ nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ...., codul poştal ............., telefon
......................, fax .............., e-mail .............., în calitate de .................... la
......................, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 525/1996
pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, cu modificările şi
completările ulterioare, solicit emiterea avizului de securitate la incendiu pentru
amplasarea în interiorul parcelei ............ şi asigurarea posibilităţilor de acces la
drumurile publice pentru ........................., având destinaţia ......................................,
amplasat/amplasată în judeţul ....................., municipiul/oraşul/comuna
......................, sectorul/satul .............., str. ................ nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap.
..., codul poştal .............., telefon/fax ..................., e-mail .............................. .
cu originalul.
Data ............... Semnătura ................

HS
ANEXA 3
Către
CERERE
pentru emiterea avizului de protecţie civilă
nr. ...... din .......... 200...

................, municipiul/oraşul/comuna .........................., sectorul/satul .............., str.
........................ nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal ..........., telefon/fax
............, e-mail ...................., în calitate de .................................. la .........................,
în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 481/2004 privind
protecţia civilă, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului
nr. ..................... din ..........................., solicit emiterea avizului de protecţie civilă
pentru ................., amplasat/amplasată în judeţul .....................,
municipiul/oraşul/comuna .............., sectorul/satul ....................., str. ...................
nr. ..., codul poştal ............................. .
cu originalul.
Data ............... Semnătura ................

HS
ANEXA 4
Către
CERERE
pentru emiterea autorizaţiei de securitate la incendiu
nr. ....... din ........... 200...
Subsemnatul/Subsemnata .........., cu domiciliul în judeţul .............,

municipiul/oraşul/comuna .............., sectorul/satul ....................., str. ......................
nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal .........., telefon ..........., fax .........., e-
mail .............., în calitate de ........... la ............................, în conformitate cu
prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva
incendiilor şi ale Hotărârii Guvernului nr. ...................., solicit:
1. certificarea realizării măsurilor de securitate la incendiu, prevăzute în
documentaţia tehnică anexată, pentru construcţia/amenajarea cu destinaţia
........................., amplasat/amplasată în judeţul ....................,
municipiul/oraşul/comuna .................., sectorul/satul ................., str. ......................
nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal ............, telefon/fax ..........., e-mail
........................;
2. emiterea autorizaţiei de securitate la incendiu pentru construcţia (instalaţia)
specificată la pct. 1.
cu originalul.
Data ............... Semnătura ................

HS
ANEXA 5
Către
CERERE
pentru emiterea autorizaţiei de protecţie civilă
nr. ...... din .......... 200...

...................., municipiul/oraşul/comuna ......................, sectorul/satul ...................,
str. ................... nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal ..........., telefon/fax
............, în calitate de ..................... la .................................., în conformitate cu
prevederile art. 20 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. ...... din ........,
solicit emiterea autorizaţiei de protecţie civilă pentru ...............................,
amplasat/amplasată în judeţul ......................., municipiul/oraşul/comuna
..................., sectorul/satul ......................., str. ........................ nr. ..., codul poştal
............................ .
cu originalul.
Data ............... Semnătura ................

HS
ANEXA 6
A. Opis cu documentele prezentate pentru eliberarea avizului/autorizaţiei de

securitate la incendiu/de protecţie civilă
________________________________________________________________________________
Nr. Denumirea documentului Seria, codul, nr. Nr. de file Formatul
crt. de înregistrare etc.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Data ............... Semnătura ................
B. Documentele necesare pentru completarea dosarului de avizare/autorizare

________________________________________________________________________________
Nr. Denumirea documentului Data Semnătura Data Semnătura
crt. comunicării solicitantului redepunerii de primire
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Data ......... Semnătura personalului nominalizat Semnătura solicitantului

de inspectorat ........................
..................................
HS
ANEXA 7
ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "............................." al Judeţului
..................../Municipiului Bucureşti
AVIZ
de securitate la incendiu
nr. ....... din ......... 200...
Ca urmare a cererii înregistrate la nr. ............ din ................. 200..., adresată de

................................., cu domiciliul/sediul în judeţul ....................,
municipiul/oraşul/comuna ......................, sectorul/satul ............., str. ................ nr.
..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal ................, telefon ...................., fax
............................, e-mail ....................................,
în baza prevederilor art. 11 lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 1.492/2004
privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă
profesioniste, ale Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. ......./200..., se
avizează din punctul de vedere al securităţii la incendiu
................................................................., amplasat/amplasată în judeţul
......................, municipiul/oraşul/comuna ..............., sectorul/satul ..............., str.
........................ nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal ..................., telefon
........................., fax .............................. .
Documentele vizate spre neschimbare fac parte integrantă din prezentul aviz de
securitate la incendiu.
Avizul este valabil numai însoţit de documentele vizate spre neschimbare care au
stat la baza emiterii acestuia.
Deţinătorul*) avizului are obligaţia să solicite autorizaţia de securitate la incendiu
după efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor sau înainte de punerea în
funcţiune a construcţiilor ori amenajărilor pentru care s-a obţinut prezentul aviz.
Inspector-şef,
................................
(numele şi prenumele, semnătura)
L.S.
HS
*) Nu se aplică pentru avizele emise potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Normele
metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia
civilă, aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.435/2006.
ANEXA 8
ROMÂNIA
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "..................." al Judeţului
............../Municipiului Bucureşti
AUTORIZAŢIE
de securitate la incendiu
nr. ....... din .......... 200...
Ca urmare a cererii înregistrate la nr. ........... din ......... 200...., adresată de ............., cu
domiciliul/sediul în judeţul .................., municipiul/oraşul/comuna ................., sectorul/satul
.................., str. ...................... nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal ................., telefon
................., fax ...................., e-mail .......................,
în baza prevederilor art. 11 lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 1.492/2004 privind principiile de
organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, ale Legii nr. 307/2006
privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii
Guvernului nr. ......./200...., se certifică realizarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor
la .........................., amplasat/amplasată în judeţul ...................., municipiul/oraşul/comuna
......................, sectorul/satul .................., str. ........... nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal
..................., telefon ................., fax ........................... .
Prezenta autorizaţie îşi pierde valabilitatea în cazul în care construcţia/amenajarea nu mai
corespunde condiţiilor pentru care a fost autorizată.
Documentele vizate spre neschimbare fac parte integrantă din prezenta autorizaţie de
prevenire şi stingere a incendiilor.
Autorizaţia este valabilă numai însoţită de documentele vizate spre neschimbare care au stat la
baza emiterii acesteia.
Inspector-şef,
..................................
L.S.
HS
ANEXA 9
ROMÂNIA
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "..................." al Judeţului
................/Municipiului Bucureşti
____________
| /\ |
| / \ |
| / \ |
| /______\ |
|____________|
AUTORIZAŢIE
de protecţie civilă
nr. ...... din ........
Ca urmare a cererii înregistrate la nr. ......... din ..................., adresată de

........................................., cu domiciliul/sediul în judeţul ......................,
municipiul/oraşul/comuna ...................., sectorul/satul .............., str. ............... nr.
..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., codul poştal .............., telefon ......................,
în baza prevederilor art. 11 lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 1.492/2004
privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă
profesioniste, ale Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi
completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. ........../........, se autorizează
din punctul de vedere al protecţiei civile ...................., amplasat/amplasată în
judeţul ........................., municipiul/oraşul/comuna ................., sectorul/satul
.................., str. ............................ nr. ..., codul poştal .................... .
Prezenta autorizaţie îşi pierde valabilitatea în cazul în care
construcţia/amenajarea nu mai corespunde condiţiilor pentru care a fost
autorizată.
Documentele vizate spre neschimbare fac parte integrantă din prezenta
autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor.
Autorizaţia este valabilă numai însoţită de documentele vizate spre neschimbare
care au stat la baza emiterii acesteia.
Inspector-şef,
.................................
L.S.
HS
ANEXA 10*)
*) Anexa nr. 10 este reprodusă în facsimil.
____________________________ ____________________________
\ INSPECTORATUL PENTRU / \ INSPECTORATUL PENTRU /
\ SITUAŢII DE URGENŢĂ / \ SITUAŢII DE URGENŢĂ /
\ AL JUDEŢULUI / \ AL JUDEŢULUI /
\ .................. / \ .................. /
\ VIZAT / \ VIZAT /
\ spre / \ spre /
\ NESCHIMBARE / \ NESCHIMBARE /
\ / \ /
\ NR. / \ NR. /
\ / \ /
\ / \ /
\ / \ /
\ / \ /
\/ \/
---------------
HS
NORME GENERALE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA PROIECTAREA ŞI

EXECUTAREA CONSTRUCŢIILOR, INSTALAŢIILOR ŞI AMENAJĂRILOR
(extras din Normele generale de aparare impotriva incendiilor aprobate prin

Ordinul M.A.I. nr.163/2007)
CAPITOLUL 3
Norme generale de apărare împotriva incendiilor la proiectarea şi executarea
construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor
SECŢIUNEA 1
Îndeplinirea cerinţei esenţiale "securitate la incendiu"
ART. 37
Construcţiile, instalaţiile şi amenajările trebuie să fie proiectate şi executate astfel
încât, pe toată durata de viaţă a acestora, în cazul iniţierii unui incendiu, să se asigure:
timp;
d) posibilitatea utilizatorilor de a se evacua în condiţii de siguranţă sau de a fi salvaţi
prin alte mijloace;
ART. 38
Cerinţa esenţială "securitate la incendiu" trebuie asigurată prin măsuri şi reguli
specifice privind amplasarea, proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor,
instalaţiilor şi amenajărilor, precum şi privind performanţele şi nivelurile de
performanţă în condiţii de incendiu ale structurilor de construcţii, produselor pentru
construcţii, instalaţiilor aferente construcţiilor şi ale instalaţiilor de protecţie la
incendiu.
ART. 39
"Securitatea la incendiu" are ca obiectiv reducerea riscului de incendiu prin:
a) asigurarea măsurilor de prevenire a incendiilor în fazele de proiectare şi executare
a construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor şi menţinerea lor la parametrii proiectaţi în
exploatarea acestora, în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice;
b) echiparea şi dotarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor cu mijloace tehnice
de apărare împotriva incendiilor, în conformitate cu prevederile reglementărilor
specifice;
c) organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor;
HS
d) asigurarea intervenţiei pompierilor în cazul producerii unor incendii la construcţii,

instalaţii şi amenajări, precum şi a altor forţe de salvare a persoanelor şi bunurilor.
ART. 40
(1) Riscul de incendiu se defineşte prin produsul dintre probabilitatea iniţierii unui
incendiu într-o situaţie tehnică dată şi importanţa estimată a pagubelor produse de
incendiu.
(2) Identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu se fac prin metode şi
proceduri specifice, conform metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru
Situaţii de Urgenţă, aprobată prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(3) Riscul de incendiu se stabileşte şi se precizează prin niveluri de risc, pe zone,
încăperi, compartimente, clădiri şi instalaţii.
(4) Ariile compartimentelor de incendiu se stabilesc în funcţie de riscul de incendiu
existent, de destinaţia, de alcătuirea şi de rezistenţa la foc a elementelor de
construcţii.
(5) Nivelurile riscului de incendiu se stabilesc prin reglementări tehnice specifice.
(6) Depăşirea nivelului riscului de incendiu, stabilit prin reglementările tehnice
specifice, este interzisă.
ART. 41
Satisfacerea cerinţei esenţiale "securitate la incendiu" pe întreaga durată de viaţă a
construcţiei, instalaţiei şi a amenajării se asigură, conform prevederilor reglementărilor
tehnice specifice, prin măsuri interdependente, privind:
a) conformarea la foc a construcţiilor;
b) asigurarea unor compartimente de incendiu, în cadrul construcţiilor, în limite
normate, şi a măsurilor de limitare a propagării incendiului în cadrul
construcţiilor/compartimentelor de incendiu;
c) asigurarea stabilităţii construcţiilor/compartimentelor de incendiu pentru o
perioadă de timp normată;
d) menţinerea performanţelor de reacţie la foc şi de rezistenţă la foc ale produselor
pentru construcţii pe timpul utilizării acestora;
e) detectarea incendiilor în faza iniţială prin sisteme şi instalaţii automate de
detectare, semnalizare şi alarmare;
f) stingerea incendiilor cu sisteme ori instalaţii adecvate şi eficiente.
ART. 42
(1) Principalele performanţe de comportare la foc ale produselor pentru construcţii
se referă la reacţia la foc şi la rezistenţa la foc.
(2) Încadrarea produselor pentru construcţii în clase de performanţă privind
comportarea la foc se realizează pe baza criteriilor de performanţă aferente claselor, a
valorilor criteriilor corespunzătoare fiecărei clase, precum şi a metodelor de
HS
determinare a acestora, în condiţiile de utilizare finală, potrivit Regulamentului privind

clasificarea şi încadrarea produselor de construcţii pe baza performanţelor de
comportare la foc, aprobat prin Ordinul comun al ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor
nr. 1.822/394/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 27
ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Nivelurile performanţelor de comportare la foc a produselor pentru diferite
categorii de construcţii, instalaţii şi amenajări se stabilesc potrivit reglementărilor
tehnice specifice.
ART. 43
Evaluarea rezistenţei la foc a structurilor se poate face prin utilizarea unor metode
bazate pe încercări care utilizează scenarii de referinţă conform standardelor
europene sau pe bază de calcul, pe baza elementelor precizate în eurocodurile
referitoare la calculul comportării la foc a diferitelor tipuri de structuri.
ART. 44
Acoperişurile/învelitorile de acoperiş se încadrează în clase de performanţă la foc
exterior, pe baza metodelor de încercare specifice din reglementările tehnice, potrivit
prevederilor Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru
construcţii pe baza comportării la foc, elaborat de Inspectoratul General pentru Situaţii
de Urgenţă şi aprobat prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 45
Reglementările tehnice specifice nu trebuie să creeze bariere pentru utilizarea
produselor pentru construcţii care sunt conforme cu specificaţiile tehnice relevante.
ART. 46
(1) Pentru categoriile de construcţii stabilite prin lege, condiţiile ce trebuie asigurate
conform reglementărilor tehnice specifice, precum şi acţiunile ce trebuie întreprinse în
caz de incendiu sunt stabilite printr-un scenariu de securitate la incendiu, conform
metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi
aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(2) Pot fi elaborate scenarii de securitate la incendiu şi pentru alte categorii de
construcţii, la solicitarea proprietarului sau a beneficiarului.
ART. 47
(1) Activitatea de expertizare tehnică de securitate la incendiu se efectuează de
către experţi tehnici atestaţi în condiţiile legii, atunci când o reglementare sau un
organism cu atribuţii de control al statului prevede acest lucru ori când se referă la
situaţiile prevăzute mai jos:
a) pentru rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuţiei
unor lucrări de construcţii;
HS
b) la construcţiile existente, în cazul dezastrelor sau al accidentelor datorate

fenomenelor naturale, acţiunilor umane, activităţilor tehnologice sau în vederea
determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcţiei pentru evaluarea capacităţii
acesteia de satisfacere a cerinţei "securitate la incendiu".
(2) Pentru proiecte şi construcţii în curs de execuţie, prin expertizele tehnice de
securitate la incendiu se asigură respectarea integrală a măsurilor de securitate la
incendiu stabilite în reglementările tehnice în vigoare.
(3) Pentru construcţiile existente, expertizele tehnice de securitate la incendiu,
efectuate în situaţiile în care, justificat tehnic, nu pot fi respectate prevederile
reglementărilor tehnice, stabilesc, în funcţie de riscurile de incendiu actualizate,
măsuri alternative care să asigure nivelurile de performanţă pentru securitatea la
incendiu stabilite prin reglementări tehnice specifice.
SECŢIUNEA a 2-a
Stabilitatea la foc a construcţiei
ART. 48
(1) În cazul producerii unui incendiu, structura portantă principală a unei construcţii
trebuie să-şi menţină stabilitatea la foc, pentru a asigura:
a) securitatea utilizatorilor pentru o perioadă normată de timp, cât se presupune că
aceştia rămân în clădire, precum şi securitatea forţelor de intervenţie;
b) evitarea prăbuşirii clădirii;
c) îndeplinirea funcţiilor specifice ale produselor pentru construcţii cu rol în
satisfacerea cerinţei esenţiale "securitatea la incendiu", pe perioada de timp normată.
(2) Perioada de stabilitate la foc a elementelor de construcţii care intră în alcătuirea
structurii portante principale a clădirii se precizează în reglementările tehnice
specifice.
ART. 49
(1) Elementele de construcţii care intră în alcătuirea clădirii pot fi cu sau fără rol de
separare la incendiu, care contribuie în mod pasiv sau activ la asigurarea rezistenţei la
foc a construcţiei.
(2) Elementele de construcţii prevăzute la alin. (1) şi standardele de referinţă
aferente sunt precizate în regulamentul menţionat la art. 42 alin. (2) din prezentul
ordin.
SECŢIUNEA a 3-a
Limitarea izbucnirii, propagării şi dezvoltării incendiului şi a efluenţilor incendiului în
interiorul şi în afara incintei focarului de incendiu
HS
ART. 50
Limitarea izbucnirii, propagării şi dezvoltării incendiului şi a efluenţilor incendiului în
interiorul şi în afara incintei focarului poate fi obţinută, în principal, prin una din
următoarele măsuri:
a) asigurarea nivelurilor corespunzătoare ale performanţelor de reacţie la foc şi de
rezistenţă la foc prevăzute de reglementările tehnice specifice pentru produsele
pentru construcţii;
b) prevederea elementelor de separare a incendiului (pereţi, planşee etc.), adaptate
la utilizarea construcţiei, adică la acţiunea termică estimată în construcţie;
c) protejarea corespunzătoare a golurilor din elementele de separare a focului;
d) proiectarea corespunzătoare a faţadelor pentru împiedicarea propagării focului
către părţile adiacente ale aceleiaşi clădiri;
e) instalarea de bariere contra fumului, cum sunt uşile etanşe la fum.
f) prevederea sistemelor şi a instalaţiilor de detectare, semnalizare, stingere a
incendiului;
g) evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi prin sisteme adecvate;
h) crearea de diferenţe de presiune între zonele de construcţie;
i) prevederea măsurilor de protecţie la foc pentru instalaţiile de ventilare-
climatizare, cum sunt canalele de ventilare rezistente la foc, clapetele antifoc şi altele
asemenea;
j) prevederea măsurilor de protecţie la foc pentru canalele şi ghenele instalaţiilor
aferente construcţiilor, cum sunt: sanitare, încălzire, electrice şi altele asemenea.
ART. 51
(1) Instalaţiile de încălzire, ventilare, climatizare, electrice, automatizare şi altele
asemenea, aferente construcţiilor şi amenajărilor, precum şi subansamblurile lor
trebuie proiectate şi realizate astfel încât:
a) să nu iniţieze incendiu;
b) să nu contribuie activ la dezvoltarea incendiului;
c) să asigure limitarea propagării incendiului;
d) să nu constituie risc de incendiu pentru elementele de construcţie sau pentru
obiectele din încăperi ori adiacente acestora;
e) suprafeţele componente mari şi suprafeţele expuse ale subansamblurilor să nu se
poată încălzi într-o măsură inacceptabilă;
f) în cazul unui incendiu, să se poată asigura măsuri eficiente de stingere a acestuia
şi să fie posibilă salvarea persoanelor.
(2) Pentru evitarea pericolului de propagare a focului şi a fumului la trecerea unei
instalaţii de la un compartiment de incendiu la altul, se prevăd măsuri de protecţie
conform reglementărilor tehnice specifice.
HS
(3) Instalaţiile de gaze naturale/gaze petroliere lichefiate (GPL), precum şi

subansamblurile lor trebuie proiectate şi realizate conform reglementărilor tehnice
specifice.
..................................................................
SECŢIUNEA a 4-a
Instalaţiile aferente construcţiilor şi instalaţiile tehnologice
ART. 63
(1) Instalaţiile aferente construcţiilor, cum sunt cele de gaze, electrice, de apă, de
încălzire, de ventilare, de climatizare, de canalizare şi altele asemenea, precum şi
instalaţiile tehnologice se proiectează, se execută şi se exploatează potrivit
reglementărilor tehnice şi măsurilor specifice de apărare împotriva incendiilor, astfel
încât acestea să nu constituie surse de iniţiere şi/sau de propagare a incendiilor.
(2) Instalaţiile prevăzute la alin. (1) trebuie să corespundă destinaţiei, tipului şi
categoriei de importanţă a construcţiei, precum şi nivelului de risc de incendiu, să aibă
nivelul de protecţie corespunzător mediului în care sunt amplasate şi să respecte
prevederile din normele specifice de apărare împotriva incendiilor.
(3) Instalaţiile tehnologice se pun în funcţiune şi se exploatează cu respectarea
strictă a instrucţiunilor şi regulilor de utilizare, precum şi a măsurilor de apărare
împotriva incendiilor, stabilite de proiectanţi şi de producători.
ART. 64
(1) Instalaţiile de ventilare sau de climatizare, precum şi cele de transport pneumatic
se proiectează, se realizează şi se exploatează astfel încât, în funcţionare normală,
părţile componente, cum sunt echipamente, motoare, angrenaje, tubulatură, să nu
genereze surse care pot aprinde substanţele vehiculate prin acestea şi să nu faciliteze
propagarea incendiului.
(2) Traseele instalaţiilor de ventilare, climatizare sau transport pneumatic din
construcţiile cu risc de incendiu sau explozie, precum şi cele din sălile aglomerate ori
din încăperile cu bunuri de mare valoare sau de importanţă deosebită trebuie să fie
independente şi complet separate de traseele pentru alte spaţii.
(3) Se interzice evacuarea prin aceeaşi instalaţie de ventilare, de climatizare sau de
transport pneumatic a substanţelor care, în amestec sau prin combinaţie chimică, pot
produce incendii ori explozii.
ART. 65
Construcţiile, instalaţiile tehnologice, precum şi zonele din vecinătatea acestora, în
care se pot degaja vapori, gaze, praf sau pulberi combustibile, se prevăd, conform
reglementărilor specifice, cu sisteme de detectare a emisiilor şi de inhibare, inertizare
HS
sau evacuare forţată a acestora, în vederea preîntâmpinării acumulării de concentraţii

periculoase, precum şi pentru semnalizarea situaţiei create.
ART. 66
(1) Instalaţiile de iluminat de siguranţă trebuie să funcţioneze pentru o perioadă de
timp normată, în zonele specificate, la întreruperea iluminatului normal.
(2) Tipurile de instalaţii de iluminat de siguranţă şi cazurile în care se prevăd în
construcţii, modul de alimentare cu energie electrică a acestora, precum şi nivelurile
de iluminare necesare trebuie să îndeplinească cerinţele reglementărilor tehnice
specifice.
ART. 67
Sursele de rezervă de alimentare cu energie a instalaţiilor de protecţie împotriva
incendiilor trebuie să îndeplinească criteriile de performanţă referitoare la furnizarea
automată pe durata de timp normată a alimentării cu energie a acestora, la
întreruperea alimentării normale, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice
specifice.
ART. 68
Construcţiile, instalaţiile tehnologice şi amenajările se protejează împotriva acţiunii
electricităţii atmosferice cu instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului, conform cu
reglementările tehnice specifice.
SECŢIUNEA a 5-a
Limitarea propagării incendiului la construcţiile învecinate
ART. 69
(1) Limitarea propagării incendiului la construcţiile învecinate poate fi realizată prin:
a) limitarea efectului radiaţiei flăcărilor;
b) controlul iniţierii şi propagării focului pe suprafaţa exterioară a acoperişului,
inclusiv a luminatoarelor;
c) controlul pătrunderii focului de la acoperiş în interiorul clădirii;
d) controlul aprinderii acoperişului de la un incendiu de dedesubt.
(2) Limitarea efectelor radiaţiei se asigură prin controlul următorilor parametri:
a) distanţe de siguranţă normate între construcţii;
b) mărimea zonelor vitrate neprotejate;
c) performanţa de reacţie la foc şi de rezistenţă la foc din interior şi exterior a
produselor pentru faţade;
d) comportarea la foc a părţilor vitrate sau opace ale faţadelor;
e) măsuri de protecţie activă.
HS
ART. 70
Condiţiile tehnice, măsurile, performanţele şi nivelurile de performanţă privind
limitarea propagării incendiului la construcţiile învecinate se precizează în
reglementările tehnice specifice.
SECŢIUNEA a 6-a
Evacuarea utilizatorilor şi securitatea forţelor de intervenţie
ART. 71
(1) Pentru evacuarea în condiţii de siguranţă a utilizatorilor în caz de incendiu, căile
de evacuare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) conformare la foc şi amplasare corespunzătoare;
b) separare de alte funcţiuni prin elemente de separare la foc şi fum;
c) asigurarea controlului fumului;
d) limitarea producerii incendiului şi fumului.
(2) În funcţie de categoria construcţiei, instalaţiei sau a amenajării şi de destinaţia
acesteia, se au în vedere şi alte măsuri specifice, cum sunt:
a) dimensionarea, realizarea, dispunerea şi marcarea căilor de evacuare şi a ieşirilor
de evacuare corespunzător numărului de utilizatori şi stării sănătăţii acestora, conform
prevederilor reglementărilor tehnice;
b) prevederea instalaţiilor de detectare şi semnalizare a incendiului, precum şi de
comunicare-avertizare;
c) prevederea instalaţiilor de iluminat de siguranţă, alimentate din surse
corespunzătoare; prevederea instalaţiilor de semnalizare a ieşirilor de urgenţă;
d) prevederea de dispozitive de siguranţă la uşi, cum sunt blocări în poziţie deschisă,
dispozitive antipanică şi altele asemenea;
e) prevederea de sisteme de orientare în caz de incendiu, cum sunt indicatoare de
securitate, marcaje fotoluminescente şi altele asemenea;
f) prevederea de instalaţii de presurizare şi alte sisteme de control al fumului;
g) prevederea de locuri sigure de salvare în interiorul şi/sau în afara construcţiei;
h) prevederea unor mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor pentru a fi
folosite de utilizatori sau de pompieri, cum sunt instalaţiile de hidranţi, coloanele
uscate şi altele asemenea.
ART. 72
Instalaţiile de semnalizare a ieşirilor de urgenţă trebuie să indice utilizatorilor traseul
de evacuare, uşile de evacuare, marcarea scărilor de evacuare din clădire şi marcarea
uşilor şi traseelor care nu servesc la evacuare.
HS
ART. 73
Construcţiile, compartimentele de incendiu, stadioanele sau arenele sportive ori
incintele amenajate trebuie prevăzute cu căi de evacuare a persoanelor, în număr
suficient, corespunzător dimensionate şi realizate, astfel încât persoanele să ajungă în
timpul cel mai scurt şi în deplină siguranţă în exterior, la nivelul terenului ori al căilor
de acces carosabile, în refugii sau în alte locuri special amenajate.
ART. 74
Pentru accesul şi evacuarea copiilor, persoanelor cu dizabilităţi, bolnavilor şi ale altor
categorii de persoane care nu se pot evacua singure în caz de incendiu, se adoptă
soluţii şi măsuri adecvate, cu respectarea reglementărilor tehnice specifice.
ART. 75
La proiectarea şi la executarea căilor de evacuare se interzice prevederea uşilor care
se pot bloca în poziţie închisă, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementări
tehnice, prevederea de finisaje combustibile, cu excepţia celor admise prin norme, de
oglinzi, praguri sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultăţi la
evacuare, cum sunt împiedicarea, alunecarea, contactul sau coliziunea cu diverse
obiecte, busculada, panica şi altele asemenea.
ART. 76
Pentru securitatea echipelor de salvare/forţelor de intervenţie sunt necesare:
a) măsuri pentru ca echipele de intervenţie şi salvare să-şi desfăşoare activitatea la
un nivel adecvat de securitate şi să părăsească clădirea fără riscuri de accidente;
b) amenajări pentru accesul forţelor de intervenţie în clădire şi incintă, pentru
autospeciale şi pentru ascensoarele de pompieri;
c) măsuri care să permită ca stingerea să fie realizată eficient în interiorul şi în jurul
construcţiei.
ART. 77
Ascensoarele de pompieri se prevăd şi se realizează potrivit reglementărilor tehnice
specifice, asigurând accesul forţelor de intervenţie pe durata stabilită în planurile
specifice.
ART. 78
(1) Asigurarea accesului şi a circulaţiei autospecialelor de intervenţie în incintele
operatorilor economici şi ale instituţiilor, în zonele locuite, precum şi între localităţi
este obligatorie, conform reglementărilor tehnice specifice.
(2) În locurile prevăzute la alin. (1) trebuie să se asigure cel puţin un acces carosabil
dinspre drumurile publice şi dinspre drumurile de circulaţie interioare, amenajat,
marcat, întreţinut şi utilizabil în orice anotimp.
(3) Căile de acces şi de circulaţie se dimensionează potrivit reglementărilor tehnice
pentru autovehicule de tip greu, asigurând accesul autospecialelor de intervenţie.
HS
ART. 79
Măsurile, condiţiile tehnice, performanţele şi nivelurile de performanţă privind
proiectarea căilor de evacuare şi acces aferente construcţiilor, instalaţiilor şi
amenajărilor se realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
HS
ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND PERFORMANȚELE CLĂDIRILOR DIN PUNCT DE

VEDERE AL SECURITĂȚII LA INCENDIU.
(Extras din P118/1999-Normativul de siguranță la foc a construcțiilor)
· CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) pentru locuit, administraţie, comerţ,ãnãtate,
s culturã,
învãţãmânt, sport, turism, etc;
PERFORMANȚE COMUNE
RISCURI DE INCENDIU
Încãperile, spaţiile şi clãdirile civile (publice), vor avea determinate riscuri de incendiu,
conform prevederilor art.2.1.1 la 2.1.3 din normativul P118.
(Risc de incendiu
2.1.1. La clãdiri civile (publice) riscul de incendiu este determinat, în principal, de
densitatea sarcinii termice (q) stabilitã prin caicul şi de destinaţia respectivã,
2.1.2. În funcţie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiuãdiri în cl
civile
(publice), poate fi:
- mare: qi= > 840MJ/m2
- mijlociu: qi =420-840 M J/m2
- mic: qi= < 420 MJ/m2
2.1.3. În funcţie de destinaţie (funcţiune), unele spaţii şiãperi înc din clãdirile civile
(publice), se încadreazã în urmãtoarele riscuri de incendiu:
- mare: în care se utilizeazã, sau depoziteazã materiale sau substan ţe
combustibile ( arhive, biblioteci, muitipiicare, parcaje autoturisme, etc.)
- mijlociu:în care se utilizeazã foc deschis (bucãtãrii, centrale termice, oficii cu
preparãri calde, etc);
- mic: celelalte încãperi şi spaţii.
În încãperile şi spaţiile echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor, riscurile
mari de incendiu pot fi considerate mijlocii, iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici.
Pentru întregul compartiment de incendiu sau clãdire, riscul de incendiu considerat va
fi cei mai mare care reprezintã minimum 30% din volumul acestora.)
Riscurile de incendiu se precizeazã obligatoriu în documentaţia tehnicã. Clãdirile civile
(publice) vor avea gradul de rezistenţã la foc, şi precizat obligatoriu în documentaţiile
de proiectare.
AMPLASARE Şl CONFORMARE LA FOC

Amplasare
- Clãdirile civile (publice), independente, comasate sau grupate în conformitate cu
recomandãrile generale, se amplaseazã în zone ferite de riscuri de incendiu existente
în vecinãtate, la distanţele de siguranţ ã admise (art.2.2.1. la 2.2.3.), sau se
compartimentează corespunzător normativului P118.
HS
- Clãdirile pentru persoane ce nu se pot evacua singure, cele pentru obiecte sau
aparataj de importanţã deosebitã, precum şi clãdirile înalte şi foarte înalte, nu se
recomandã a fi comasate cu construcţii care au altã destinaţie.
- În cazul comasãrii mai multor func ţiuni într -o clãdire civilă (publică) acestea se vor
separa corespunzãtor, de regulã, prin pereţi şi planşee din materiale INCOMBUSTIBILE,
rezistente la foc conform normativului P118.
Conformare la foc
Prin conformare se vor avea în vedere prevederile art. 2.2.4. la 2.2.10. şi cele specifice.
(2.2.4. Construcţiile în ansamblu şi elementele de construcţii ale acestora vor fi astfel
alcătuite şi conformate încât să nu favorizeze propagarea focului şi a fumului.
2.2.5. Pe cât posibil, activităţile cu riscuri mari de incendiu se dispun în zone distincte
ale construcţiei, iar cele cu pericol de explozie la ultimul nivel. Atunci când această
dispunere nu este posibilă tehnic sau funcţional se iau măsurile de protecţie şi
compartimentare necesare, conform prevederilor normativului.
2.2.6. Prin dispunerea funcţiunilor în construcţie şi asigurarea măsurilor de protecţie
corespunzătoare, se va urmări eliminarea posibilităţilor de propagare uşoară a fumului
şi a focului în afara compartimentelorîn care s-a produs incendiul, precum şi protejarea
acestora faţă de acţiunea unui incendiu din vecinătatea lor.
2.2.7. Funcţiunile diferite dintr-o construcţie, de regulă, se separă cu elemente de
construcţii verticale şi orizontale rezistente la foc, astfel alcătuite şi dimensionate încât
să nu pună în pericol viaţa utilizatorilor un timp determinat.
2.2.8. Construcţiile cu funcţiuni mixte (civile, de producţie şi/sau depozitare), vor avea
dispuse funcţiunile periculoase, în zone distincte şi prevăzute elemente de separare
corespunzătoare riscurilor şi categoriilor de incendiu, precum şi densităţii sarcinii
termice a acestora, prin pereţi şi planşee rezistente la foc, ale căror goluri funcţional
necesare vor fi protejate corespunzător prevederilor normativului.
2.2.9. Pentru limitarea propagării fumului şi focului în construcţii, se realizează
compartimente de incendiu, iar în interiorul acestor compartimente se recomandă
prevederea elementelor de separare rezistente la foc.
2.2.10. Ariile construite admise pentru compartimente de incendiu ale construcţiilor
civile (publice), de producţie şi/sau depozitare, sunt precizate diferenţiat în normativ,
corespunzător gradului de rezistenţă ia foc şi destinaţiei construcţiei respective.)
Ariile construite ale compartimentelor de incendiu admise pentru construcţii civile

(publice) supraterane, sunt cele precizate în tabelul următor.
HS
Aria maximã construitã (la sol), a unui

Gradul de compartiment de incendiu
rezistenţã la foc Clãdiri cu mai multe
Clãdiri cu un nivel niveluri
I-II 2500
III 1800
IV 1400 1000
V 1000 800
- Pentru clãdirile echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor, ariile se pot

majora cu 100%. Atunci când se prevãd instala ţii automate de semnalizare a
incendiilor, ariile se pot majora cu 25%. Majorãrile menţionate nu se cumuleazã.
2. In cazuri justificate tehnic, investitorii pot stabili arii construite mai mari pe proprie
rãspundere, prin hotãrâri scrise ale consiliilorde conducere respective.
Numãr de niveluri supraterane maxim admis şi capacitatea clãdirilor

civile de gradul lll-V de rezistentã la foc
Numãr maxim de
Capacitate
niveluri pentru
(numãr
Nr. clãdiri având gradul
Destinatia clădirilor maxim de
crt. de rezistenţã la foc:
persoane)
III IV V
Clãdiri care adãpostesc persoane
1 150 2 1 1
ce nu se pot evacua singure
Clãdiri pentru muzee sau expoziţii
care nu adãpostesc valori deosebite 300
și săli aglomerate
2 Clãdiri pentru cazare temporarã 3 2 1
200
Clãdiri pentru învãţãmânt de
480
culturã generalã şi licee
Clãdiri de locuit
3 200 5 3 2
Clãdiri cu alte destinaţii, fãrã sãli
4 300 5 2 1
aglomerate
HS
NOTA: În cazuri justificate tehnic şi asigurând mãsuri suplimentare de protecţie,

investitorii pot adopta un singur nivel în plusã faţ de cele admise, pe proprie
rãspundere, prin hotãrâri scrise ale consiliilor de conducere respective.
- Între numãrul de niveluri al clãdirilor supraterane, destinaţia, gradul de rezis tenţã la
foc şi capacitatea lor (numãr de persoane), se vor respecta urmãtoarele corelaţii:
a) în clãdirile de gradul III de rezistenţã la foc, indiferent de capacitatea lor, numãrul de
niveluri supraterane nu se limiteazã (cu excepţia celor cu sãli aglomerate de gradul II);
b) în clãdirile de gradul III-V de rezistenţã la foc, numãrul de niveluri supraterane se
limiteazã în func ţie de destinaţie şi de num ãrul de persoane adãpostit, conform
prevederilor tabelului anterior.
- În clãdirile civile (publice) de gradul III de rezistenţã la foc, este admisã mansardarea
(realizarea unui nivel construit în volumul podului) dacã elementele din structura
portantã a acoperişului şi a încãperilor amenajate sunt incombustibile şi separate de
restul podului cu ziduri rezistente la foc minim 3 ore.
- În clãdiri de gradul III-V de rezistenţã la foc, mansardarea (nivel construit în volumul
podului), este admisã în condiţiile respectãrii prevederilor tabelului anterior.
- Depozitarea mãrfurilor şi substan ţelor cu pericol de e xplozie în clãdirile civile
(publice), precum şi amplasarea atelierelor în care se utilizeazã astfel de materiale, nu
este admisã decât în cazurile men ţionate şi cu respectarea prevederilor normativului
P118.
- Prin conformarea construcţiilor civile (publice) se va asigura, pe cât posibil,
dispunerea separatã a spaţiilor cu risc mare de incendiu faţa de zonele accesibile
publicului, realizând mãsurile de protecţie necesare conform normativului.
ALCÃTUIRI CONSTRUCTIVE
- Construcţiile civile (publice) se alcãtuiesc corespunzãtor prevederilor normativului,
îndeplinind performanţele comune şi specifice ale acestora. Se recomand ã utilizarea
materialelor şi elementelor de construcţie incombustibile
- Atunci când conform prevederilor normativului se pot utiliza materiale şi elemente
din clasele de combustibile C, C1la C4, în funcţie de condiţiile specifice şi scenariile de
siguranţã la foc elaborate, precum şi de rolul pe care îl au în caz de incendiu, se asigurã
masurile de protecţie corespunzãtoare siguranţei la foc, potrivit normativului.
- Prin modul de alcãtuire şi realizare, elementele de construcţie utilizate nu trebuie sã
propage focul cu uşurinţã.
LIMITAREA PROPAGÃRII FOCULUI Şl A FUMULUI

- Pereţii despãrţitori prevãzuţi pentru limitarea propagãrii incend iului în cadrul unui
compartiment de incendiu, se recomandã sã fie incombustibili şi rezistenţi la foc
HS
minimum 2 ore secţionând transversal clãdirea (pereţi care pot fi decalaţi în plan
vertical).
Aceşti pereţi, de regulã, se amplaseazã la cel mult:
- 110 m distanţã în clãdiri de gradul I, II şi III de rezistenţã la foc;
- 70 m distanţa în clãdiri de gradul IV şi V de rezistenţã la foc;
- La clãdirile cu pod al cãror acoperiş este executat din materiale combustibile C1- C4
pereţii respectivi trebuie sã separe şi volumul podului.
- În construcţii civile (publice), uşile prevãzute pe coridoare care intersecteazã pereţii
antifoc şi cele din pereţii despãrţitori, pot fi etanşe la foc minimum 30 de
minute, potrivit normativului având dispozitive de autoînchidere sau închidere
automatã în caz de incendiu, conform cerinţelor funcţionale şi de evacuare în caz de
incendiu.
Condiţii minime pentru pereţi şi planşee
Condiții minime
de
Nr.
Destinația elementului combustibilitate Observații
crt.
și rezistență la
foc
Cu excepţia pereţilor
de separare fata de
Pereţi despãrţitori intre încãperi
secţii de
administrative etc., din C4 (CA2d)
1 producţie,depozite,
cadrul unor grupãri cu o arie
spaţii tehnice şiãic
construitã de max. 400 m 2
de
evacuare
Pereţi despãrţitori dintre
grupãrile
C0(CA1) Cu excepţiile din
executate conform nr.crt.1,
2 1 orã normativ
precum şi între încãperile
administrative, sociale, etc. şi
cãile de evacuare comune
Elemente de separare între Se admit uşi pline de
încãperi lemn sau metalice
cu riscuri locale de incendiu (în pereţii respectivi
C0(CA1)
(laboratoare, oficii, bucãtãrii. nu
3 1 orã
arhive, heliograf, xerox, etc), se admite
faţã de restul clãdirii: practicarea altor
pereţi: goluri în afara uşilor
planşee strict necesare
HS
pentru circulaţie); se
admit supralumini
din cãrãmizi de
sticlã, plãci de tip S,
sau geam
armat.
Elemente de compartimentare
Uşile vor fi rezistente
între
la foc 1 1/2ore,
depozite de materiale
prevãzute cu
combustibile
dispozitive de
cu aria mai mare de 36 m 2 şi
autoînchidere sau
restul
închidere automatã.
cladirii, precum şi între
C0(CA1)3ore Dacã existã instalaţii
depozitele
4 C0(CA1)2ore automate de
cu obiecte de valoare (ale
stingere a
muzeelor, arhivelor,
incendiilor, pereţii
bibliotecilor,
pot avea în toate
etc.) în funcţie de densitatea
cazurile 3 ore, iar
sarcinii termice, dar nu mai puţin
planşeele 1 1/2ore
de:
rezistenţã la foc.
pereţi
planşee
- Funcţiunile cu risc mare de incendiu se separ ã cu pereţi şi planşee incombustibili

având rezistenţa la foc conform normativului, iar golurile de comunicaţie protejate
corespunzãtor.
- Pereţii şi planşeele de separare a diferitelor funcţiuni cu risc mijlociu de incendiu,
comasate într-o clãdire civilã (publicã) trebuie sã fie incombustibili cu rezistenţã la foc
de cel puţin 2 ore pentru pereţi, respectiv 1 orã pentru planşee. ]n clãdirile de gradul
IV şi V, pereţii şi planşeele pot fi C1 C2 (CA1 CA2a,b), rezistente la foc 30 minute.
Elementele de separare a funcţiunilor cu risc mic, vor respecta condiţiile gradului de
rezistenţã la foc.
- Condiţiile minime pe care trebuie ãs le îndeplineascã anumiţi pereţi şi planşee din
clãdirile civile (publice) care nu sunt înalte, foarte înalte sau cu sãli aglomerate, sunt
precizate în tabelul anterior.
- Indiferent de tipul şi destinaţia clãdirii, separarea coridoarelor de evacuare fa ţã de
grupurile sanitare adiacente (bãi, duşuri, W.C.), se poate realiza conform condi ţiilor
normate pentru încadrarea în gradul de rezistenţã la foc.
HS
EVACUARE FUM (DESFUMARE) Şl GAZE FIERBINŢI

În general, spaţiile accesibile publicului vorfi astfel realizate şi protejate încâtã fie
s
ferite de fum în caz de incendiu, respectându-se condiţiile specifice stabilite prin
normativ referitoare la desfumare.
- Încãperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile solide, cu aria
mai mare de 36 m2 , precum şi casele de scãri de evacuare şi încãperile tampon fãrã
luminã naturalã, se prevãd cu dispozitive de evacuare a fumului, reprezentând
minimum 1 % din aria respectivã a depozitului şi 5% a ariei construite a casei de scãri
(dar minimum 1m 2 pentru fiecare scarã), sau cu sisteme mecanice de evacuare a
fumului.
- Circulaţiile comune orizontale, inclusiv ãperile
înc tampon şi casele de scãri de
evacuare ale nivelurilor subterane închise, destinate publicului, vor fi prevãzute cu
sisteme independente de evacuare afumului (desfumare) ã de
faţ nivelurile
supraterane.
- Asigurarea evacuãrii fumului din atriumuri în caz de incendiu, este obligatorie. Acesta
se realizeazã prin dispozitive cu deschidere automatã, care sã asigure o suprafa ţã
liberã de minimum 1 % din aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereţi
fãrã a se lua în considerare cel de la parter sau prin sistem de evacuare mecanicã a
fumului, corespunzãtor alcãtuit şi dimensionat.
În ambele situaţii, la partea inferioarã a atriumurilor se asigurã posibilitãţi de admisie a
aerului. Acţionãrile automate ale dispozitivelor de evacuare a fumului vor fi dublate de
comenzi manuale dispuse la nivelul acceselor din exterior în atrium şi la serviciul de
pompieri.
Atunci când se asigurã supravegherea permanentã a atriumului, evacuarea fumului
(desfumarea) se poate acţiona numai manual.
- Pentru limitarea posibilitãţilor de propagarea a fumului la etajele superioare, atunci
când înãlţimea atriumului este mai mare de 28,00 m, se recomandã izolarea de atrium
a nivelurilor situate în jumãtatea superioarã a acestuia prin închideri INCOMBUSTIBILE,
rezistente la foc minimum 15minute.
- Toate încãperile şi spaţiile deschise direct spre atrium (magazine comerciale, expoziţii
şi altele similare care necesitã desfumare conform normativului), vor avea asigurate
posibilitãţi de evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumãri) independente de
atrium.
- Încãperile necompartimentate, cu aria construitã mai mare de 10.400 m 2 se prevãd
cu sisteme de evacuare a fumului şi gazele fierbinţi, care ã limiteze
s propagarea
incendiilor.
HS
CÃI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU

- Clãdirile publice (civile) vor avea asigurat numãrul necesar de cãi de evacuare a
utlizatorilor în caz de incendiu, corespunzãtor dispuse, alcãtuite şi dimensionate,
potrivit prevederilor normativului .
- În clãdirile civile (publice) care nu sunt înalte sau foarte înalte, golurile de acces la
casele de scãri pot avea uşi pline sau cu geam spre coridoare, vestibuluri de etaj şi
holuri, dacã se îndeplinesc urmãtoarele condiţii:
a) pereţii şi planşeele acestora (coridoare vestibuluri, holuri) au aceeaşi rezistenţ ã la
foc cu cele ale caselor de scãri;
b) între coridoare, vestibuluri sau ho lu r i şi încãperile adiacente, inclusiv alte case de
scãri, se prevãd uşi pline;
c) eventualele ferestre pentru iluminarea indirectã a coridoarelor de etaj sau a
holurilor ori vestibulurilor, practicate în pereţii ce le separ
ã de încãperile adiacente,
sunt protejate conform art.2.6.31.
(2.6.31. Iluminatul natural al caselor de scãri se poate face indirect, prin goluri
protejate cu elemente rezistente la foc minimum 30 minute, din coridoare sau încãperi
cu densitatea sarcinii termice sub 105 M J/m2 .)
- Sunt admise scãri de evacuare interioare deschise în construc ţiile publice (civile),
dacã servesc la evacuare utilizatorilor a cel mult douã niveluri.
Capacitãţi de evacuare
Capacitatea de
Nr. Destinaţia clãdiri: sau a porţiunii de clãdire pentru evacuare (C) a unui
crt. care se calculeazã evacuarea flux (numãr de
persoane)
Clãdirile care adãpostesc persoane incapabile de a

se evacua singure: maternitãţi, staţionare medicale,
50
1 clãdiri penlru copii de vârstã preşcolarã, ospicii
pentru alienaţi mintali, cãmine pentru bãtrâni şi
infirmi, persoane handicapate, etc.
Clãdirile pentru invãţâmântde toate gradele,
administrative. sociale laboratoare, studiouri
cinematografice, şi de radio, sãli de adunãri,
2 70
auditorii, magazine, expoziţii, alimentaţie publicã,
de lecturã, sport, aşteptare, etc. care nu sunt sãli
aglomerate sau clãdiri înalte ori foarte înalte.
Clãdiri de locuit, administrative, hoteluri, cãmine,
3 cabane, etc. care nu sunt clãdiri înalte sau foarte 80
înalte.
HS
- Scãrile amplasate în volumul atriumului şi neînchise în casede scãri proprii, nu

constituie cãi de evacuare în caz de incendiu.
Fac excepţie atriumurile cu înãlţimea de maximum patru niveluri ale construcţiei, unde
se considerã cã pe scara deschisã în atrium, se poate asigura trecerea unui singur flux
de evacuare, chiar dacã lãţimea rampelorasigurã mai multe fluxuri.
- Timpii de evacuare, respectiv lu ngimile maximum admise ale cãilor de evacuare din
clãdirile civile (publice), sunt cei prevãzu
ţi în prevederile specifice ãdirilor
cl civi le
(publice), iar pentru atriumuri conform prevederilor următoare.
Capacitãţile de evacuare luate în considerare la clãdiri civile (publice), sunt precizate în
tabelul anterior.
- Circulaţiile comune orizontale deschise spre atrium (platforme, supante, etc), pot
constitui cãi de evacuare pentru persoanele aflate în încãperile adiacente, atunci când
timpul de evacuare, respectiv distanţa ce o au de parcurs, nuãşeşte dep valorile
maxime admise în tabelul următor, de la uşa acestora pânã la o casã de scãri de
evacuare (mãsuratã în axul cãilor), în ţie func de gradul de rezistenţ ã la foc al
construcţiei.
Timp (lungime) de evacuare pe circulaţii deschise spre atrium

Gradul de Timp de evacuare (lungime cale de evacuare)
rezistenţã la
foc al într-o singurã direcţie
în douã direcţii diferite
construcţiei în (coridor înfundat)
care se aflã
secunde metri secunde metri
atrimul
I și II 88 35 50 20
III 63 25 38 15
IV 40 16 30 12
V 25 10 25 10
- Pentru încãperile de dormit ale hotelurilor, cãminelor, spitalelor, locuinţelor şi altele

similare dispuse adiacent atriumurilor, valorile maxime admise ale cãilor de evacuare
pe circulaţiile comune orizontale deschise spre atrium, se reduc cu 50% ã defaţ
prevederile anterioare.
- Uşile încãperilor care debuşeazã în circulaţiile comune orizontale deschise spre
atrium, se alcãtuiesc şi echipeazã conform prevederilor normativului referitoare la
comunicarea între spaţii cu destinaţii diferite şi cãi de evacuare.
HS
- Deschiderea uşilor de pe traseul de evacuare a mai mult de 30 de persoane valide

trebuie sã se facã în sensul deplasãrii spre exterior.
INSTALAŢII DE SEMNALIZARE Şl STINGERE A INCENDIILOR

- În funcţie de destinaţie, tip de construcţie şi capacitatea maxim ã simultanã, se
asigurã echiparea şi dotarea cu instalaţii şi mijloace de semnalizare şi stingere a
incendiilor, potrivit prevederilor normativului şi ale reglementãrilor de specialitate,
precum şi în alte cazuri la solicitarea beneficiarului.
- În clãdirile cu atrium, spaţiile adiacente acestuia care sunt desti nate magazinelor
comerciale, expoziţiilor cu exponate combustibile şi, în general, a unor funcţiuni cu
riscuri mari de incendiu, se echipeazã obligatoriu cu instalaţii automate de semnalizare
şi de stingere cu apã a incendiilor (sprinklere, drencere, apã pulverizatã).
INSTALAŢII UTILITARE AFERENTE CLÃDIRILOR CIVILE (PUBLICE)

- Echiparea cu instalaţii utilitare aferente clãdirilor civile (publice), se asigurã în
conformitate cu prevederile reglementãrilor de specialitate având în vedere şi cele ale
prezentului normativ.
- Proiectarea şi realizarea instalaţiilor utilitare aferente vor avea în vedere evitarea
producerii incendiilor de cãtre acestea, precum şi a propagãrii uşoare a focului
respectându-se prevederile reglementãri lor tehnice specifice acestora.
- De regulã, aparatele de preparat şi de încãlzit trebuie amplasate în încãperi separate
de spaţiile accesibile publicului, cu excepţia celor agrementate tehnic pentru aceasta,
utilizându-se numai în condiţiile şi cu mãsurile de protecţie stabilite.
- Centralele termice de regulã, pot fi amplasate în clãdirile civile (publice) cu condi ţia
separãrii lorfaţã de restul construcţiei prin pereţi şi planşee CO (CA1) şi rezistente la
foc minimum 3 ore pentru pereţi şi 2 ore pentru planşee, cu acces dintr-un coridor
interior, cu excepţiile stabilite în normativ.
- Amplasarea rezervoarelor de lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a
vaporilor mai micã de 55°C în clãdiri civile (publice), de regulã, nu este admisã, cu
excepţia celor de alimentare a centralelortermice şi a grupurilorelectrogene aferente
clãdirii, în cantitã
ţile şi cu mãsurile de protec ţie stabilite în normativ şi în
reglementãrile tehnice de specialitate.
- Pentru instalaţiile de încãlzire care utilizeazã gaze sau lichide combustibile, s e vor
respecta regulile tehnice şi de siguranţã specifice, conform reglementãrilor tehnice de
specialitate.
- Bucãtãriile şi preparãrile calde vor fi izolate de spaţiile accesibile publicului, de regulã,
prin pereţi şi planşee CO (CA1), rezistente la foc minimum o orã, iar uşile de
comunicare vor fi etanşe minimum 15 minute. Fac excepţie situaţiile precizate în
normativ.
HS
- Bucãtãriile şi preparãrile calde dispuse liber în spa ţiile publice vor fi delimitate cu
ecrane de minimum 0,50 m sub plafon realizate din materiale CO (CA1) cu rezistenţa
minimã la foc de 15 minute şi asigurate în depresiune faţ ã de restul spaţiului în care
sunt amplasate.
La bucãtãriile situate în clãdirile înalte, foarte înalte sau cu sãli aglomerate, hotele se
prevãd cu instalaţii speciale de stingere.
- Instalaţiile de ventilare mecanicã şi de condiţionare, trebuie proiectate şi realizate
astfel încât sã evite propagarea focului şi a fumuluiîn construcţia civilã (publicã).
- Canalele de ventilare vor fi realizate din materiale C0(CA1), iar pentru spaţiile în care
publicul are acces instalaţiile de ventilare vorfi separate de celelalte ãperi
încale
construcţiei.
- Instalaţiile electrice vor fi proiectate şi realizate conform reglement ãrilor specifice şi
nu vor fi utilizate canalizaţii (trasee) prin care sã se propage focul.
CÃI DE ACCES, INTERVENŢIE Şl SALVARE

- Construcţiile civile (publice) vor avea asigurateãic de acces, intervenţie şi salvare,
corespunzãtor alcãtuite dimensionate şi marcate, astfel încât sã poatã fi utilizate de
personalul care intervine în caz de incendiu.
- Cãile de interven ţie exterioare vor permite accesul uşor al autospecialelor de
intervenţie ale pompierilor, fiind marcate şi menţinute permanent libere. De regul ã,
vor asigura intervenţia cel puţin la o faţadã a clãdirii, cu excepţia situaţiilor precizate în
normativ.
- În interiorul construcţiilor civile (publice) cãile de intervenţie ale pompierilor, marcate
corespunzãtor, vor permite accesul uşor la principalele circulaţii funcţionale (orizontale
şi verticale), precum şi la spaţiile cu risc sau pericol de incendiu.
DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENŢIE, SERVICIUL DE POMPIERI

- Clãdirile civile (publice) se doteazã cu stingãtoare, asigurându-se un stingãtor portativ
cu pulbere de 6 Kg sau echivalentul acestuia pentru o arie construitã de maximum 250
m2 , dar minimum 2 stingãtoare pe fiecare nivel al clãdirii.
Stingãtoarele portative trebuie sã ţinã con produsul de stingere şi cantitatea
corespunzãtoare clasei de periculozitate, previzibile în spaţiui respectiv.
- Toate mijloacele de intervenţie cu care se echipeaz ã şi doteazã clãdirile civile
(publice) vor fi uşor accesibile personalului şi menţinute în stare de funcţionare.
- În spaţiile şi înc ãperile cu risc mare de incendiu sau în care se aflã substan
ţe
periculoase (parcaje, comerţ, etc), dupã caz se prevãd şi stingãtoare transportabile,
potrivit reglementãrilor specifice.
HS
- Organizarea serviciului de pompieri civili, echiparea şi dotarea acestuia, se stabilesc

potrivit reglementãrilor, funcţie de destinaţie, vulner abilitate, şi nivelul de echipare al
clãdirii.
- De regulã, construcţiile civile (publice) vor avea constituite servicii de pompieri civili
atunci când capacitatea maximã simultanã depãşeşte 500 persoane, precum şi atunci
când mijloacele de stingere a incendiilor cu care sunt echipate nu sunt cu acţionare
automatã.
- Clãdirile civile (publice) echipate cu instala
ţii automate de semnalizare şi stingere a
incendiilor, vor avea constituite servicii de pompieri care sã asigure numai
supravegherea şi acţionarea instalaţiilor specifice.
- Numãrul personalului serviciului de pompieri se stabileşte în func ţie de activitãţile
operative necesare, riscul de incendiu, importanţa şi vulnerabilitatea construcţiei,
efectele incendiului, etc. potrivit reglementãrilor tehnice şi scenariilor de siguranţã la
foc.
PERFORMANȚE SPECIFICE
CLÃDIRI ÎNALTE ŞI FOARTE ÎNALTE
Clădire înaltă - construcţie civilã (publicã) suprateranã, la care pardoseala ultimului
nivel folosibil este situatã la peste 28 m faţã de terenul (carosabilul ad iacent) accesibil
autovehiculelor de intervenţie a pompierilor pe cel puţin douã laturi ale clãdirii.
Atunci când ultimele niveluri sunt locuinţe de tip duplex sau triplex se ia în considerare
numai nivelul de acces din circulaţiile comune orizontale ale clãdirii.
Nu sunt considerate clãdiri înalte:
• construcţiile care nu sunt destinate sã adãposteascã oameni;
• clãdirile civile (publice) la care deasupra nivelului limitã se aflã un singur nivel ce
ocupã maximum 50% din aria construitã a clãdirii şi cuprinde numai încãperi pentru
maşini ale ascensoarelor, spaţii tehnice aferente construcţiei, circulaţii funcţionale;
• clãdiri civile (publice) nominalizate în normativ.
Clãdire foarte înaltã construcţie civilã (publicã) la care pardoseala ultimului nivel
folosit este situatã ia înãlţimea de 45 m, sau mai mult.
- Clãdirile înalte şi foarte înalte vor fi de gradul I de rezistenţã la foc . Atunci când au
porţiuni cu înãlţimea mai micã de 28 m, se admite cã acestea sã fie de gradul II de
rezistenţã la foc, dacã în caz de incendiu nu afecteazã stabilitatea clãdirii. Acoperişurile
sau terasele acestor tipuri de clãdiri, se realizeazã din materiale incombustibile.
- În clãdirile înalte şi foarte înalte compartimentele de incendiu pot fi constituite din
clãdiri independente, porţiuni ale acestora cu arii construite la sol admise în tabelulul
cu Ariile construite ale compartimentelor de incendiu admise pentru construcţii civile
(publice) supraterane sau din volume închise ale acestora, (porţiuni volumetrice
HS
cuprinzând unul pânã la trei niveluri construite succesive) cu aria totalã desfãşuratã de
maximum 2500 m 2 , delimitate de elemente de compartimentare verticale şi
orizontale (pereţi şi planşee).
- Pereţii şi planşeele de compartimentare a volumelor închise menţionate, vor fi
incombustibile cu rezistenţa la foc a pereţilor stabilitã în funcţie de densitatea sarcinii
termice conform tabelului 2.4.2. din normativul P118, iar a planşeelor de minimum 2
ore.
- În clãdiri înalte şi foarte înalte, densitatea sarcinii termice, rezultatã din materialele şi
elementele de construcţie utilizate (cu excepţia pardoselilor lipite), nu va fi mai mare
de 275 MJ/m2. Densitatea sarcinii termice totale rezultatã din materiale şi elemente de
construcţie, finisaje, mobilier şi alte materiale adãpostite, se recomandã sã nu
depãşeascã 840 MJ / m2.
- Incãperile cu densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/m 2 se separã de restul clãdirii
prin pereţi cu rezistenţa la foc corespunzãtoare densitãţii sarcinii termice dar minimum
3 ore şi planşee cu rezistenţa la foc 2 ore în cl ãdiri foarte înalte şi respectiv o orã în
clãdiri înalte.
- În clãdirile înalte, golurile de comunicaţie cu cãile de evacuare pot fi protejate cu uşi,
obloane sau cortine rezistente la foc minimum 1 h 30 minute, prevãzute cu dispozitive
de autoînchidere sau închidere automatã în caz de incendiu.
- Pentru încãperile clãdirilor foarte înalte în care densitatea sarcinii termice depãşeşte
840 MJ/m2, se asigurã separarea acestora prin elemente de compartimentare
incombustibile, rezistente la foc corespunzãtor densitãţii sarcinii termice şi (încãperile
respective) se prevãd cu instalaţii automate de semnalizare şi stingere a incendiilor. în
clãdiri foarte înalte golurile de comunica ţie cu cãile de evacuare practicate în aceşti
pereţi trebuie sã fie protejate prin încãperi tampon şi uşi cu rezistenţã la foc de
minimum 45 minute prevãzute cu dispozitive de autoînchidere, sau în cazuri justificate
tehnic prin tamburi deschişi.
- Pentru limitarea propagãrii incendiilor, între porţiunile de clãdiri cu destina ţii
diferite, precum şi între cãile de evacuare şi încãperile adiacente acestora, se prevãd
pereţi şi planşee incombustibile rezistente la foc, în funcţie de destinaţie şi de
densitatea sarcinii termice.
- Elementele de construcţie portante ale clãdirii înalte sau foarte înalte, care strãbat
încãperi cu destinaţii diferite, vor fi alcãtuite şi protejate astfel încât stabilitatea clãdirii
sã nu fie afectatã în caz de incendiu.
- În pereţii dintre compartimentele de incendiu, comunicarea se face prin încãperi
tampon ale cãror uşi sunt etanşe lafoc minimum 1 orã în clãdiri foarte înalte (ce
depãşesc 45 m) sau uşi etanşe la foc 30 minute la cele înalte (între 28 şi 45 m). în
ambele situaţii uşile încãperilor tampon se prevãd cu sisteme de autoînchidere sau
închidere automatã în caz de incendiu.
HS
- La nivelurile supraterane, golurile de acces la scãrile de evacuare se protejeazã cu

încãperi tampon care asigurã împiedicarea propagãrii fumului conform prevederilor
normativului, realizate cu pereţi şi planşeu incombustibile rezistente la foc minimum
60 de minute şi prevãzute cu uşi C0 sau C1, C2 (CA1 sau CA2a,b) etanşe la foc
minimum 30 de minute în clãdiri înalte şi respectiv, uşi C0C1 (CA1 CA2a) etanşe la foc
minimum 60 de minute în clãdiri foarte înalte.
- Rampele scãrilor aferente nivelurilor subterane se separã de cele supraterane prin
pereţi şi planşee incombustibile, rezistente la foc. Comunicarea între rampele
subterane şi cele supraterane este admisã printr-o uşã rezistentã la foc minimum 90
de minute.
- La nivelurile subterane accesul la casele de scãri este admis numai prin încãperi
tampon prevãzute cu uşi rezistente la foc minim 60 de mi.nute şi asiguratã evacuarea
fumului. În toate situaţiile, uşile ãperilor
înc tampon se echipeazã cu sist eme de
autoînchidere sau închidere automatã în caz de incendiu.
- Închiderile perimetrale exterioare ale clãdirilor înalte şi foarte înalte vor fi astfel
proiectate şi realizate încât sã limiteze transmiterea incendiilorde la un nivel la altul.
Închiderile perimetrale exterioare se realizeazã din elemente incombustibile rezistente
la foc minimum 15 minute. Pentru limitarea transmiterii incendiilor pe faţade se
prevãd separãri de minimum 1,20 m, incombustibile, etanşe la foc minimum 30 de
minute între vitrãri şi se utilizeazã numai tâmplãrie exterioarã incombustibilă.
- Elementele de compartimentare dintre spaţiile de parcare a autovehiculelor şi
clãdirile
înalte şi foarte înalte de care se alipesc sau în care se înglobeazã, trebuie sã fie
incombustibile cu rezistenţã la foc de minimum 4 ore pentru pere ţi şi 3 ore pentru
planşee. În aceşti pereţi se admite practicarea unor goluri de comunicaţie funcţionalã
însã protejate prin încãperi tampon ale cãror uşi trebuie sã fie rezistente la foc
minimum 1 orã şi prevãzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automatã în
caz de incendiu sau în cazuri justificate tehnic cu tamburi deschişi, realizaţi conform
normativului.
- Ghenele verticale pentru instalaţii se separã de restul construc ţiei prin pereţi
incombustibili cu rezistenţa la foc minimum 30 de minute şi nu se vor deschide în casa
scãrii.
- Ghenele verticale, de regulã, se separã la trecerea prin planşee care delimiteazã
compartimente de incendiu, cu elemente incombustibile, care vor asigura aceeaşi
rezistenţã la foc cu a planşeului strãpuns, iar atunci când separarea nu este posibilã
sau justificatã tehnic, pere ţii ghenelor vor fi de minimum 3 ore rezistenţ ã la foc şi
uşile(trapele) lor de vizitare, de 1 orã şi 30 minute.
HS
- Ghenele (canalele) orizontale se închid cu diafragme incombustibile la trecerea prin

pereţii care delimiteazã compartimentele de incendiu, asigurând o rezisten ţã la foc
egalã cu a elementului strãpuns.
- Circulaţiile comune orizontale şi casele de sc ãri care nu au goluri directe în exte rior
prin care sã se poatã evacua fumul în caz de incendiu, se echipeazã cu dispozitive sau
sisteme de evacuare a acestuia (desfumare), realizate conform prevederilor
normativului.
- Evacuarea fumului (desfumarea) spaţiilor şi încãperilor subterane (subsol), se asigurã
independent de cel al nivelurilor supraterane.
- Materialele şi finisajele utilizate în clãdirile înalte şi foarte înalte nu trebuie sã
permitã
propagarea rapidã a incendiilor.
- Finisajul pe cãile de evacuare trebuie sã fie CO (CA1) cu excepţia pardoselilor din
mochete de maximum 20 mm grosime si a finisajelor din folii de max.5mm grosime,
care pot fi din C0(CA1)sau C1C2(CA2a,b).
- Plafoanele suspendate vor fi din clasa CO (CAI), cu elemente de susţinere CO (CA1)
rezistente la foc min 30 de minute. Spaţiul dintre plafonul suspendat şi planşeul de
rezistenţã se va întrerupe prin diafragme cu aceeaşi rezistenţ ã la foc, situate la
maximum 25 m pe douã direcţii perpendiculare.
- Ascensoarele din clãdiri înalte şi foarte înalte vor avea pu ţuri de a scensoare proprii,
separate de restul construcţiei prin pereţi CO (CA1) rezistenţi la foc minimum 2 ore, în
care sunt admise numai goluri de acces din nivelurile construcţiei. Într-un singur puţ,
se pot dispune maximum trei cabine de ascensor.
- În clãdirile foarte înalte, golurile de acces la ascensoare din nivelurile supraterane (de
palier) se protejeazã cu uşi rezistente la foc minimum 2 ore, cu închidere automatã,
sau prin realizarea unor paliere de acces la ascensoare separate de circulaţiile comune
orizontale cu uşi rezistente la foc, caz în care, prin însumarea rezistenţelor la foc ale
acestor uşi cu cele ale uşilor ascensoarelor (de palier) se asigurã minimum 2 ore
rezistenţã la foc. În aceleaşi condiţii, la clãdirile înalte golurile de acces la asce nsoare
(de palier) se protejeazã cu uşi rezistente la foc minimum 1 orã.
- Când ascensoarele debuşeazã în subsolurile clãdirii, golurile de comunicare cu
nivelurile subterane se protejeazã obligatoriu cu încãperi tampon prevãzute cu uşi
rezistente la foc minimum 1 orã şi 30 de minute şi echipate cu dispozitive de
autoînchidere. Fac excepţie subsolurile cu risc mic de incendiu, care se separã la fel cu
nivelurile supraterane.
- Închiderea automatã a uşilor de protecţie a golurilor de acces la ascensoare (la toate
nivelurile clãdirii) trebuie asiguratã centralizat la darea alarmei şi local, atunci când
temperatura atinge 90°C la partea lor superioarã, având prevãzute ţionãri
şi ac
manuale.
HS
- În cazul defectãrii sau opririi, ascensoarele vor fi astfel realizate încât sã permitã
aducerea cabinelor la un palier de acces apropiat iar în caz de incendiu toate cabinele
vor fi aduse automat la parter. Aceste prevederi sunt obligatorii şi la alte sisteme de
transport sau circulaţie pe vertical ã ce se prevãd în clãdirile înalte şi foarte înalte
(montecharge, elevatoare, etc).
- În clãdirile înalte, cel ţin pu unul din ascensoare, uşor accesibil, se va realiza
corespunzãtor cerinţelor asigurãrii operaţiunilor de intervenţie în caz de incendiu. în
clãdirile foarte înalte este obligatorie realizarea a cel puţin douã asemenea ascensoare
de intervenţie.
- Ascensoarele pentru intervenţie în caz de incendiu, vor asigura capacitatea de
transport a 35 servanţi cu echipamentul respectiv (minimum 500 Kg) şi vor fi astfel
realizate şi separate de restul construcţiei, încât sã funcţioneze cel puţin 2 ore de la
izbucnirea incendiului. Aceste ascensoare vor asigura accesul pompieriloria toate
nivelurile clãdirii, fiind echipate cu dispozitive de apel prioritaral acestora în caz de
incendiu.
- În clãdirile înalte şi foarte înalte este obligatorie asigurarea a cel puţin douã cãi de
evacuare distincte şi independente. Capacitatea de evacuare (C) a unui flux de
evacuare luat în calcul la clãdirile înalte şi foarte înalte este de 70 persoane, dacã în
normativ nu sunt stabilite capacitãţi mai mici pentru unele destinaţii nominalizate.
- În clãdirile înalte şi foarte înalte, la toate nivelurile, fiecare dintre scãrile de evacuare
trebuie sã fie uşor accesibile prin trasee independente, de regulã, cu direcţii diferite de
deplasare iar, iar cel puţin una dintre ãrile sc de evacuare, trebuie sã aibã acces pe
terasã peste ultimul nivel.
- Clãdirile înalte şi foarte înalte se echipeazã şi doteazã cu mijloace, instalaţii şi
sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor, conform prevederilor reglementãrilor
tehnice specifice. Fac excepţie clãdirile de locuit.
- La clãdirile înalte şi foarte înalte se asigurã cãi de interven ţie exterioare pentru
autospeciale de intervenţie, cel puţin pe douã laturi.
- Clãdirile foarte înalte vor avea constituite servicii de pompieri, corespunzãtor
echipate şi dotate, dispuse pe cât posibil în apropierea unui acces de la nivelul
terenului.
CLÃDIRI CU SÃLI AGLOMERATE

Salã aglomeratã (categorie distinctã a încãperilor cu aglomerãri de persoane)
încãpere sau grup de încãperi care comunicã direct între ele prin goluri (protejate sau
neprotejate), în care suprafaţa cei revine unei persoane este mai mic ã de 4m 2 şi în
care se pot întruni simultan cel puţin 150 de persoane ãli (s de spectacole, sãli de
întruniri, încãperi pentru expoziţii, muzee, cluburi, cinematografe, comerţ, cazinouri,
HS
discoteci, etc). Când sunt situate la parter, se considerã sãli aglomerate cele cu mai
mult de 200 persoane.
- La sãlile aglomerate, mãsurile de siguranţã la foc se stabilesc în funcţie de capacitate,
destinaţie, respectiv categoria sãlii şi gradul de rezistenţã la foc al clãdirii.
- Pentru sãlile cu mai multe funcţiuni, mãsurile de protecţie se asigurã în funcţie de
categoria cea mai defavorabilã a sãlii, conform normativului.
4.1.30. Dupã destinaţie, sãlile aglomerate pot fi de categoria S1 sau S2, conform
tabelului următor
Categorii de sãli aglomerate
Sãli aglomerate Destinaţia sãlii aglomerate
S1 Teatre dramatice şi muzicale, sãli de spectacole, circuri, expoziţii comerciale,
muzee cu exponate combustibile, magazine cu mãrfuri combustibile, etc.
Sãli pentru proiecţii cinematografice, cantine şi restaurante, sãli de
lecturã,muzee cu exponate incombustibile, expoziţii permanente de artã,
S2
auditorii, sãlide întruniri, de dans, de concert, de sport, de aşteptare, vestiare,
de cult,discotecã, etc.
NOTÃ: Sãlile aglomerate a cãror destinaţie nu este cuprinsã în tabel, se încadreazã prin
asimilare.
- Corelaţia între categoria sãlilor, numãrul de locuitori, numãrul de niveluri şi gradul de
rezistenţã la foc al clãdirilor cu sãli aglomerate se asigurã conform prevederilor din
tabelele următoare
Corelaţia admisã între amplasarea şi categoria sãlilor, numãrul de locuri şi gradul de
rezistenţã la foc al clãdirilor cu sãli aglomerate
Capacitatea (numãrul maxim de
Categoria
locuri) în funcţie de gradul de
Amplasarea sãlilor aglomerate sãlii
rezistenţã la foc al clãdirii
I II III
Independentã sau compartiment de S1 5.000 1.000
Nelimitat
incendiu S2 Nelimitat
Alipitã pe o laturã la construcţii cu alte S1 5.000 2.000 1.000
destinaţii sau mai multe sãli aglomerate
S2 6.000 4.000 2.000
comasate într- o clădire
S1 3.000 2.000 1.000
Înglobatã în construcţii cu alte destinaţii
S2 5.000 3.000 1.500
Numãrul de niveluri supraterane admis în clãdiri cu sãli aglomerate (porţiunea în

care publicul are acces)
Numãrul maxim de niveluri supraterane admis în clãdiri
Categoria sãlii
având gradul de rezistenţã la foc
I II III
S1 Nelimitat 5 2
S2 Nelimitat 6 3
HS
NOTÃ (tabel 4.1.31.a.şi b.): În cazuri justificate tehnic , investitorii pot stabili capacitãţi
mai mari sau numãr sporit de niveluri, pe proprie rãspundere, prin hotãrâri scrise ale
consiliilor de conducere respective.
- Amenajarea sau realizarea sãlilor aglomerate în clãdiri independente parter, de
gradul IV V de rezistenţã la foc se admite numai pentru:
- circuri mobile, magazine şi centre comerciale, întruniri, la care se asigurã
evacuarea rapidã a spectatorilor direct în exterior;
- cluburi şi discoteci, precum şi cinematografe cu funcţionare sezonier ã având
maximum 300 de locuri;
- expoziţii provizorii de importanţã localã care nu adãpostesc exponate de valoare,
potrivit declaraţiei proprietarului (investitorului).
- Porţiunile de clãdire aferente sãlilor aglomerate înglobate în clãdiri cu alte destinaţii
trebuie sã fie separate de restul construcţiei prin elemente de construcţii C0 (CA1) cu
rezistenţa la foc de min. 3 ore pentru pereţi şi 1 2/1 ore pentru planşee. Fac excepţie
situaţiile precizate în normativ. În mod similar se separã între ele şi ţiunile por de
clãdire aferente mai multor sãli aglomerate comasate, indiferent de destinaţie.
NOTA: 1. La cluburi, discoteci şi cãmine culturale,,ţiunile por aferente diferitelor
activitãţi de club pot comunica liber cu sectorul de recepţie ãlii al sde spectacole,
precum şi cu celelalte sãli aglomerate (de reuniuni, conferinţe, etc).
2. Vestiarele, birourile, amfiteatrele şi sãlile de şedinţe din clãdiri administrative, de
învãţãmânt, şi alte clãdiri civile cu activitãţi similare, pot avea cãi de evacuare comune
cu cele ale clãdirii în care sunt situate.
3. Sãlile de concerte, sãlile de întruniri, auditoriile, sãlile de lecturã, saloanele de dans,
discotecile, sãlile de sport, sãlile de alimentaţie p ublicã, sãlile de aşteptare, muzeele şi
expoziţiile cu exponate incombustibile din clãdiri publice, pot avea goluri în pereţii ce le
separã, protejate cu uşi etanşe la foc minimum 15 minute.
4. Sãlile aglomerate, comasate într-o clãdire, pot avea goluri pentru circulaţie între
porţiunile comune de clãdire aferentã, protejate cu uşi etanşe la foc 15 minute.
- In interiorul compartimentelor de incendiu sau funcţionale aleãlilor s aglomerate,
încãperile cu risc mare de incendiu sau care adãpostesc aparataj ori obiecte de
importanţã deosebitã, se separã de restul construc ţiei prin pereţi şi planşee aãror
c
rezistenţã la foc se stabileşte în funcţie de densitatea sarcinii termice, de importanţa
bunurilor şi de nivelul riscului de incendiu.
Cabinele tehnice necesare funcţional, pot avea spre salã geamuri rezistente la foc sau
protejate cu obloane rezistente la foc sau cu perdele de drencere, dacã aceste cabine
se separã de restul clãdirii în aceleaşi condiţii ca şi sala aglomeratã.
Elementele de separare trebuie sã îndeplineascã pe lângã cerin ţele de mai sus şi
condiţiile din tabelul 4.1.34. al normativului.
HS
- Pereţii şi planşeele de separare a spaţiilor închise pentru parcarea autovehiculelor

faţã de clãdirile cu sãli aglomerate trebuie sã fie CO (CA1), rezistente la foc min. 4 ore
pentru pereţi şi respectiv 2 ore pentru planşee. în aceşti pereţi se admit numai goluri
de acces necesare circulaţiei, protejate cu uşi rezistente la foc 1 or ã şi 30 de minute,
sau încãperi tampon prevãzute cu uşi rezistente la foc 45 de minute, echipate cu
dispozitive de autoînchidere sau închidere automatã în caz de incendiu.
- Pentru evacuarea fumului degajat în caz de incendiu (desfumare), la partea
superioarã a sãlilor aglomerate în care are acces publicul, se prevãd dispozitive
amplasate judicios, a cãror suprafaţã totalã va fi cel puţ in 1/100 din suprafaţa sãlii sau
se asigurã desfumarea prin sistem mecanic.
- Dispozitivele pentru evacuarea fumului în cazde incendiu ce se prevãd la partea
superioarã a sãlilor accesibile publicului vor fi repartizate cât mai uniform. Acestea pot
comunica cu exteriorul, fie direct, fie prin coşuri de evacuare cu secţiune echivalentã,
având pereţi din materiale CO (CA1) cu rezistenţa la foc de min. 30 minute.
Dispozitivele de evacuare a fumului, trebuie sã poatã fi ac ţionate şi prin comenzi
manuale, uşor accesibile de la nivelulsãlii.
- Elemente decorative interioare, finisajele, tratamentele termice şi acustice ale sãlilor
aglomerate vor fi astfel alcãtuite şi realizate încât sã nu propage incendiul cu uşurinţã,
conform prevederilor normativului.
- Elementele decorative interioare, finisajele precum şi tratamentele termice şi
acustice
ale sãlilor aglomerate, de regu lã, vor fi CO (CA1). Acestea pot fi C1, C2 (CA2a,b) sau
executate din lemn şi ignifugate cel puţin pe partea neaparentã, inclusiv scheletul de
montare. Se recomandã ca distanţele dintre finisaje sau tratamente acustice şi pereţii
suport sã nu fie mai mare de 15 cm. Golurile astfel realizate vor fi împãr ţite prin
diafragme, (care pot fi din lemn ignifugat), în celule cu dimensiuni maxime de 3,00 x
3,00 m, astfel încât sã se evite formarea de curenţi favorabil dezvoltãrii incendiilor.
- În sãlile aglomerate şi anexele lor în care publicul are acces, plafoanele suspendate
vor fi C0 (CA1). Se pot utiliza şi zone de plafoane suspendate executate din C1, C2
(CA2a, b) sau din lemn ignifugat cel puţin pe partea neaparentã, dacã se asigurã mãsuri
corespunzãtoare de împiedicare a transmiterii incendiilor de la o porţiune la alta (prin
distanţe, fâşii incombustibile, etc). În toate cazurile plafoanele suspendate vor avea
elemente de susţinere CO (CA1) rezistente la foc minimum 30 minute, iar spaţiul dintre
plafonul suspendat şi planşeul de rezistenţã va fi întrerupt la maximum 25 m (pe douã
direcţii perpendiculare), cu diafragme C0(CA1).
- Este obligatoriu sã se asigure cel puţin douã ieşiri de evacuare distincte şi judicios
distribuite, pentru:
a) fiecare nivel al sãlilor aglomerate, precum şi pentru nivelurile de lojii şi balcoane cu
mai mult de 100 persoane;
HS
b) foaiere, bufete, garderobe şi alte încãperi de servire a pub licului, cu aria de peste
100 m2.
- La sãlile cu scene sau podiumuri, circulaţia de evacuare va fi astfel organizatã încât,
de regulã, publicul sã nu se deplaseze în direcţia scenei. Nu se admite evacuarea prin
scenã sau podium a publicului din salã.
- Capacitãţile de evacuare "C"a unui flux de evacuare luat în calcul la sãlile aglomerate
sunt stabilite în tabelul 4.1.43. din normativul P118.
- Timpii de evacuare (lungimile maxime admise pe traseul parcurs pe cãile de
evacuare), sunt stabiliţi în tabelul 4.1.44.
- Pentru asigurarea evacuãrii rapide şi fãrã accidente a publicului, în sãlile aglomerate,
scaunele, bãncile şi în general mobilierul, se fixeazã de pardosealã, astfel încât sã nu
fie rãsturnate în caz de panicã. Fac excep ţie lojiile, în care se admit maximum 12
scaune mobile, precum şi expoziţiile şi saloanele de dans, în care se recomand ã
solidarizarea lor pe pachete (fãrã fixare de pardosealã).
- La sãlile de întruniri cu o capacitate de maximum 200 de locuri, scaunele şi bãncile
pot fi nefixate de pardosealã, cu condiţia solidarizãrii între ele pe pachete de minimum
trei rânduri. La sãlile polivalente se recomandã ca scaunele sã fie legate rigid între ele
pe şiruri şi rânduri. Fiecare şir sau rând trebuie fixat solid la cele douã capete, de
pardosealã ori pereţi, sau prins solidar de celelalte rânduri astfel încât sã devinã un
pachet. În toate situaţiile, barele de fixare perpendiculare pe rânduri şi aplicate la
nivelul pardoselii vor avea cel mult 20 mm grosime, iar profilul rotunjit.
NOTA: 1. Traseele prin foaiere şi holuri ale sãlii aglomerate, nu se iau în considerare la
stabilirea timpului (lungimii) de evacuare normat. Foaierele şi holurile vor avea
asigurate condiţiile de evacuare stabilite pentru sala aglomeratã respectivã.
2. Timpul (lungimea) coridorului înfundat se referã la por ţiuni de trasee prin care se
accede la douã cãi de evacuare, precum şi la spaţiile pentru care sunt admise.
- Amplasarea mobilierului în sãlile aglomerate se face astfel încât sã se realizeze
culoare de trecere cu lã ţimi corespunzãtoare, care sã asigure accesul publicului la
ieşirile din salã.
- La sãlile cu locuri pe scaune sau bãnci, în culoarele dintre pachetele de locuri se pot
prevede strapontine, dacã:
• se ridicã automat şi se menţin în aceastã poziţie, atunci când nu suntfoiosite, ã l sând
liberã lãţimea culoarului rezultatã din calcul;
• fiind coborâte, rãmâne liber unculoarde minimum 0,80 m;
• nu reduc (în poziţie ridicat ã sau coborâtã) lãţim ea spaţiului de circulaţie pentru
evacuare, determinat prin calcul, între pachetele de scaune.
- Pe culoarele de evacuare din sãli aglomerate, nu se admit trepte în lungul spa ţiilor
libere de trecere dintre rândurile de scaune.
HS
- La sãlile de spectacole, auditorii, sãli de concerte, polivalente şi altele similare,

numãrul maxim de locuri dintr- un rând se stabileşte în funcţie de gradul de rezistenţã
la foc al clãdirii şi de modul în care se face evacuarea persoanelor din rând, conform
tabelului 4.1.49.
- Spaţiul liber de trecere dintre rândurile de scaune trebuie sã fie de minimum 0,45 m.
- La amplasarea mobilierului în sãli cu locuri la mese, trebuie sã se asigure culoare de
evacuare în caz de incendiu ţinând seama şi de urmãtoarele recomandãri:
• mesele de max. 8 locuri se amplaseazã cu cel puţin o parte a lor, lângã un culoar ;
• mese dreptunghiulare, amplasate cu latura lungã perpendicularã pe culoarele de
evacuare, vor avea pe fiecare laturã cel mult 8 locuri, dacã au acces la un singur
culoar sau 16 locuri dacã au acces la douã culoare de evacuare. La capetele acestor
mese nu se prevãd scaune în culoarele de evacuare.
• dacã numãrul de locuri de pe o laturã este mai mare de trei (între un culoar de
evacuare şi perete) sau de şase (între douã culoare) se prevãd treceri de acces la
culoarele de evacuare, având o lãţime liberã de cel puţin 0,45 m;
• lãţimea libera a culoarelor de evacuare trebuie ãs asigure trecerea numãrului de
fluxuri determinat prin calcul;
• la determinarea ţimilor
lã libere de trecere se au în vedere şi dimensiunile
scaunelor, retrase la o distanţã de 0,15 m de marginea mesei.
- Utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor, etc. care pot întrerupe cãile de evacuare
ale sãlilor aglomerate, chiar atunci când sunt incombustibile, este interzisã. Pe cãile de
evacuare ale sãlilor aglomerate nu se admit uşi false sau placãri cu oglinzi.
- Mobilierul care delimiteazã cãi de evacuare comune interioare va asigura condi ţii
corespunzãtoare de evacuare a utilizatorilor.
- În clãdiri cu aglomerãri de persoane sau cu sãli aglomerate se admit scãri rulante, cu
condiţia asigurãrii cãilor de evacuare distincte şi independente prin scãri normale,
realizate conform normativului. Pentru împiedicarea pãtrunderii fumului de la un nivel
la altul, sub plafoane se vor lua mãsuri de ecranare a golului scãrii rulante şi protejarea
lui cu perdele de apã cu intrarea în funcţiune automatã, şi / sau manualã, în caz de
incendiu. La fiecare nivel se va indica cea mai apropiatã cale de evacuare. Indiferent de
lãţimea rampei, scara rulantã poate fi consideratã cã asigurã trecerea unui singur flux
de evacuare dacã:
• poate fi opritã, de la fiecare nivel, printr-o comandã manualã uşor accesibilã ;
• este executatã din materiale C0 (CA1), cu excep ţia finisajului treptelor pr ecum şi a
balustradelor şi roţilor de antrenare;
• lãţimea treptelor este de cel pu ţin 25 cm.
- Uşile de pe traseul evacuãrii publicului din sãlile aglomerate trebuie sã se deschidã
în sensul evacuãrii la simpla apãsare a sistemelor de închidere (barã de siguranţã) şi sã
nu aibã proeminenţe care ar putea îngreuna trecerea persoanelor. La uşile exterioare
HS
sau care separa alte funcţiuni din clãdiri, se permit sisteme de zãvorâre fãrã încuiere,
uşor de acţionat în condiţiile aglomerãrii persoanelor în faţa lor.
- În sãlile aglomerate, distanţa dintre tocul uşii şi prima treapt ã a unei rampe care
coboarã, trebuie sã fie de minimum 1,60 m în faţa uşilor şi de 1,00 m lateral.
- Lãţimea scãrilor de evacuare în condi ţiile în care publicul aflat la diferite niveluri ,
poate observa incendiul în acelaşi timp, îndreptându-se simultan spre scãri, se
determinã dupã numãrul de fluxuri ce provin din nivelul cel mai populat, la care se
adaugã pentru fiecare din celelalte niveluri, lãţimea necesarã pentru evacuarea a 25%
din persoanele aflate la nivelul respectiv.
- Uşile de acces la casele scãrilor de evacuare închise vor fi pline. Aceste uşi pot fi cu
geam (cu excepţiaãlilor s de teatru), dacã sunt prevãzute instala ţii automate de
stingere în clãdire, inclusiv pe podestele caselor de scãri respective.
- În clãdirile cu sãli aglomerate, circulaţiile comune orizontale şi casele de scãri închise
ce nu au goluri prin care în caz de incendiu fumul sã se poatã evacua direct în exterior,
trebuie prevãzute cu evacuare a acestuia (desfumare), realizatã conform prevederilor
normativului.
- Lãţimea ieşirilor (uşilor) de evacuare de la nivelul terenului, trebuie ã asigure
s
trecerea
numãrului total de fluxuri care vin prin scãri şi a tuturor persoanelor de la parter.
- În faţa ieşirilor din clãdiri sau sãli aglomerate trebuie asigurat un spa ţiu liber pentru
persoanele ce se evacueazã.
- Clãdiri cu sãli aglomerate vor fi uşor accesibile din drumuri publice, asigurându-se
condiţii de desfãşurare corespunzãtoare a opera ţi uni lor de stingere ş i salvare a
persoanelor în caz de incendiu. Platformele exterioare pentru parcarea
autovehiculelor situate în vecinãtatea clãdirilor cu sãli aglomerate, trebuie amplasate
în afara gabaritului liber necesar pentru evacuarea publicului din clãdiri şi a cãilor de
acces a autospecialelor pompierilor la faţadele clãdirii şi la sursele de alimentare cu
apã.
- Scãrile de evacuare a persoanelor din sãlile aglomerate pot avea rampe directe spre
subsol, atunci când asigurã accesul la ţii spadestinate publicului, iar acestea sunt
separate corespunzãtor faţã de alte funcţiuni dispuse în subsol.
- Scãrile exterioare folosite pentru evacuarea sãlilor aglomerate trebui sã aibe o
înclinare de maximum 1:2, iar rampele şi podestele se recomandã de minimum 1,60 m
lãţime şi sã fie acoperite.
Planurile înclinate acoperite sunt admise ca ieşiri de evacuare dacã îndeplinesc
condiţiile specifice acestora.
- Curţile interioare şi spaţiile dintre ãdirile
cl cu sãli aglomerate pot fi luate în
considerare pentru evacuarea persoanelor în caz de incendiu, dacã au ţimea
lã
HS
suficientã pentru trecerea numãrului de fluxuri rezultatdin calcul, dar nu mai puţin de
10,00 m.
Clãdiri subterane
Construcţie subteranã construcţie realizat ã în întregime sub nivelul terenului
înconjurãtor (natural sau amenajat).
- Clãdirile civile (publice) subterane pot fi amplasate independent func ţional de alte
clãdiri civile sau alipite ori comasate unor clãdiri (publice) supraterane.
- Clãdirile civile (publice) subterane independente se proiecteazã şi realizeazã conform
normativului specific (Normativ de proiectare a construcţiilor publice subterane NP
25), iar cele comasate în clãdiri civile supraterane (subsoluri ale acestora), conform
prevederilor prezentului normativ.
- În subsolurile clãdirilor civile (publice) supraterane, prin modul de dispunere a
funcţiunilor şi asigurarea mãsurilor de protecţie corespunzãtoare normativului se va
asigura limitarea propagãrii fumului şi a focului la nivelurile supraterane ale clãdirii.
- În subsolurile clãdirilor civile (publice) supraterane nu este admisã dispunerea unor
spaţii sau încãperi cu pericol de explozie, cu substanţe sau produse explozive, ori gaze
lichefiate. De asemenea, nu sunt admise lichide combustibile cu temperatura de
inflamabilitate sub 55°C în alte locuri decât în cele special amenajate şi marcate, în
cantitãţile şi condiţiile stabilite.
- Porţiunile subterane (subsolurile) aleãdirilor
cl civile (publice) supraterane, vor
respecta condiţiile de încadrare în gradul de rezistenţ ã la foc al clãdirii supraterane,
conform prevederilor normativului, iar încãperile respective vor avea stabilite şi
precizate riscurile de incendiu specifice.
- Încãperile şi spaţiile tehnice dispuse în subsoluril e clãdirilor civile (publice), vor fi
proiectate şi realizate conform prevederilor prezentului normativ şi ale reglementãrilor
tehnice specifice, asigurându-se evitarea izbucnirii unor incendii la acestea, şi
propagarea fumului şi a focului la clãdirea suprateranã şi la vecinãtãţi.
- Materiale şi elemente de construcţie utilizate în subsoluri vor îndeplini condiţiile de
combustibilitate şi rezistenţ ã la foc stabilite în normativ, fiind astfel alcãtuite şi
realizate încât sã nu constituie cãi de propagare uşoarã a fumului şi focului.
- Încãperile din subsol cu risc mare de incendiu vor fi separate de restul clãdirii prin
pereţi şi planşee C0 (CA1), cu rezistenţa la foc stabilit ã de normativ, iar golurile de
circulaţie funcţionalã din acestea, protejate corespunzãtor.
- Casele de scãri şi pu ţurile pentru ascensoare sau alte sisteme de transport pe
verticalã inclusiv încãperile pentru maşinile aferente acestora dispuse în subsol vor fi
separate de restul clãdirii prin elemente C0 (CAI) rezistente la foc conform prevederilor
normativului, iar golurile de acces protejate corespunzãtor cerinţelor specifice clãdirii
supraterane.
HS
- Finisajele, tratamentele termice şi acustice vor respecta prevederile specifice

stabilite în normativ şi în reglementãrile tehnice specifice.
- Cãile prevãzute pentru circulaţia funcţionalã în subsolurile clãdirilor civile (publice)
supraterane, vor fi alcãtuite şi dimensionate astfel încât sã îndeplineascã condi ţiile
necesare asigurãrii evacuãrii în caz de incendiu, conform prevederilor prezentului
normativ.
- Subsolurile clãdirilor civile (publice) supraterane, vor avea asigurate cãi de evacuare
conform prevederilor normativului aplicabile clãdirii supraterane, astfel încât în caz de
incendiu utilizatorii sã poatã ajunge în exterior, la nivelul terenului, în timp cât mai
scurt şi în condiţii de siguranţã.
- Traseele cãilor de evacuare din spaţiile publice subterane (subsoluri) trebuie astfel
stabilite încât printr-o distribuţie judicioasã a acestora şi dimensionare sã se asigure
recunoaşterea cu uşurinţã a direcţiei spre exterior, precum şi circulaţia lesnicioas ãa
utilizatorilor.
- Scãrile de evacuare a utilizatorilor spaţiilor subterane (subsoluri) în afarã de cazurile
admise de normativ vor fi închise în case de scãri şi vor avea separate rampele
subterane de rampele scãrilor supraterane. Se pot asigura numai legãturi func ţionale
între rampele subterane şi cele supraterane prin goluri de circu laţieãtuite alc şi
protejate conform prevederilor normativului.
- Capacitãţile fluxurilor de evacuare şi timpii de evacuare (lungimile maxime ale cãilor
de evacuare) ce trebuie asiguraţi, sunt cei precizaţi în normativ în fu ncţie de gradul de
rezistenţã la foc al clãdirii supraterane, tipul acesteia şi destinaţie.
- Evacuarea fumului (desfumarea) din încãperile şi spa ţiile subterane se asigur ã în
cazurile şi condiţiile precizate în normativ, pe niveluri ale subsolului, independent de
evacuarea fumului (desfumarea) nivelurilor supraterane ale clãdirii.
- Echiparea şi dotarea spaţiilor din subsolul clãdirilor supraterane cu mijloace şi
instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor, se realizeazã conform prevederilor
normativului şi reglementãrilor tehnice de specialitate având în vedere ansamblul
clãdirii supraterane.
- Debitele instalaţiilor de stingere cu care se echipeazã, vor fi egal determinate de
compartimentul de incendiu suprateran al clãdirii respective.
- Instalaţiile utilitare aferente spaţiilor şi înc
ãperilor din subsolurile clãdirilor civile
(publice) supraterane, se proiecteazã şi executã astfel încât sã evite producerea şi
propagarea incendiilor, corespunzãtor prevederilor reglementãrilor tehnice de
specialitate (sanitare, electrice, termice, ventilarecondiţionare, etc).
- Pentru asigurarea condiţiilor corespunz ãtoare de intervenţie şi salvare în caz de
incendiu, se prevãd accese din exterior şi circulaţii interioare corespunzãtor alcãtuite,
protejate şi marcate.
HS
PERFORMANŢE PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A

CONSTRUCŢIILOR DE PRODUCŢIE Şl / SAU DEPOZITARE
- PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR DE PRODUCŢIE Şl/SAU DEPOZITARE

Construcții de producţie şi/sau depozitare pentru activit
ãţi specifice de baz
ã sau
auxiliare, (hale, ateliere, depozite, etc);
CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU Şl GRADE DE REZISTENŢÃ LA FOC

Categorii de pericol de incendiu
- Zonele, încãperile, compartimentele de incendiu şi construc ţiile independente de
producţie şi/sau depozitare vor avea determinate categorii de pericol de incendiu,
conform prevederilor art.2.1.4. la 2.1.7. din prezentul normativ. Atunci când în
construcţiile respective sunt utilizate sau depozitate lichide combustibile, se respectã
şi mãsurile specifice acestora, prevãzute în normativ. Încãperile, compartimentele şi
construcţiile pentru parcarea autovehiculelor, care nu sunt publice, se încadreazã în
categorii de pericol de incendiu.
- În funcţie de categoriile de pericol de incendiu determinate şi precizate obligatoriu în
documentaţie se asigur ã mãsurile de siguran ţã la foc şi nivelele de performanţã
comune şi specifice prevãzute în normativ.
- La instalaţiile tehnologice de producţie amplasate în aer liber, categoria de pericol de
incendiu se determinã de tehnolog, independent pentru fiecare instalaţie care prezintã
caracteristici diferite din acest punct de vedere, stabilind şi dupã caz asigurând
mãsurile de siguranţã la foc şi nivelele de performanţã necesare precizând obligatoriu
zonele pânã la care se aplicã mãsurile de protecţie stabilite.
- Delimitarea zonelor pânã la care se extind mãsurile de siguran ţã la foc impuse de
categoriile A şi B (BE3) de pericol de incendiu se face având în vedere posibilitatea
prezenţei în timpul funcţionãrii normale şi în caz de avarie a amestecurilor de aer cu
gaze, vapori sau praf, în concentraţii cu pericol de explozie.
Grade de rezistenţã la foc

- Construcţiile şi dupã caz, compartimentele de incendiu destinate produc ţiei şi/sau
depozitãrii vor avea determinat şi precizat în documentaţie gradul de rezistenţã la foc.
Condiţiile minime pe care trebuieãs ie îndeplineascã construc ţia pentru încadrarea
într-
un anumit grad de rezistenţã la foc, sunt cele precizate în art.2.1.8. ia 2.1.14.
- Structurile metalice neprotejate sau parţial protejate la foc, în zonele expuse direct
radiaţiei termice pot fi utilizate la construcţii de producţie şi/sau depozitare de gradul
II de rezistenţã la foc, indiferent de densitatea sarcinii termice, în urmãtoarele situaţii:
HS
• construcţii (compartimente de incendiu), de producţie şi/sau depozitare încadrate

în categoria D (BEI a) sau E(BE1 b) de pericol de incendiu;
• construcţii (compartimente de incendiu), de producţie şi / sau depozitare
încadrate în categoria C(BE2) de pericol de incendiu, cu aria construitã de maximum
2000 m 2 şi cel mult 3 niveluri supraterane, dacã se asigurã limitarea propagãrii
uşoare a incendiilor de la un nivel la altui;
• construcţii parter pentru depozite cu stive înalte, (peste 6,00 ãlţime
m îna
stivelor), protejate cu instalaţii automate de stingere cu apã;
• construcţii pentru parcarea autovehiculelor acoperite dar deschise perimetral,
conform reglementãrii tehnice specifice acestora.
NOTÃ: La reducerea rezistenţei la foc a structurilor metalice, se va avea în vedere roiul
fiecãrui element în asigurarea stabilitã ţii construcţiei, categoria de importanţ ã a
acesteia, numãrul utilizatorilor, valoarea bunurilor adãpostite şi urmãrile posibile ale
prãbuşirii construcţiei.
AMPLASAREA Şl CONFORMAREA LA FOC
Amplasare
- Construcţiile de producţie şi/sau depozitare independente, comasate sau grupate în
conformitate cu recomandãrile generale se amplaseazã la distanţele de siguranţ ã
stabilite în art. 2.2.1. la 2.2.3., sau se compartimenteazã corespunzãtor.
- Construcţiile de producţie şi / sau depozitare încadrate în categoria A sau B (BE3ab)
de pericol de incendiu, de regulã, vor fi amplasate independent, la distanţe normate
sau
compartimentate faţã de alte construc ţii sau instalaţii, iar porţiunile de construcţie
alipite ori înglobate vor fi separate de restul construcţiei, prin elemente de
compartimentare corespunzãtoare, având în vedere şi prevederile art.2.1.6. şi 2.1.7.
5.2.3. La construcţii independente, porţiuni, spaţii ori încãperi cu pericol de explozie
categoriile A şi B (BE3 ab) se vor preciza şi d elimita obligatoriu zonele de protecţie
pânã la care trebuie asigurate mãsurile specifice acestora.
Conformare la foc
- Conformarea la foc a construcţiilor şi compartimentelor de incendiu destinate
producţiei şi/sau depozitãrii, va avea în vedere prevederile art.2.2.5 la 2.2.10 şi cele
specifice acestora, asigurând îndeplinirea condiţiilor de corelaţie dintre categoria de
pericol, gradul de rezistenţã la foc, numãrul de niveluri şi aria construitã.
- Ariile construite ale construcţiilor şi compartimentelor de incendiu şi num ãrul de
niveluri admise pentru construcţii de producţie şi/sau depozitare, sunt cele precizate
în tabelul 5.2.5.
- Nu se recomandã dispunerea încãperilor şi spa ţiilor încadrate în categoria A sau B
(BE3a,b) de pericol de incendiu, în subsolurile construcţiilor supraterane, iar atunci
HS
când aceasta este justificatã tehnic numai în condiţ iile separãrii prin planşeu rezistent
la explozie.
- În spaţiile de producţie nu se vor depozita liber materiale sau substanţe (combustibile
sau incombustibile), decât în cantitãţile şi sorturile strict necesare fluxului tehnologic
pentru schimb de lucru.
- Prin conformarea spaţiilor de producţie şi/sau depozitare se va ãri urmlimitarea
posibilitãţilor de propagare a focului şi a fumului, asigurându-se dispunerea celor
periculoase în zone distincte şi cu luarea mãsurilor de protecţie necesare.
- Construcţiile de producţie şi/sau depozitare se alcãtuiesc corespunzãtor prevederilor
subcap. 2.3. al normativului, îndeplinind performanţele admise.
- Prin modul de alcãtuire şi realizare, elementele de construcţie utilizate nu trebuie sã
propage focul cu uşurinţã.
- Golurile interioare constructive aie elementelor de construcţie vor avea continuitatea
întreruptã, astfel încât sã nu favorizeze propagarea fumului şi a focului în construcţie.
- Încãperile şi spaţiile închise încadrate în categor ia D(BE1a) de pericol de incendiu,
trebuie sã aibe pereţi şi planşee CO (CA1).
- Plafoanele false (incombustibile sau combustibile) nu sunt admise la încãperi şi spaţii
închise încadrate în categoriile A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu.
- Elementele de construcţie care delimiteaz ã spaţii cu pericol de explozie, din
categoriile Aşi B (BE3a,b) de pericol de incendiu, vor fi C0(CA1), iar atunci când le
separã de restul construcţiei şi rezistente la explozie.
- Grinzile, rampele, podesteleşi treptele scãrilor interioare de circulaţie funcţionalã la
platforme de lucru fãrã locuri permanente de muncã pot fi alcãtuite şi realizate din
materiale CO (CA1) şi neînchise în case de scãri proprii.
- Încãperile de depozitare cu aria mal mare de 36 m2 , se alcãtuiesc şi se realizeazã
conform prevederilor art. 2.3.45. şi 2.3.46., precum şi a prevederilor specifice acestora.
- Spaţiile, încãperile şi construcţiile încadrate în categoria A sau B BE3a,b) de pericol de
incendiu, se alcãtuiesc potrivit prevederilor art.2.3.50. la 2.3.60. din prezentul
normativ şi a reglementãri lor tehnice specifice.

- Compartimentele de incendiu constituit conform prevederilor normativului, se
separã de restul construcţiei prin elemente corespu nzãtoare categoriei de pericol de
incendiu şi
densitãţii sarcinii termice asigurând nivelul de performanţã normat.
In acelaşi mod vor fi separate între ele şi porţiuni ale construcţiei încadrate în categorii
de pericol de incendiu diferite.
HS
- În interiorul compartimentelor de incendiu, se prevãd elemente despãr ţitoare

orizontale şi/sau verticale, care sã împiedice propagarea focului şi a fumului pe arii
mari construite.
- Elementele de construcţie utilizate pentru împiedicarea propag ãrii focuiui şi a
fumului vor fi de tipul celor stabilite în pct.2.4. din normativ, precum şi art.2.5.36. la
2.5.45.
- In construcţiile parter, încadrate în categoriile C, D sau E (BE2, BE1a,b) de pericol de
incendiu se admite separarea categoriilor mai periculoase (C sau D (BE2 ori BE1a)), cu
aria mai mare de 400 m 2 sau cu un volum mai mare de 10% din cel al
compartimentului de incendiu, prin pereţi C0 (CA1) şi rezistenţi la foc minimum 3 ore
atunci când separã categoria C (BE2) faţã de categoria D sau E ( BE1 a,b ) şi respectiv 2
ore când separã categoria D (BE1a) fa ţã de categoria E (BE1b) de pericol de incendiu
(ca înlocuitori ai pereţilor antifoc).
- În cadrul compartimentelor de incendiu ale construcţiilor de producere şi / sau
depozitare de gradul I la III de rezistenţã la foc, atunci când din motive funcţionale se
prevãd pereţi interiori C0 (CA1) cu rezistenţa la foc de minimum 1ã,orcare separã
între ele încãperi din aceeaşi categorie de incendiu A, B sau C (BE3a,b sau BE2), golurile
de circulaţie din aceşti pereţi se protejeazã cu uşi rezistente la foc 45 minute, echipate
cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automatã în caz de incendiu.
- Aceastã prevedere nu este obligatorie pentru golurile de circula ţie dintre grupuri de
încãperi din aceeaşi categorie de pericol de incendiu, care prin însumarea ariilor au
mai puţin de 400 m2.
- În pereţii de separare a caselor deãrisc şi a ascensoarelor, ţã fa de încãperi sau
grupuri de încãperi de categoria C (BE2) de pericol de incendiu cu aria mai mare de 400
m2, golurile de circulaţie se protejeazã cu uşi rezistente la foc 45 minute, echipate cu
dispozitive de autoînchidere sau închidere automatã în caz de incendiu.
Atunci când pereţii de separare a caselor de scãri şi ai ascensoarelor sunt rezistenţi la
explozie corespunzãtor categoriilor A sau B (BE3) de pericol, indiferent de aria
acestora, golurile de circulaţie funcţionalã se protejeazã corespunzãtor prevederilor
art.2.4.46.la2.4.48.
- Pereţii şi planşeele de separare a anexelor tehnico sociale, laboratoarelor şi
atelierelor anexã faţã de spa ţiile din categoriile A sau B (BE3a,b) de pericol de
incendiu, trebuie sã fie rezistente la explozie, iar golurile de comunicare strict
funcţionale din acestea protejate corespunzãtor prevederilor art.2.4.40 la 2.4.50.
- Pereţii despãrţitori dintre spaţiile din categoria C (BE2) de pericol de incendiu şi
anexele tehnico sociale, laboratoarele şi atelierele anexã ale acestora (cu excep ţia
grup urilor sanitare), trebuie sã fie C0 (CA1) cu rezisten ţa la foc de minimum 2 ore.
Golurile de comunicare din aceşti pereţi se protejeazã cu uşi rezistente la foc minimum
HS
45 minute, echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automatã în caz de

incendiu.
- Planşeele de separare vor fi C0(CA1), rezistente la foc minimum 45 de minute, iar
eventualele goluri din acestea protejate cu elemente deînchidere rezistente la foc
minimum 45 de minute.
- În spaţiile închise (încãperile) pentru producţie din categoriile C, D sau E (BE2 sau
BE1a,b) de pericol de incendiu, este admisã realizarea birourilor destinate personalului
care conduce nemijlocit producţia (maiştri, supraveghetori, conducere, etc), cu
elemente CO (CA1) şi care pot avea ferestre cu geamuri spre spaţiul de producţie.
- Pentru limitarea propagãrii focului şi a fumului în spaţiile înch ise (camerele) cu arii
libere (fãrã pereţi interiori) mai mari de 10.400 m 2 , din categoriile A, B şi C(BE3a,b şi
BE2) de pericol de incendiu, sub tavanul (intradosul planşeului) acestora se prevãd
sisteme de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, alc ãt uite din dispozitive pentru
evacuarea produselor arderii şi ecrane CO(CA1), conform prevederilor art.2.5.36. la
2.5.45.
EVACUARE FUM (DESFUMARE)

- Asigurarea evacuãrii fumului (desfumare) prin tiraj natural, organizat sau mecanic, se
realizeazã conform prevederilor art.2.5.1. la 2.5.30. ale normativului, respectându-se şi
condiţiile specifice.
- Este obligatorie asigurarea evacuãrii fumului la construc ţiile de producţie şi cele de
depozitare precizate în normativ. Dispozitivele pentru evacuarea fumului prin tiraj
natural organizat, pot fi dispuse în acoperiş sau în treimea superioarã a pere ţilor
exteriori (situaţie, în care pot asigura desfumarea numai pe maximum 30 m adâncime
a încãperii). Dispozitivele vor asigura suprafaţa liberã normatã în cazurile şi condiţiile
stabilite de normativ, urmãrindu-se distribuirea lor cât mai uniformã.
- Construcţiile pentru depozite şi încãperile pentru depo zitare cu aria mai mare de 36
m2 , încadrate în categoriile A, B sau C (BE3a,b sau BE2) de pericol de incendiu, vor
avea asiguratã evacuarea fumului (desfumarea) prin tiraj natural organizat, cu
dispozitive având suprafaţa liberã însumatã de cel ţin pu 1% din aria spaţiilor
respective, sau sistem mecanic corespunzãtor.
- Casele de scãri închise, care nu au ferestre spre exterior şi dupã caz, încãperile
tampon de acces ia acestea, vor avea asigurate posibilitã ţi de evacuare a fumului
(desfumare), prin tiraj natural organizat.
- În toate situaţiile exceptând casele de scãri evacuarea natural organizatã a fumului se
poate înlocui cu evacuarea mecanicã a acestuia, alcãtuitã şi realizatã conform
prevederilor normativului.
HS
- Atunci când se asigurã sisteme de evacuare a fumului şi gazelor fierbin ţi produse în

caz de incendiu (conform art. 5.4.10.), nu mai este obligatorie evacuarea fumului
(desfumare).
- Evacuarea fumului (desfumarea) din spaţiile de depozitare va fi independentã de cea
a
spaţiilor de producţie, indiferent de modul în care se realizeaz ã (prin tiraj natural
organizat sau mecanic).
- Canalele de evacuare a fumului (desfumare) care strãbat spaţii ori încãperi cu alte
funcţiuni sau categorii, de pericol de incendiu decât cele pentru care sunt prev ãzute,
vor avea pereţii astfel realizaţi încât sã îndeplineascã condiţiile impuse de funcţiunile şi
categoriile de pericol respective.

- Construcţiile de producţie şi / sau depozitare vor avea asigurateãicde evacuare în
caz de incendiu în numãr suficient, corespunzãtor dispuse, alcãtuite şi dimensionate,
potrivit
prevederilor art.2.6.1. la 2.6.74. şi ale celor specifice. La depozitele fãrã personal
permanent de lucru, nu este obligatorie asigurarea cãilor de evacuare în caz de
incendiu.
- În construcţiile de producţie şi / sau depozitare, pot fi considerate ãi
c de evacuare şi
cele care trec prin:
a) încãperi sau spaţii din categoriile D sau E (BE1 a,b) de pericol de incendiu, dacã
servesc la evacuarea persoanelor din spaţiile de producţie învecinate sau din
anexele tehnico sociale ale acestora, precum şi în cazurile stabilite la art.5.6.3. şi
5.6.6.;
b) încãperi sau spaţii din categoria C (BE2) de pericol de incendiu, dacã servesc la
evacuarea persoanelor din spaţiile de producţie învecinate, atunci când nu
constituie singura lor cale de evacuare; a doua cale de evacuare poate fi constituitã
tot de un spaţiu din categoria C (BE2) de incendiu, dacã traseele sunt distincte şi
separate între eie prin pereţi rezistenţi ia foc minimum ã, iar
1or golurile de
circulaţie din aceştia sunt protejate cu elemente de închidere corespunz ãtoare,
echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automatã în caz de incendiu;
c) încãperi sau spaţii din categoriile Asau B (BE3a,b) de pericol de incendiu, dac ã
servesc la evacuarea persoanelor din spaţii de producţie sau depozitare din aceeaşi
categorie de pericol de incendiu şi nu constituie singura posibilitate de evacuare.
- Evacuarea persoanelor din birourile destinate celor care conduc nemijlocit producţia
(maiştri, supraveghetori, conducerea, etc.) amplasate în spaţiul de producţie sau
depozitare se poate asigura numai prin spaţiul respectiv.
HS
- Golurile de acces la scãrile de evacuare închise din construc ţiile de producţie şi /sau
depozitare, se protejeazã prin:
a) uşi pline sau cu geam armat, atunci când accesul la scarã se face din ţii spa
închise (încãperi) din categoria D sau E (BE1a,b) de incendiu;
b) uşi rezistente la foc minimum 45 de minute, atunci când accesul la scarã se face
din spaţii de producţie închise (încãperi) din categoria C (BE2) de pericol de incendiu;
c) încãperi tampon ventilate în suprapresiune având uşi rezistente la foc minimum
45 de minute, atunci când accesul la scarã se face din ţiispa de producţie sau
depozitare închise (încãperi) din categoriile A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu;
d) uşi rezistente la foc minimum 1 orã şi 30 de minute sau încãperi tampon cu uşi de
45 de minute, atunci când spaţiile închise ãperile) (înc sunt de depozitare a
materialelor sau substanţelor combustibile.
În toate situaţiile, uşile de protecţie a golurilor de acces la casele de scãri se echipea zã
cu dispozitive de autoînchidere.
- Golurile de acces la ascensoare sau alte mijloace de transport pe verticalã (palier), din
construcţiile de producţie şi/sau depozitare se protejeazã cu:
a) uşi pline C0 (CA1), atunci când accesul se realizeazã din spa ţ ii de producţie şi /
sau depozitare închise (camere) încadrate în categoria D sau E(BE1 a,b) de pericol
de incendiu;
b) uşi rezistente la foc minimum 45 minute, atunci când accesul se realizeazã din
spaţii de producţie închise (camere) din categoria C (BE2) de pericol de incendiu;
c) încãperi tampon ventilate în suprapresiune şi prevãzute cu uşi rezistente ia foc
minimum 45 de minute, atunci când accesul se realizeazã din spaţii de producţie sau
depozitare închise (camere) din categoriaAsau B (BE3a,b) de pericol de incendiu; d
)u şi rezistente la foc 1 orã şi 30 de minute sau încãperi tampon prevãzute cu uşi
rezistente la foc 45 de minute, atunci când accesul se realizeazã din spaţii închise
(camere) de depozitare a materialelor sau substanţelor combustibile.
Uşile de protecţie a golurilor de acces la ascensoare de palier se ãechipeaz cu
dispozitive de autoînchidere sau dupã caz, cu închidere automatã în caz de incendiu.
- Scãri de evacuare interioare deschise, sunt admise în construcţiile de producţie şi/sau
depozitare, în urmãtoarele cazuri:
a) construcţii de gradul I III , încadrate în categoria E (BE1b) de pericol de incendiu,
dacã servesc la evacuarea persoanelor de la cel mult douã niveluri şi în total
numãrul acestora nu depãşeşte 100 de persoane;
b) construcţii de gradul I II, din categoria D (BE1a) de pericol de incendiu, dacã
servesc la evacuarea persoanelor de la cel mult douã niveluri şi în total, numãrul
acestora nu depãşeşte 50 de persoane;
HS
c) construcţii de gradul I II, din categoria C (BE2) de pericol de incendiu, dacã

servesc la evacuarea unui singur nivel, iar numãrul total de persoane este de
maximum 30.
- Grinzile, rampele, podestele şi treptele scãrilor interioare deschise de evacuare
menţionate la art.5.6.6., trebuieã sîndeplineascã c ondiţiile de comportare la foc
stabilite la art.2.3.33.
- În construcţii de producţie de gradul I V de rezistenţ
ã la foc indiferent de categoria
de
pericol de incendiu, atunci când scãrile deschise sunt prevãzute numai pentru accesul
personalului la maşini, utilaje, pasarele, platforme deschise, planşee cu goluri
neprotejate, etc. care nu constituie locuri permanente (fixe) de lucru, grinzile,
podestele şi treptele acestor scãri deschise de acces pot fi C0(CA1), cu rezistenţa la foc
de minimum 15 minute.
- În construcţiile de producţie şi/sau depozitare, rampele sc ãrilor aferente subsolului
vor fi separate de rampele scãrilor supraterane, inclusiv de parterul construc ţiei, de
regulã, prin elemente de construcţie C0 (CA1), cu rezistenţa la foc stabilit ã în funcţie
de densitatea sarcinii termice, asigurându-se accesul la rampele subterane direct din
exterior.
- Eventualele goluri de acces funcţional între rampele subsolului şi cele supraterane la
nivelul parterului, se protejeazã cu elemente de închidere rezistente la foc 1 orã şi 30
de minute echipate cu dispozitive de autoînchidere.Fac excepţie accesele strict
funcţionale la subsolurile tehnice, precum şi cazurile în care subsolul nu este separat
de construcţia suprateranã prin planşeu plin, rezistent la foc.
- Pentru evacuarea persoanelor din locurile permanente de lucru ale platformelor
supraterane de producţie şi/sau depozitare deschise ãrã{fînchideri perimetrale),
inclusiv a încãperilor de lucru amenajate pe acestea, se vor asigura indiferent de
numãrul de niveluri şi categoria de pericol de incendiu scãri închise sau deschise de
evacuare, amplasate, alcãtuite şi realizate conform prevederilor normativului.
- Scãrile exterioare deschise de evacuare, se amplaseazã şi realizeazã astfel încât
circulaţia utilizatorilor sã nu poatã fi blocatã de flãcãrile sau fumul produs în caz de
incendiu la construcţia (platformele)pentru care se prevãd, sau la obiecte situate în
vecinãtate.
- La determinarea fluxurilor de evacuare ce trebuie asigurate în caz de incendiu, la
construcţiile de producţie se ia în considerare totalul personalului permanent din cel
mai
numeros schimb, stabilit prin proiect. Pentru depozite se ia în considerare personalul
cu activitate permanentã stabilit prin proiect. Atunci când nu este necesar permanent
în depozit, condiţiile de evacuare nu sunt obligatorii.
- Capacitatea de evacuare a unui flux (c) se determinã conform tabel 5.6.12.
HS
- Timpii de evacuare, respectiv lungimile maximum admise ale cãilor de evacuare din
construcţiile de producţie şi/sau depozitare, sunt conform tabel 5.6.13.

- Construcţiile de producţie şi/sau depozitare se echipeaz ã şi doteazã cu instala ţii şi
mijloace de semnalizare şi stingere a incendiilor în conformitate cu prevederile
normativului şi ale reglementãrilor tehnice de specialitate, precum şi suplimentar, ori
decâteori beneficiarul solicitã.
- La stabilirea echipãrii şi dotãrii, trebuie sã se aibã în vedere utilizarea
echipamentelor,
instalaţiilor, mijloacelor şi substanţelor corespunzãtoare categoriilor de pericol de
incendiu, caracteristicilor de manifestare a acestora şi claselor de incendiu, precum şi
compatibilitatea acestora, asigurând realizarea siguranţei la foc corespunzãtoare.
- Instalaţiile de semnalizare şi stingere a incendiilor la construcţiile de producţie şi/sau
depozitare cu pericol de incendiu deosebit sau vulnerabile la incendiu, vor fi astfel
realizate încât sã asigure parametrii func ţionali şi în cazul unei avarii la elementele
componente.
- În construcţiile de producţie şi / sau depozitare monobloc, se pot prevede hidranţi de
incendiu montaţi în pardosealã, astfel am plasaţi şi realizaţi încât sã poatã fi utilizaţi în
caz de incendiu
INSTALAŢII UTILITARE AFERENTE CONSTRUCŢIILOR
- Echiparea, proiectarea şi realizarea instalaţiilor utiiitare aferente construcţiilor de
producţie şi / sau depozitare, se asigurã în conformitate cu prevederile reglementãrilor
tehnice în vigoare şi ale prezentului normativ.
- Instalaţiile utiiitare aferente construcţiilor de producţie şi/sau depozitare vor fi
corespunzãtoare categoriilor de pericol de incendiu din ţiile spa respective şi astfel
proiectate şi realizate încât sã evite producerea incedii lor şi propagarea focului.
- Instalaţiile electrice vor corespunde alcãtuirii construcţiei categoriilor de pericol de
incendiu ale spaţiilor respective, asigurând nivelele de performanţã admise.
- Sistemele şi instalaţiile de încãlzire vor fi stabilite în funcţie de categoriile de pericol
de incendiu, de mãrimea construcţii lor şi gradele de rezistenţã la foc asigurate, fiind
interzisã utilizarea celor cu foc deschis în încãperile, spa ţiile şi construcţiile cu pericol
de incendiu sau explozie.
- Spaţiile şi încãperile în care se degajã substan ţe combustibile, vor avea asigura tã
evacuarea gazelor, vaporilor, prafului şi a pulberilor, pe mãsura degajãrii lor, astfel
încât sã nu conducã la formarea unor concentraţii cu pericol de explozie.
- Sistemele de ventilare ale încãperilor şi spaţiilor în care se utilizeazã, manipuleazã sau
prelucreazã substanţe inflamabile, vor fi independente de celelalte sisteme de
ventilare ale construcţiei.
HS
- Sistemele şi instalaţiile de ventilare aferente depozitelor cu aria mai mare de 36 m2,

pentru materiale sau substanţe combustibile, vor fi independente de alte sisteme sau
instalaţii de ventilare ale construcţiei.

- Construcţiile de producţie şi/sau depozitare vor avea asigurate ãi de cacces,
intervenţie şi salvare în caz de incendiu, astfel dispuse şi realizate încât forţele de
intervenţie sã poatã acţiona în timp cât mai scurt şi în condiţii de siguranţã.
- De regulã, construcţiile de producţie şi/sau de depozitare trebuieã sfie accesibile
autospecialelor de intervenţie pe cel puţin dou ã laturi. Fac excepţie construcţiile cu
aria
desfãşuratã de maximum 2000 m2, la care accesul de intervenţie poate fi pe o laturã.
- Cãile exterioare de acces pentru autospeciale, realizate conform prevederilor
normativului, trebuie sã permitã interven ţia în special în zonele mai periculoase ale
construcţiei, la deschiderile (protejate sau neprotejate) din pereţii exteriori, precum şi
la sursele de alimentare cu apã.
- Cãile de circulaţie interioarã stabilite pentru interven ţie în caz de incendiu vor fi
alcãtuite, echipate şi marcate corespunzãtor, astfel încât sã fie uşor de recunoscut de
cãtre personalul de intervenţie.
DOTAREA CU MIJLOACE TEHNICE DE STINGERE A INCENDIILOR ŞI

SERVICIUL DE POMPIERI.
- Construcţiile de producţie şi/sau depozitare se doteaz ã cu mijloace tehnice de
stingere a incendiilor corespunzãtoare claselor de incendiu din încãperile şi ţiilespa
acestora.
De regulã, se prevãd stingãtoare portative (de tip corespunzãtor), prevãzându-se, un
stingãtor de minimum 6 Kg la maximum 150m2 arie desfãşuratã din categoriile A, B sau
C (BE3a,b sau BE2) şi respectiv 200 m2 la categoriile D şi E (BE1a,b), dar minimum douã
stingãtoare pe fiecare nivel al construcţiei.
- În încãperile şi spaţiile cu aria desfãşuratã mai mare de 500 m 2 şi în care se pot afla
lichide combustibile se prevãd şi stingãtoare transportabile, recomandându-se un
stingãtor de minimum 50 Kg la fiecare 500 m2 .
- În spaţiile şi încãperile închise pentru parcarea autovehiculelor se recomandã
asigurarea a minimum un stingãtor portativ la fiecare 10 locuri de parcare, precum şi
stingãtoare transportabile conform prevederilor art.5.10.3.
- În afarã de mijloacele tehnice de stingere precizate la art.5.10.2. la 5.10.4., spa
ţiile,
încãperile, compartimentele şi construcţiile de producţie şi/sau depozitare se doteazã ,
dupã caz, cu lãzi cu nisip, panouri pentru incendiu, etc, în ţie func
de substanţele
utilizate şi condiţiile specifice.
HS
- Mijloacele tehnice de stingere cu care se echipeazã şi doteazã construc ţiile de

producţie şi / sau depozitare vor fi astfel dispuse încât sã fie uşor accesibile
personalului în caz de incendiu.
- Organizarea serviciului de pompieri, echiparea şi dotarea acestuia, se stabilesc
potrivit
reglementãrilor tehnice în funcţie de pericolul de incendiu şi vulnerabilitate, precum şi
nivelul de echipare cu instalaţii de semnalizare şi stingere a construcţiei.
- De regulã, construcţiile sau grupurile de construcţii de producţie şi/sau depozitare
vor
avea constituite servicii de pompieri atunci când aria desfãşuratã totalã este mai mare
de 5000 m2 şi categoriile A, B şi C (BE3a,b şi BE2) de pericol de incendiu reprezintã
peste 50%. Beneficiarii pot stabili constituirea serviciului de pompieri şi ia arii
desfãşurate mai mici.
- Nivelul de dotare şi încadrare cu personal al serviciului de pompieri se stabileşte în
funcţie de periculozitate, amplasare, vulnerabilitatea la incendiu şi efectele unui
eventual incendiu, având în vedere şi scenariile de siguranţ ã la foc conform
reglementãrilor tehnice specifice.
PERFORMANŢE PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A

CONSTRUCŢIILOR CU FUNCȚIUNI MIXTE.
PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR CU FUNCŢIUNI MIXTE

Construcții mixte pentru diferite activitãţi civile (publice), de producţie şi/sau
depozitare, ori civile (publice) şi de producţie şi/sau depozitare, înglobate în acelaşi
volum construit.
PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR CU FUNCŢIUNI MIXTE RISCURI Şl

CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU, GRADE DE REZISTENŢÃ LA FOC
Riscuri şi categorii de pericol de incendiu
- Zonele, încãperile, compartimentele de incendiu şi construc ţi ile independente cu
funcţiuni mixte, vor avea determinate şi precizate riscurile şi dup ã caz, pericolele de
incendiu specifice, conform prevederilor art.2.1.1. la 2.1.7. din normativ.
- Pentru funcţiuni civile (publice) se stabilesc riscuri de incendiu, iar pentru cele de
producţie şi/sau depozitare riscurile de incendiu se exprimã prin categorii de pericol de
incendiu, determinate conform prevederilor normativului.
- Într-o construcţie cu funcţiuni mixte, porţiunile de ãdiri
cl civile (publice), separate
corespunzãtor normativului de cele cu activitã ţi de producţie şi/sau depozitare, sunt
considerate cu riscul de incendiu cel mai mare din porţiunea respectiv ã, care
reprezintã cel puţin 30% din aria desfãşuratã a acesteia. Atunci când în construcţia cu
funcţiuni mixte, aria desfãşuratã a porţiunilor cu funcţiuni civile publice reprezintã mai
HS
mult de 60% din aria desfãşuratã totalã a construc ţiei, clãdirea respectivã este
consideratã civilã (publicã) şi cu riscul stabilit conform primului alineat, iar în ansamblu
trebuie sã îndeplineascã performan ţele comune şi specifice acesteia, conform
normativului.
- Porţiunile de construcţii cu activit ãţi de producţie şi/sau depozitare dintr -o
construcţie cu funcţiuni mixte, separate corespunz ãtor normativului de cele cu
funcţiuni civile (publice), sunt considerate cu categoria de incendiu cea mai periculoasã
care reprezintã peste 30% din aria desfãşuratã a acestora.
Atunci când în construcţia cu funcţiuni mixte, ariaãşuratã desf a activitã
ţilor de
producţie şi/sau depozitare reprezintã mai mult de 60% din aria desfãşuratã totalã a
construcţiei, aceasta este consideratã de producţie şi/sau depozitare având categoria
de pericol de incendiu stabilitã conform primului alineat, iarîn ansamblu trebuie sã
îndeplineascã performanţel e comune şi specifice acesteia, conform normativului
(partea Iil-a şi a IVa).
Grade de rezistenţã la foc
- Construcţiile cu funcţiuni mixte vor avea determinat gradul de rezistenţ ã la foc
asigurat, precizându-se în documentaţie. La determinarea gradului de rezistenţã la foc
se au în vedere prevederile art.2.1.8. la 2.1.14. şi dupã caz, condiţiile specifice tipului
de construcţie.
AMPLASARE Şl CONFORMARE LA FOC

Amplasare
- Construcţiile cu funcţiuni mixte, independente, comasate sau grupate în
conformitate cu prevederile generale ale normativului, se amplaseazã la distanţele de
siguranţã stabilite în art.2.2.1. la 2.2.3., având în vedere ansamblul constituit, precum
şi riscurile (pericolele) de incendiu ale porţiunilor de construcţie faţã de care se asigurã
distanţele. Atunci când nu se pot asigura distanţele de siguranţ ã normate, se
compartimenteazã corespunzãtor normativului.
- Construcţiile cu funcţiuni mixte care cuprind activit ãţi cu risc sau pericol mare de
incendiu sau un numãr mare de persoane, se recomandã sã fie amplasate
independent, la
distanţele de siguranţã normate faţã de vecinãtãţi.
Conformare la foc
- Prin conformarea la foc a construcţiilor cu funcţiuni mixte, civile (publice), de
producţie şi/sau depozitare, pe cât posibil, se vaãriurmdis punerea distinctã a
funcţiunilor şi luarea mãsurilor de prote ţie specifice acestora, asigurându -se
îndeplinirea condiţilor de corelaţie între riscul (categoria) de pericol de incendiu,
HS
gradul de rezistenţã la foc, numãrul de niveluri şi aria construitã, conform prevederilor

normativului, având în vedere precizãrile art.7.1.1. la 7.1.4.
- Atunci când o clãdire civilã (publicã) cuprinde activitã ţi civile publice diferite şi
independente funcţional, se asigur ã îndeplinirea condi ţiilor de performanţ ã
corespunzãtoare cele mai severe prevãzute de normativ pentru respectivele funcțiuni
civile (publice).
Dacã aceste func ţiuni sunt dispuse intr -o clãdire înaltã, foarte înaltã, sau cu sãli
aglomerate, vorfi îndeplinite şi condiţiile de performanţã specifice acestora.
- În construcţiile cu funcţiuni mixte civile (publice), de producţie şi/sau depozitare, în
fiecare porţuine se asigur ã îndeplinirea condiţiilor de performanţã cele mai severe
prevãzute în normativ pentru respectivele funcţiuni având în vedere şi implicaţiile
acestora asupra întregii construcţii.
- Prin conformarea construcţiilor cu funcţiuni mixte, se va asigura limitarea
posibilitãţilor de propagare a focului şi fumului atât în porţiunile incendiate, cât şi la
porţiunile de construcţie cu alte funcţiuni, luându-se mãsurile de protec ţie
corespunzãtoare.
- În construcţiile etajate cu funcţiuni mixte, civile (publice), de orice fel, nu este admisã
dispunerea unor spaţii sau înc ãperi cu pericol de explozie, din categoria A sau B
(BE3a,b) de pericol de incendiu, la nivelurile lor inferioare (supraterane sau subterane).
- Dispunerea spaţiilor şi a înc ãperilor cu pericol de explozie, din categoriile A sau B
(BE3a,b) de pericol de incendiu în construcţiile cu funcţiuni mixte de producţie şi/sau
depozitare, se recomandã la ultimul nivel suprateran şi cu luarea mãsurilor de
protecţie corespunzãtoare.
- Construcţiile cu funcţiuni mixte se realizeazã din materiale şi elemente de construcţie
corespunzãtoare gradului de rezisten ţã la foc necesar înd eplinirii condiţiilor de
corelaţie normate, în aşa fel alcãtuiteîncâtsâ nu propagefocul cu uşurinţã.
- Eventualele goluri interioare ale elementelor de construcţie vor avea continuitatea
întreruptã conform normativului, astfel încât sã nu favorizeze propagarea focului şi a
fumului pe arii mari construite şi între funcţiuni sau destinaţii diferite.
- Funcţiunile diferite din construcţie se separ ã cu elemente verticale şi dupã caz,
orizontale, din clasa de combustibilitate, cu rezistenţa la foc determinate conform
normativului, în funcţie de nivelul riscului (categoriei) de pericol de incendiu cea mai
mare, a densitã ţii sarcinii termice şi condiţiile performante specifice funcţiunii
(destinaţiei) şi tipului de clãdire.
- La alcãtuirea şi realizarea por ţiunilor de construcţie cu funcţiuni distincte civile
(publice) de producţie şi/sau depozitare, se vor îndeplini condiţiile de performanţ ã
specifice fiecãrei funcţiuni, conform prevederilor normativului, iar întreaga construcţie
HS
trebuie sã asigure îndeplinirea condiţiilor de performanţ ã corespunzãtoare

ansamblului considerat, conform prevederilorart.7.1.1. la 7.1.4. din normativ.
- Încãperile de depozitare a materialelor şi substan ţelor combustibile, se alcãtuiesc,
realizeazã şi separã de restul construc ţiei cu fun cţiuni mixte corespunz ãtor
prevederilor generale şi specifice acestora.
Fac excepţie încãperile de depozitare cu aria de maximum 36 m 2 , la care nu se impun
mãsuri de protecţie deosebite.
- În situaţiile admise de normativ, încãperile cu pericol de explozi e, categoria A sau B
(BE3a,b) de pericol de incendiu, dispuse astfel încât sã nu punã în pericol construc ţia,
trebuie alcãtuite, realizate şi asigurate, cu mãsurile de protec ţie necesare, potrivit
reglementãrilor normativului.
- Porţiunile de clãdire care cuprind sau se încadreazã în categoria sãlilor aglomerate
vor fi alcãtuite corespunzãtor prevederilor specifice acestora, separându-se de alte
funcţiuni ale construcţiei prin elemente de construcţie verticale şi dupã caz, orizontale,
corespunzãtor normativului.
- Porţiunile subterane ale construcţiilor cu funcţiuni mixte, în care se dispun funcţiuni
distincte vor îndeplini şi condiţiile specifice acestora.
- La alcãtuirea construcţiilor şi a elementelor de construcţie se respect ã condiţiile de
performanţã comune stabilite, de la art. 2.3.1. la 2.3.60.,precum şi cele specifice
funcţiunilor respective.

- Funcţiunile independente dispuse în construcţie se separ ã între ele şi faţã de cãile
comune de circulaţie şi evacuare, prin elemente de construcţie rezistente la foc
conform prevederilor normativului.
- În cazul în care funcţiunile respective constituie compartimente de incendiu distincte,
separarea acestora se realizeazã, dupã caz. cu pereţi de compartimentare reziste nţi la
foc antifoc sau antiex.
- Prin modul de dispunere, alcãtuire şi realizare a elementelor de ţie construc
despãrţitoare se va asigura limitarea propagãrii focului şi a fumului laţiunile func
alãturate, pe timpul normat, iar în cadrul aceleiaşi funcţiuni, a propagãrii uşoare a
focului şi fumului pe arii mari.
- Elementele de construcţie utilizate pentru limitarea propag ãrii focului şi a fumului,
trebuie sã îndeplineascã condiţiile de performanţã generale şi specifice precizate în
normativ, în funcţie de rolul pe care îl au.
- Separarea funcţiunilor diferite în clãdiri etajate se asigurã prin elemente verticale şi
orizontale (pereţi şi planşee) alcãtuite şi realizate corespunzãtor spaţiului adiacent cel
mai periculos, iar eventualele goluri de circulaţie sau funcţionale din elementele de
separare vor fi protejate conform normativului.
HS
- Limitarea propagãrii focului între funcţiuni diferite dispuse într-o clãdire etajatã, se va
asigura şi pe faţade (prin exteriorul închiderilor perimetrale), prin realizarea unor
porţiuni pline între golurile succesive din faţade (care se suprapun), sau prin alte
mãsuri de protecţie corespunzãtoare (copertine, ecrane, etc).
- Cãile comune de circula ţie şi evacuare (orizontale şi ãdup caz, verticale) ale
construcţiei cu funcţiuni mixte, se separã de diferitele ţiunifunc
adiacente,
corespunzãtor riscului sau categoriei de pericol de incendiu a acestora, potrivit
prevederilor normativului. Golurile de circulaţie din aceste elemente de separare, se
protejeazã corespunzãtor.
- Condiţiile de performanţ ã ale elementelor de construc ţie cu rol de limitare a
propagãrii
focului şi a fumului, alcãtuite şi realizate conform art.2.4.1. la 2.4.52, sunt cele stabilite
în normativ, corespunzãtor funcţiunilor respective.
- Spaţiile publice pentru parcarea autoturismelor se pot dispune în construcţii cu
funcţiuni mixte, cu condiţia separãrii lor de restul construcţiei, prin pereţi şi planşee
conform normativului. În elementele de separare sunt admise numai goluri strict
necesare de acces şi circulaţie, protejate corespunzãtor.
EVACUARE FUM (DESFUMARE)

- Evacuarea fumului (desfumarea) este obligatorie în spaţiile şi înc ãperile stabilite în
normativ, potrivit funcţiunii (destinaţiei) specifice şi tipului de ãdire
cl cu funcţiuni
mixte.
- Alcãtuirea şi realizarea evacuãrii fumului (desfumare), prin tiraj natural organizat
sau
mecanic în construcţiile cu funcţiuni mixte, trebuie ã corespundã
s prevederilor
art.2.5.1. la 2.5.30. şi prevederilor specifice.
- De regulã, porţiunile de construcţii cu funcţiu ni distincte, se prevãd cu dispozitive
independente de evacuare a fumului în caz de incendiu, separate de evacuãri
alefumului din alte funcţiuni.
- Cãile de circulaţie şi evacuare comune (orizontale şi verticale) ale unei construcţii cu
funcţiuni mixte, se pot prevede cu un singur sistem de evacuare a fumului
(desfumare),
independent de evacuãrilefumului din spaţiilefuncţiunilordispuseîn construcţie.
- Pentru funcţiuni diferite cu acelaşi risc sau pericol de ince nd iu dispuse în
construcţie, în cazuri justificate tehnic se pot realiza instalaţii comune de evacuare a
fumului în caz de incendiu, cu condiţia luãrii mãsurilor de protecţie care sã asigure
limitarea propagãrii incendiilor între funcţiuni prin tubulaturile careãpung str
elementele de separare a funcţiunilor (pereţi, planşee).
HS
- Este obligatorie realizarea independentã a evacuãrii fumului în caz de incendiu din

sãlile aglomerate, din depozite pentru materiale şi/sau substanţe combustibile,
precum şi din alte încãperi şi spaţii ale construcţiei cu fu ncţiuni mixte pe care le
stabileşte beneficiarul.
- Atunci când este obligatorie evacuarea fumului (desfumare) din încãperi şi spa ţii cu
risc mare de incendiu, la acestea se prevãd dispozitive sau sisteme de evacuare
independente de evacuare a fumului.
- Ghenele şi canalele pentru evacuarea fumului dintr-o funcţiunea distinctã, nu trebuie
sã treacã prin alte funcţiuni, iar când aceasta este justificatã tehnic, pe toatã porţiunea
de trecere pereţii ghenelor sau canalelor vor fi CO (CA1) şi cu rezistenţa la foc
corespunzãtoare densitãţii sarcinii termice din spaţiul respectiv, dar minimum 2 ore.
- Cu excepţia caselor de ãri,
sc în toate situa ţiile, evacuarea natural organizatã a
fumului se poate înlocui cu evacuarea mecanicã a acestuia, în ţiilecondi
şi cu
respectarea prevederilor normativului.

- În construcţiile cu funcţiuni mixte se prev ãd cãi de evacuare în caz de incendiu în
numãr corespunzãtor dispuse, alcãtuite şi dimensionate, potrivit art.2.6.1. la 2.6.74. şi
ale prevederilor specifice funcţiunilor respective.
- Cãile de evacuare ale construcţiei cu funcţiuni mixte pot fi proprii unei funcţiuni sau
grup de funcţiuni, ori comune tuturor funcţiunilordin construcţie.
- Atunci când cãile de evacuare sunt comune mai multor funcţiuni sau tuturor
funcţiunilor din construcţie, la dimensionare şi ãtuire alc se îndeplinesc condi ţiile
performanţe cele mai severe ale funcţiunilor respective pentru care se asigur ã
evacuarea.
- În porţiuni sau zone construcţia în care funcţiunile respective determinã dimensiuni
mai mici ale cãilor de evacuare, se pot reduce corespunzãtor lãţimile acestora
- Separarea cãilor de evacuare faţã de funcţiunile (destinaţiile) adiacente, se realizeazã
corespunzãtor condiţiilor stabilite pentru funcţiunile respective şi tipului de clãdire.
- Golurile de acces la cãile de evacuare practicate în pereţii despãrţitori ai acestora, se
protejeazã cu elemente de închidere corespunzãtoare riscului (categoriei de pericol)
de incendiu şi destinaţiei fiecãrei funcţiuni şi tip de clãdire.
- De regulã, scãrile de evacuare comune ale construcţiilor cu funcţiuni mixte, se închid
în case de scãri, corespunzãtor alcãtuite şi separate de restul construc ţiei. Scãri
interioare deschise ţneînchise în case de ãri),
sc se pot prevede numai în cazurile şi
condiţiile stabilite de normativ.
- Rampele scãrilor aferente subsolurilor se separã ţã defa rampele scãrilor
supraterane, inclusiv de parterul construcţiei, potrivit prevederilor normativului. Fac
excepţie situaţiile menţionate în normativ.
HS
- Cãile de circulaţie şi transport pe verticalã (scãri, ascensoare, montecharge, etc), se

separã de restul construcţiei prin pereţi şi dupã caz planşee, care îndeplinesc condiţiile
de performanţã stabilite în normativ. Golurile de acces practicate în pereţii de
separare, se protejeazã obligatoriu cu elemente de închiderere corespunzãtoare
normativului.
- Atunci când se prevãd scãri exterioare de evacuare, acestea se amplaseazã şi
realizeazã astfel încât circulaţia utilizatorilor ãs nu fie blocatã de flãcãrile sau fumul
produs în caz de incendiu în construcţie sau obiecte amplasate înãtate, vecin
protejându-se conform normativului.
- La determinarea fluxurilor de evacuare în caz de incendiu, de regulã, se are în vedere
construcţia în ansamblu. Atunci când cãile de evacuare sunt comune, corespunzãtor
modului în care construcţia este considerat ã conform prevederilor 7.1.3. şi 7.1.4.,
(civilã (publicã) de producţie şi/sau depozitare), se asigurã cele mai severe mãsuri de
protecţie specifice funcţiunilor.
- În cazul în care se prevãd cãi de evacuare distincte (proprii) unei funcţiuni sau grup de
funcţiuni, la determinarea fluxurilor de evacuare se respectã condiţiile stabilite pentru
funcţiunea sau funcţiunile respective.
- Stabilirea numãrului de persoane pentru care se asigurã condiţiile de evacuare în caz
de incendiu, are în vedere nivelul de ocupare şi capacitãţile maxime simultane luate în
calcul, în funcţie de destinaţia şi dispunerea acestora în construcţie.
- Capacitatea de evacuare a unui flux (C) se determinã corespunzãtor fiecãrei funcţiuni
luatã în considerare, conform prevederilor normativului, iar pentru întreaga
construcţie cãile comune de evacuare vor asigura condiţiile normate cele mai severe.
Dacã deasupra nivelului construcţiei supraterane care asigurã dimensionarea rampelor
scãrilor de evacuare se aflã funcţiuni care necesitã conform normativului dimensiuni
mai mici, în porţiunile respective se pot reduce corespunz ãtor aceste dimensiuni. În
nici o situaţie, nu este admis ã reducerea dimensi unilor cãilor de evacuare pe traseul
pânã la exterior al nivelului cel mai aglomerat luatîn considerare.
- Timpii de evacuare, respectiv lungimile maxime admise ale cãilor de evacuare, vor
îndeplini condiţiile stabilite în normativ pentru funcţiunile respective, iar pentru cãile
comune de evacuare a construcţiei, când este cazul, se respect ã timpii (lungimile)
prevãzute pentru construcţia consideratã (art.7.1.3. şi 7.1.4.).
- Alcãtuirea şi dimensionarea cãilor de evacuare în caz de incendiu, vor corespunde
condiţiilor stabilite în normativ.
- Scãrile de evacuare comune ale construcţiilor cu funcţiuni mixte, vor avea acces şi pe
terasele clãdirilor respective, atunci când sunt foarte înalte sau cu sãli aglomerate.
HS

- Construcţiile cu funcţiuni mixte se echipeaz ã şi doteazã cu instala
ţii şi mijloace de
semnalizare şi stingere a incendiilor, corespunzãtor modului în care este consideratã
construcţia, conform art.7.1.3. şi 7.1.4., iar diferitele funcţiuni ale acesteia
corespunzãtor destinaţiei şi riscului (pericolului) de incendiu determinat, potrivit
prevederilor normativului şi ale reglementãrilor tehnice de specialitate.
- Atunci când beneficiarul solicitã, construcţia se poate echipa şi dota suplimentar cu
instalaţii de semnalizare şi stingere faţ ã de prevederile reglementãrilor tehnice de
specialitate.
- La stabilirea echipãrii şi dotãrii, se are în vedere ansamblul construc ţiei cu funcţiuni
mixte, precum şi utilizarea instalaţiilor, echipamentelor, m ijlo ace lo r şi produselor de
stingere corespunzãtoare riscurilor de incendiu şi categoriilor de pericol de incendiu
din spaţiile respective.
- De regulã, construcţiile cu funcţiuni mixte se echipeaz ã cu instalaţii comune, care
asigurã protecţia întregii construcţii. În cazul în care numai o parte din funcţiunile
construcţiei necesitã instalaţii de semnalizare şi/sau stingere conform reglementãrilor,
acestea pot fi prevãzute numai în spa ţiile respective, proiectantul justificând tehnic
soluţia stabilitã.
- Pentru supravegherea şi controlul permanent al funcţionãrii instalaţiilor de prevenire
şi
stingere a incendiilor din construcţiile cu funcţiuni mixte, de regul ã, se asigurã un
dispecerat central de supraveghere a clãdirii dispus pe cât posibil la parter care sã
asigure urmãrirea funcţionãrii acestor instalaţii din toate spaţiile construcţiei.
Diferitele funcţiuni pot avea puncte proprii de supraveghere şi control ale instalaţiilor
cu care sunt echipate, dar a cãror func ţionare va fi semnalizat
ã şi la dispeceratu l
central al clãdirii.
INSTALAŢII UTILITARE AFERENTE

- Echiparea, proiectarea şi realizarea instalaţiilor utilitare aferente construcţiilor cu
funcţiuni mixte, se asigurã în conformitate cu prevederile prezentului normativ şi ale
reglementãrilor tehnice specifice, având în vedere riscurile (categoriile de pericol) de
incendiu ale funcţiunilor, (destinaţiilor) respective şi asigurarea protecţiei acestora,
precum şi a funcţiunilor adiacente de care sunt separate.
- Instalaţiile utilitare aferente construcţiei vor corespunde destinaţiilor şi riscurilor
(categoriilor de pericol) de incendiu stabilite asigurând limitarea propagãrii focului şi a
fumului în construcţie.
- Sistemele şi instalaţiile electrice, de ãlzire,
înc sanitare, ventilare, etc. trebuie sã
corespundã riscurilor (categoriilor de pericol) de incendiu ale destina ţiilor respective,
HS
mãrimii construcţiilor şi gradului de rezistenţ ã la foc asigurat, potrivit prevederilor

reglementãrilor tehnice specifice.
- Spaţiile şi înc
ãperile cu degajãri de substan ţ e combustibile, vor avea asiguratã
evacuarea acestora pe mãsura degajãrii lor, separatã şi astfel realizatã încât sã nu
producã incendii sau explozii.
- Sistemele de ventilare a încãperilor şi spaţiilor cu risc mare de incendiu, precum şi a
celor pentru public şi a sãlilor aglomerate, vorfi independente de alte instala ţii de
ventilare ale construcţiei.

- Construcţiile cu funcţiuni mixte, trebuie sã aibã asigurate cãi de acces, intervenţie şi
salvare în caz de incendiu, astfel dispuse, alcãtuite şi realizate încâtţele for de
intervenţie sã poatã acţiona în timp scurt şi în condiţii de siguranţ ã, conform
normativului.
- Construcţiile supraterane cu funcţiuni mixte, de regul ã, trebuie sã fie accesibile
autospecialelor de intervenţie în caz de incendiu, cel puţin pe douã laturi.
- Cãile exterioare de acces pentru autospecialele de interven ţie (drumuri, platforme,
etc.) trebuie sã permitã accesul şi interven ţia în special la zonele şi funcţiunile mai
periculoase ale construcţiei, la cele cu aglomerãri de persoane, la deschiderile
(protejate sau neprotejate) din pereţii exteriori perimetrali, precum şi ia sursele de
alimentare cu apã.
- Alcãtuirea, conformarea şi reaiizarea cãilor exterioare de circulaţie a autospecialelor
de intervenţie, vor corespunde prevederilor normativului şi aie reglement ãrilor
tehnice.
- Cãile de acces şi circulaţiile interioare ale construcţiei, care asigurã şi intervenţia în
caz de incendiu a personalului pompierilor, se echipeazã şi marcheazã corespunzãtor,
astfel încât sã fie uşor de recunoscutşiutilizatîn condiţiile incendiului.
- Pentru funcţiuni ale construcţiei care necesit ã condiţii speciale de salvare a
utilizatorilor în caz de incendiu (bolnavi, handicapaţi, etc), se asigur ã cãi de acces,
circulaţie şi salvare corespunzãtor dimensionate, alcãtuite şi echipate, conform
prevederilor normativului şi reglementãrilor tehnice specifice acestora.
DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENŢIE Şl SERVICIUL DE POMPIERI

- Construcţiile cu funcţiuni mixte se doteaz ã c u mijloace tehnice de stingere
corespunzãtoare claselor de incendiu din ţiile spa şi înc
ãperile respective, potrivit
prevederilor normativului şi reglementãrilortehnice specifice acestora.
- Pentru fiecare funcţiune se prev ãd mijloacele tehnice de stingere (stingãtoare
portative, transportabile, etc.) necesare, iar pentru ansamblul construcţiei se asigur
ã
HS
dotarea conform prevederilor normativului în funcţie de încadrarea acesteia în clãdire

civilã (publicã) sau de producţie şi/sau depozitare conform art.7.1.3.şi7.1.4.
- Mijloacele tehnice de stingere cu care se doteazã construcţia şi diferitele funcţiuni ale
acesteia, se dispun astfel încât sã poatã fi uşor accesibile şi utilizate în caz de nevoie.
- Nivelul de dotare şi încadrare cu personal a serviciului de pompieri al construcţiei cu
funcţiuni mixte se stabilesc în funcţie deãrimea
m construcţiei, riscuri (categorii de
pericol) de incendiu, vulnerabilitate, tip de construcţie, nivelul echip ãrii cu instalaţii
fixe de prevenire şi stingere, etc, potrivit normativului şi reglementãrilor de
specialitate.
- De regulã, construcţiile cu funcţiuni mixte vor avea constituite servicii de pompieri
(pentru întreaga construcţie), atunci când aria desf ãşuratã totalã este de 10.000 m 2
sau mai mare. Beneficiarii pot constitui servicii de pompieri şi la arii mai mici sau chiar
pentru diferitele funcţiuni dispuse în construcţie.
HS
PREVEDERI ALE NORMELOR TEHNICE

REFERITOARE LA APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
LA PROIECTAREA ȘI EXECUTAREA UNOR INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR
EXTRAS DIN NORMELE GENERALE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR:
„Construcţiile, instalaţiile şi amenajările trebuie să fie proiectate şi executate astfel

încât, pe toată durata de viaţă a acestora, în cazul iniţierii unui incendiu, să se asigure:
timp;
d) posibilitatea utilizatorilor de a se evacua în condiţii de siguranţă sau de a fi salvaţi
prin alte mijloace;
.......................................................................
(1) Instalaţiile aferente construcţiilor, cum sunt cele de gaze, electrice, de apă, de
încălzire, de ventilare, de climatizare, de canalizare şi altele asemenea, precum şi
instalaţiile tehnologice se proiectează, se execută şi se exploatează potrivit
reglementărilor tehnice şi măsurilor specifice de apărare împotriva incendiilor, astfel
încât acestea să nu constituie surse de iniţiere şi/sau de propagare a incendiilor.
(2) Instalaţiile prevăzute la alin. (1) trebuie să corespundă destinaţiei, tipului şi
categoriei de importanţă a construcţiei, precum şi nivelului de risc de incendiu, să aibă
nivelul de protecţie corespunzător mediului în care sunt amplasate şi să respecte
prevederile din normele specifice de apărare împotriva incendiilor.
(3) Instalaţiile tehnologice se pun în funcţiune şi se exploatează cu respectarea
strictă a instrucţiunilor şi regulilor de utilizare, precum şi a măsurilor de apărare
împotriva incendiilor, stabilite de proiectanţi şi de producători.
(1) Instalaţiile de ventilare sau de climatizare, precum şi cele de transport pneumatic
se proiectează, se realizează şi se exploatează astfel încât, în funcţionare normală,
părţile componente, cum sunt echipamente, motoare, angrenaje, tubulatură, să nu
genereze surse care pot aprinde substanţele vehiculate prin acestea şi să nu faciliteze
propagarea incendiului.
(2) Traseele instalaţiilor de ventilare, climatizare sau transport pneumatic din
construcţiile cu risc de incendiu sau explozie, precum şi cele din sălile aglomerate ori
din încăperile cu bunuri de mare valoare sau de importanţă deosebită trebuie să fie
independente şi complet separate de traseele pentru alte spaţii.
(3) Se interzice evacuarea prin aceeaşi instalaţie de ventilare, de climatizare sau de
transport pneumatic a substanţelor care, în amestec sau prin combinaţie chimică, pot
produce incendii ori explozii.
HS
Construcţiile, instalaţiile tehnologice, precum şi zonele din vecinătatea acestora, în

care se pot degaja vapori, gaze, praf sau pulberi combustibile, se prevăd, conform
reglementărilor specifice, cu sisteme de detectare a emisiilor şi de inhibare, inertizare
sau evacuare forţată a acestora, în vederea preîntâmpinării acumulării de concentraţii
periculoase, precum şi pentru semnalizarea situaţiei create.
(1) Instalaţiile de iluminat de siguranţă trebuie să funcţioneze pentru o perioadă de
timp normată, în zonele specificate, la întreruperea iluminatului normal.
(2) Tipurile de instalaţii de iluminat de siguranţă şi cazurile în care se prevăd în
construcţii, modul de alimentare cu energie electrică a acestora, precum şi nivelurile
de iluminare necesare trebuie să îndeplinească cerinţele reglementărilor tehnice
specifice.
Sursele de rezervă de alimentare cu energie a instalaţiilor de protecţie împotriva
incendiilor trebuie să îndeplinească criteriile de performanţă referitoare la furnizarea
automată pe durata de timp normată a alimentării cu energie a acestora, la
întreruperea alimentării normale, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice
specifice.
Construcţiile, instalaţiile tehnologice şi amenajările se protejează împotriva acţiunii
electricităţii atmosferice cu instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului, conform cu
reglementările tehnice specifice.”
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA

INSTALAŢIILOR ELECTRICE CU TENSIUNI PÂNĂ LA 1000 V c.a. ŞI 1500 V c.c.
Indicativ: I 7-02
(extras)
„ 3. CONDIŢII GENERALE
3.1. Condiţii generale de bază
3.1.1. Proiectele de instalaţii electrice se verifică de verificatori de proiecte atestaţi
conform Legii 10/1995.
3.1.2. Începerea execuţiei instalaţiilor electrice este permisă numai după ce
investitorul a obţinut avizul tehnic de racordare. Punerea în funcţiune se face numai
după controlul execuţiei instalaţiilor electrice de către unităţi autorizate.
3.1.3. Este interzisă începerea lucrărilor de instalaţii electrice fără proiecte verificate în
condiţiile art. 3.1.1.
3.1.4. Electricienii se autorizează de societăţi profesionale, nonguvernamentale,
pentru gradele prevăzute în regulamentul de autorizare.
3.1.5. Instalaţiile electrice se execută de către unităţi atestate.
HS
3.1.6. Instalaţiile electrice la consumator trebuie astfel realizate încât să nu afecteze

siguranţa utilizatorilor şi a bunurilor.
3.1.7. Instalaţiile electrice trebuie realizate astfel încât să se evite riscul de aprindere a
unor materiale combustibile datorită temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice,
iar utilizatorii să nu fie în pericol de a suferi arsuri.
3.1.8. Conductoarele active, inclusiv conductorul neutru, ale circuitelor electrice
trebuie să fie izolate şi protejate împotriva supracurenţilor printr-unul sau mai multe
dispozitive de protecţie.
3.1.9. Instalaţiile electrice trebuie prevăzute la proiectare şi execuţie cu aparate
limitatoare de tensiune maximă şi minimă (de ex. Relee), astfel încât să se asigure
protecţia utilizatorilor împotriva supratensiunilor şi tensiunilor minime pentru cazurile
menţionate la subcap. 4.4.
3.1.10. Separarea în vederea întreruperii, verificării, localizării defectelor şi efectuării
reparaţiilor la instalaţiile electrice trebuie asigurată prin prevederea de dispozitive de
separare (siguranţe fuzibile, cleme cu intrare ieşire, întrerupătoare cu acţionare
manuală etc.).
3.1.11. Instalaţiile electrice trebuie dispuse astfel încât să fie excluse orice influenţe
între acestea şi celelalte instalaţii ale clădirilor.
3.1.12. Dispunerea materialelor şi echipamentelor electrice trebuie astfel realizată
încât să asigure spaţiul necesar în vederea executării instalaţiilor electrice şi efectuarea
ulterioară a lucrărilor de verificări, înlocuiri, întreţinere şi reparaţii.
3.1.13. Caracteristicile materialelor şi echipamentelor trebuie să fie corespunzătoare
condiţiilor de alimentare din instalaţia electrică în care sunt utilizate (de ex. tensiunea
cea mai ridicată a reţelei trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu tensiunea
maximă admisă de echipament).
3.1.14. Toate materialele şi echipamentele electrice trebuie să aibă, prin construcţie,
caracteristicile cerute pentru influenţele externe din încăperea sau spaţiul respectiv.
3.1.15. Toate materialele şi echipamentele electrice trebuie să poată fi identificate prin
marcaje clare şi amplasate vizibil, în vederea efectuării în condiţii de siguranţă, pentru
persoane şi instalaţii, a verificărilor, reparaţiilor şi înlocuirilor.
3.2. Condiţii generale comune pentru materiale şi echipamente
3.2.1. Caracteristicile generale ale materialelor şi echipamentelor electrice şi modul lor
de instalare trebuie alese astfel încât să fie asigurată funcţionarea în bune condiţii a
HS
instalaţiei electrice şi protecţia utilizatorilor şi bunurilor în condiţiile de utilizare

solicitate de beneficiar (tehnolog) şi ţinându-se seama de influenţele externe.
3.2.2. Materialele şi echipamentele nou utilizate în instalaţiile electrice trebuie să fie
agrementate tehnic, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi
certificate conform Legii protecţiei muncii nr. 90/1996.
3.2.3. Toate materialele şi echipamentele electrice trebuie să corespundă standardelor
şi reglementărilor în vigoare şi să fie instalate şi utilizate în condiţiile prevăzute de
acestea.
Încadrarea în clase de combustibilitate a materialelor se face în conformitate cu
prevederile reglementărilor specifice.
3.2.4. Toate materialele folosite pentru protecţie (tuburi, plinte, canale, etc.) izolare
(ecrane), mascare (plăci, capace, dale etc.) suporturi (console, poduri, bride, cleme
etc.) trebuie să fie incombustibile, clasa CA1 (C0) sau greu combustibile, clasele CA2a
(C1) şi CA2b (C2).
3.2.5. Materialele şi echipamentele electrice se aleg ţinându-se seama de tensiune,
curent şi frecvenţă.
Puterea, curentul de scurcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu,
intermitent) precum şi alte caracteristici particulare, trebuie luate în consideraţie la
alegerea materialelor şi echipamentelor, conform indicaţiilor producătorilor.
3.2.6. Materialele şi echipamentele electrice se aleg cu anumite clase de protecţie
împotriva şocurilor electrice, în funcţie de mijloacele de protecţie aplicate.
3.2.7. Dacă într-un spaţiu se exercită mai multe influenţe externe, caracteristicile
materialelor şi echipamentelor electrice se aleg astfel încât să fie satisfăcute toate
condiţiile.
3.2.8. Caracteristicile materialelor şi echipamentelor electrice alese în funcţie de
influenţele externe, trebuie să asigure funcţionarea lor corectă cu menţinerea
integrităţii lor (fără deteriorări datorate şocurilor mecanice, căldurii, coroziunii, etc.) şi
să garanteze prin aceasta fiabilitatea măsurilor de protecţie împotriva şocurilor
electrice în care ele sunt incluse.
3.2.9. Caracteristicile echipamentelor electrice alese nu trebuie să provoace efecte
dăunătoare altor echipamente electrice sau să afecteze buna funcţionare a sursei de
alimentare.
3.3. Condiţii de amplasare şi montare a instalaţiilor electrice. Distanţe minime.
HS
3.3.1. Conductoarele electrice, tuburile de protecţie şi barele, se amplasează faţă de

conductele altor instalaţii şi faţă de elementele de construcţie, respectându-se
distanţele minime din tabelul 3.1. Pentru cablurile electrice se vor respecta distanţele
prevăzute în normativul PE 107.
3.3.2. Conductoarele, barele, tuburile etc., se pot dispune pe trasee comune cu
traseele altor instalaţii cu condiţia ca instalaţia electrică să fie dispusă:
• deasupra conductelor de apă, de canalizare şi de gaze petroliere lichefiate;
• sub conducte de gaze naturale şi sub conducte calde (cu temperatura peste
+40°C).
3.3.3. Pe toate porţiunile de traseu pe care nu pot fi respectate condiţiile de la art.
3.3.2. şi distanţele minime din tabelul 3.1. se vor lua măsuri constructive de protecţie
prin prevederea de separări, izolaţii termice, ţevi metalice etc. ce vor depăşi cu minim
0,50 mm de o parte şi de alta, porţiunea de traseu protejată.
3.3.4 Amplasarea instalaţiilor electrice în structura de rezistenţă a construcţiilor se
admite în condiţiile prevăzute de normativul P 100.
Tabelul 3.1.
Distanţele minime admise pentru protecţie şi răcire între conductoare, bare, tuburi şi
accesorii şi până la elementele de instalaţii şi construcţii
Distanţe minime 1) 2) [cm]
Conductoare bare, tuburi (ale Conducte sau

3)
aceluiaşi circuit sau din circuite Conducte sau instalaţii cu fluide incombustibile instalaţii cu fluide Elemente de construcţie
diferite) combustibile
Elementul de
la care se
măsoară
Reci Calde
distanţa
T<+40oC T>+40oC
Trasee Trasee
Intersecţii Intersecţii Incombustibile Combustibile
paralele paralele
Trasee Trasee
Intersecţii Intersecţii
paralele paralele
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Conductoare
neizolate4)
montate pe
10 10 10 10 10 10 100 100 10 20
izolatoare, pe
pereţi, la
interior
HS
Conductoare
izolate4)
montate pe
5 5 5 5 200 150 50 50 5 10
izolatoare, pe
pereţi, la
interior
Bare electrice
montate pe 5 5 5 5 5 5 50 50 5 10
izolatoare
Tuburi şi ţevi
de protecţie
montate:
- aparent în tub met.

ghene; 0 0 5 3 100 50 10 5 0 0
- sub tencuială tub PVC

înglobate 0 0 5 3 20 5 10 5 0 3
Conductoare
cu izolaţie şi
manta
montate:
- aparent 0 0 5 3 100 50 10 5 0 3
- sub tencuială 0 0 5 3 20 5 10 5 0 3
Cabluri Conform normativului PE 107
NOTĂ:
1) Distanţele minime se măsoară de la suprafeţele exterioare ale conductoarelor,
barelor, tuburilor, dozelor.
2) Distanţele faţă de conductoarele electrice şi alte elemente ale protecţiei la trăsnet
se stabilesc conform normativului I 20.
3) Pentru construcţii din categoria BE3a (A), BE3b (B), distanţele se stabilesc conform
prevederilor din cap. 7.14.
4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pereţi, la exterior,
distanţele faţă de elementele din coloanele 2…7 ale tabelului sunt minim 15 cm, iar
faţă de alte elemente de pe traseu, distanţele se stabilesc conform art. 5.1.49.
3.3.5. Trebuie evitată amplasarea instalaţiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale
altor instalaţii sau utilaje care ar putea să le pericliteze în funcţionare normală sau în
caz de avarie.
3.3.6. Nu se admite amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care
se poate să apară condens. Fac excepţie instalaţiile electrice în execuţie închisă cu grad
HS
de protecţie minim IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de condiţii (de ex.
cabluri sau cordoane în execuţie grea pentru instalaţii electrice mobile, aparate cu
grad minim IP 33 cu carcasă din material plastic etc.).
3.3.7. Se interzice amplasarea instalaţiilor electrice în interiorul canalelor de ventilare.
3.3.8. Montarea în contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru:
cabluri rezistente la foc (conform PE 107), cu izolaţie şi manta din materiale
electroizolante, tuburi şi plinte metalice sau din materiale electroizolante greu
combustibile de clasă CA2a (C1) şi CA2b (C2), aparate şi echipamente electrice cu grad
de protecţie minim IP 54.
3.3.9. Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolaţie normală,
a cablurilor fără întârziere la propagarea flăcării, a tuburilor din materiale plastice, a
aparatelor şi echipamentelor electrice cu grad de protecţie inferior IP 54, se face
interpunând materiale incombustibile între acestea şi materialul combustibil sau
elementele de distanţare care pot fi:
- straturi de tencuială de min. 1 cm grosime sau plăci din materiale electroizolante
incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o lăţime care depăşeşte cu cel puţin 3
cm pe toate laturile elementul de instalaţie electrică;
- elemente de susţinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.)
care distanţează elementele de instalaţie electrică cu cel puţin 3 cm pe toate laturile
elementul combustibil.
Măsurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplică atât la
montarea aparentă cât şi la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii
electrice.
3.3.10. Se interzice montarea directă pe elemente de construcţie din materiale
combustibile de clasa CA2c (C3) şi CA2 (C4) a cablurilor armate sau nearmate cu sau
fără întârziere la propagarea flăcării (conform PE 107), a conductoarelor electrice
neizolate sau cu izolaţie din materiale combustibile, şi a aparatelor şi echipamentelor
electrice cu grad de protecţie mai mic decât IP 54.
3.4. Condiţii pentru alimentarea instalaţiilor electrice
3.4.1. Branşamentele electrice aeriene se proiectează şi se execută respectându-se
condiţiile prevăzute în normativul PE 106, iar branşamentele electrice subterane,
respectându-se condiţiile prevăzute în normativul PE 107.
3.4.2. Modul de racordare la reţeaua de distribuţie se stabileşte de către furnizorul de
energie electrică.
HS
3.4.3. Prevederea alimentării de rezervă cu energie electrică pe lângă alimentarea

normală cu energie electrică, la consumatori, este obligatorie în următoarele cazuri:
- la consumatori industriali şi similari, cu receptoare care trebuie să funcţioneze fără
întrerupere, în condiţiile date în normativul PE 124.
- la consumatori echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea
incendiilor şi la consumatori prevăzuţi cu iluminat de siguranţă, în condiţiile date în
acest normativ (subcap. 7.5, 7.13).
Justificat, se poate prevedea la consumator alimentare de rezervă pe lângă
alimentarea normală şi în alte cazuri decât cele menţionate mai sus, în condiţiile
prevăzute în normativul PE 124, cu acordul investitorului.
3.4.4. Alimentarea de rezervă de siguranţă se realizează cu:
- baterii de acumulatoare;
- pile electrice sau surse neîntreruptibile (UPS);
- generatoare independente de alimentare normală;
3.4.5. Trecerea la alimentare de rezervă se face:
- manual, comutarea fiind făcută de un operator sau
- automat, fără intervenţia unui operator.
3.4.6. Alimentarea de rezervă cu comutare automată, după durata de comutare poate
fi:
- fără întrerupere, alimentare automată care poate fi asigurată în mod continuu, în
condiţii specifice privind perioada de tranziţie (de ex. variaţii de tensiune şi frecvenţă);
- cu o întrerupere foarte scurtă, durata de comutare fiind mai mică de 0,15 s;
- cu o întrerupere scurtă, durata de comutare fiind mai mică de 0,5 s;
- cu o întrerupere medie, durata de comutare fiind mai mică de 15 s;
- cu o întrerupere lungă, durata de comutare fiind mai mare de 15 s.
3.4.7. Atunci când întreruperea alimentării cu energie electrică poate avea consecinţe
foarte grave, punând în pericol viaţa oamenilor (de ex. în blocul operator din spitale,
centrul de dirijare al zborurilor etc.), se recomandă ca alimentarea de rezervă să se
facă în schema IT (fig. 3.7.)
HS
3.4.8. Alegerea caracteristicilor alimentării de rezervă cu energie electrică (sursa,

comutarea, durata de comutare) se face de către proiectant împreună cu tehnologul şi
investitorul astfel încât să fie respectate condiţiile de siguranţă impuse.
3.4.9. La consumatori alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică,
instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor
până la 30 A şi cu distribuţie trifazată, pentru situaţiile în care curentul în regim
monofazat este peste 30 A.
Fac excepţie de la această prevedere instalaţiile electrice pentru alimentarea
receptoarelor monofazate speciale, cu valori ale curenţilor peste 30 A (de ex.
transformatoare de sudare), care pot fi alimentate monofazat, dar numai cu avizul
furnizorului de energie electrică.
3.4.10. Coloanele electrice care pleacă în branşamentele clădirilor de locuit,
comerciale, social-culturale şi administrative, se proiectează şi se execută,
respectându-se pe lângă condiţiile din prezentul normativ şi condiţiile din normativul
PE 155.
3.4.11. Pentru instalaţiile electrice de lumină şi forţă se prevede tablou electric de
distribuţie comun, cu următoarele excepţii:
- dacă se aplică tarife diferenţiate pentru consumul de energie electrică;
- dacă funcţionarea receptoarelor de forţă provoacă fenomene supărătoare în
instalaţiile de lumină (de ex. pâlpâiri, scăderea luxului luminos);
- dacă este necesară separarea instalaţiilor tehnologice din considerente de siguranţă
sau din considerente economice.
3.4.12. La proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice trebuie respectate condiţiile
din HG 170/99 referitoare la obligativitatea prevederii la consumator a aparatelor de
înregistrare a cantităţii de energie consumată şi a aplicării, atunci când este cazul, a
măsurilor pentru îmbunătăţirea factorului de putere şi pentru limitarea regimului
deformat, conform normativului PE 143.
3.4.13. Amplasarea contoarelor de energie electrică la blocuri de locuinţe trebuie să
permită înregistrarea şi citirea consumului, fără ca acestea să fie condiţionate de
prezenţa sau acceptul abonatului.
3.4.14. Repartizarea pe faze şi respectiv pe circuite de alimentare a receptoarelor
electrice, trebuie să se facă astfel încât să se asigure o încărcare cât mai echilibrată a
acestora.
HS
3.5. Scheme de legare la pământ

3.5.1. Schemele de legare la pământ pot fi de trei tipuri principale: TN, TT şi IT,
simbolurile literare utilizate pentru notarea lor având următoarele semnificaţii:
Prima literă, se referă la situaţia reţelei de alimentare în raport cu pământul:
T – legarea directă la pământ a unui punct activ – neutrul, în cazul în care acesta este
accesibil sau a unui conductor de fază, în cazul în care neutrul nu este accesibil;
I – izolarea tuturor părţilor active faţă de pământ, sau legarea la pământ a unui punct
printr-o impedanţă de valoare foarte mare.
A doua literă, se referă la situaţia maselor electrice în raport cu pământul:
T – legarea direct la pământ a maselor instalaţiei, independent de eventuala legare la
pământ a unui punct al alimentării;
N – legarea directă a maselor la punctul de alimentare legat la pământ; curent
alternativ, punctul de legare la pământ este în mod normal punctul neutru; iar în
cazuri speciale, punctul de legare la pământ poate fi un conductor de fază.
Alte litere, se referă la dispunerea conductorului neutru şi a conductorului de protecţie
în schema TN:
S – schemă TN în care funcţia de protecţie este asigurată printr-un conductor PE
separat de conductoarele active, legat la pământ (în curent alternativ).
C – schemă TN în care funcţiile de neutru şi de protecţie pot fi combinate într-un
singur conductor (PEN).
3.5.2. Schema TN are un punct al alimentării legat direct la pământ, masele instalaţiei
fiind legate în acest punct prin conductoare de protecţie. În această schemă, curentul
de defect între fază şi masă este un curent de scurcircuit. Se disting trei tipuri de
scheme TN în funcţie de dispunerea conductorului neutru şi a conductorului de
protecţie:
- Schema TN-S, în care un conductor de protecţie distinct este utilizat pentru întreaga
schemă (fig. 3.1.); se utilizează:
• când trebuie separate PE şi N pentru asigurarea funcţionării protecţiei;
• la ultimul tablou spre consumator;
- Schema TN-C, în care funcţiile de neutru şi de protecţie sunt combinate într-un singur
conductor pentru întreaga schemă (fig. 3.2.);
HS
- Schema TN-C-S, în care funcţiile de neutru şi de protecţie sunt combinate într-un

singur conductor pe o porţiune a schemei (fig. 3.3).
3.5.3. Schema TT (fig. 3.4 şi fig. 3.5) are un punct al alimentării legat direct la pământ,
masele instalaţiei electrice fiind legate la prize de pământ independente din punct de
vedere electric de priza de pământ a alimentării. În această schemă curenţii de defect
fază – masă, pentru intensităţi chiar mai mici decât ale unui curent de scurtcircuit, pot
fi suficient de mari pentru a provoca apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă.
3.5.4. În schema IT (fig. 3.6 şi fig. 3.7) toate părţile active sunt izolate faţă de pământ
sau legate la pământ prin intermediul unei impedanţe Z de valoare mare, masele
instalaţiei electrice fiind legate la pământ. În această schemă, un curent rezultat dintr-
un prim defect fază-masă are o intensitate suficient de mică încât nu poate provoca
nici o tensiune de atingere periculoasă. Se utilizează numai cu dispozitiv de control
permanent al izolării neutrului faţă de pământ, cu declanşarea automată în caz de
defect.
3.5.5. În schema IT limitarea curentului rezultat în cazul unui singur defect se obţine fie
prin absenţa legăturii la pământ a alimentării, fie prin intercalarea unei impedanţe
între un punct al alimentării (în general neutrul) şi pământ suficient de mari care să
limiteze curentul de defect la valori cuprinse între 150…230 mA pentru a permite
funcţionarea schemei de semnalizare a defectului.
NORME TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA SISTEMELOR DE

ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
(extras)
„ 8. INSTALAŢII INTERIOARE DE UTILIZARE

Utilizarea gazelor naturale în clădiri
8.1. Utilizarea gazelor naturale este admisă numai în încăperi în care nu există pericol
de:
- incendiu, prin aprinderea materialelor şi elementelor combustibile, datorită radiaţiei
termice directe ori a transferului de căldură prin convecţie sau conducţie;
- explozie a materialelor şi substanţelor combustibile aflate în interior;
- intoxicare sau asfixiere a utilizatorilor, cu gaze de ardere
8.2. Condiţii tehnice pentru funcţionarea în siguranţă a instalaţiilor interioare de
utilizare a gazelor naturale combustibile:
a) volumul interior minim al încăperilor
- 18,0 m3 pentru încăperi curente;
- 7,5 m3 pentru bucătării, băi şi oficii;
HS
- 5,0 m3 pentru bucătării din construcţii existente, cu respectarea condiţiilor prevăzute

la art. 8.6;
b) asigurarea aerului necesar arderii;
c) ventilare naturală sau mecanică;
d) evacuarea totală a gazelor de ardere, în atmosferă;
e) suprafeţe vitrate.
8.3. Toate încăperile în care se montează aparate de utilizare a gazelor naturale, se
prevăd cu suprafeţele vitrate, sub formă de ferestre, luminatoare cu geamuri, uşi cu
geam sau goluri, toate la exterior sau spre balcoane vitrate cu suprafaţă minimă totală
de:
- 0,03 m2 pe m3 de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din beton armat;
- 0,05 m2 pe m3 de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din zidărie.
Geamurile au grosimea de maxim 4 mm fără armare.
Pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcţie
specială (securizat, termopan etc.) se vor monta obligatoriu detectoare automate de
gaze cu limita inferioară de sensibilitate 2% CH4 în aer, care acţionează asupra
robinetului de închidere al conductei de alimentare cu gaze naturale al arzătoarelor.
În cazul utilizării detectoarelor suprafaţa vitrată poate fi redusă la 0,02 m2 pe m3 de
volum net de încăpere.
Volumul net reprezintă volumul total al încăperii din care se scade volumul
elementelor de instalaţii sau de construcţii existente în încăpere în care nu se pot
acumula gaze.
În încăperi cu volum mai mic decât cel prevăzut la art. 8.2., sunt admise numai aparate
de utilizare legate la coş, cu următoarele condiţii:
- accesul aerului necesar arderii şi aprinderea aparatelor de utilizare, să se facă din
exteriorul încăperii (coridor, vestibul etc.) sau direct din exteriorul clădirii;
- folosirea unor aparate de utilizare cu aprindere din exteriorul clădirii, asigurate
împotriva stingerii prin blocarea admisiei gazului în cazul stingerii flăcării, fie prin
construcţia aparatului, fie prin dispozitive de protecţie.
Pentru încălzirea de apartament, centrala termică se montează în bucătărie, balcon,
vestibul, la subsol sau la alt nivel unde nu blochează calea de evacuare a
persoanelor, cu respectarea tuturor condiţiilor sus menţionate.
8.4. În încăperi cu volum mai mic de 18 m3 şi în băi (indiferent de volumul acestora),
nu sunt admise:
- aparate de utilizare pentru prepararea instantanee a apei calde de consum;
- aparate de utilizare pentru încălzire centrală sau locală, prevăzute cu arzător
atmosferic şi rupere de tiraj, chiar dacă au termostat de coş.
8.5. Fac excepţie de la prevederile art. 8.2., 8.3. şi art. 8.4., aparatele de utilizare care
au atestare/agrement tehnic, sau aviz ISCIR pentru funcţionare în alte condiţii, (la care
HS
prin tubulatură etanşă, se asigură accesul din exterior al aerului necesar arderii şi
evacuarea în exterior sub presiune a gazelor de ardere - cazane cu focar etanş şi tiraj
forţat).
Deasemenea sunt exceptate de la prevederile art. 8.3. aparatele de utilizare din
categoria turbosuflantelor destinate pentru încălzirea fermelor de păsări şi animale cu
condiţia utilizării detectoarelor de gaze naturale având limita inferioară de detecţie de
2% CH4 în aer şi care acţionează automat robinetul de închidere al conductei de
alimentare cu gaze naturale a aparatelor de utilizare.
8.6. Debitul total al aparatelor cu flacără liberă care se pot instala într-o încăpere
trebuie să satisfacă condiţia: 15 m3 volum interior de încăpere pentru fiecare metru
cub debit instalat de gaze naturale.
Aparate de utilizare şi arzătoare
8.7. În instalaţiile de utilizare se vor monta numai aparate şi arzătoare avizate
conform prevederilor ISCIR în vigoare.
8.8. Arzătoarele cu panou radiant cu flacără deschisă sunt admise numai în spaţii
ventilate corespunzător cu excepţia clădirilor civile şi de locuit asigurându-se
următoarele măsuri:
- evitarea producerii incendiilor, prin aprinderea materialelor ca urmare a efectului
radiaţiilor termice;
- încadrarea concentraţiei de noxe în limitele admise de reglementările în vigoare.
8.9. Aparatele de utilizare se pot monta, în funcţie de concepţia constructivă:
- pe pereţi de zidărie sau beton, fără strat izolator combustibil la faţa peretelui;
- pe pardoseală incombustibilă.
8.10. Aparatele de utilizare industriale cu debit instalat peste 25 m3/h, se prevăd cu
armături pentru montarea unor aparate de măsură şi control şi prize în vederea
efectuării de determinări pentru bilanţ termic:
a) manometru pe conducta de intrare a gazelor în aparat:
b) termometru pe:
- conducta de alimentare cu gaze naturale.
- canalul de ieşire a gazelor de ardere.
c) contor de gaze naturale;
d) priza de prelevare a probelor din:
- gazele naturale;
- gazele de ardere.
e) priza de măsurare a tirajului.
8.11. Alegerea şi montarea arzătoarelor şi aparatelor de utilizare se face cu
respectarea condiţiilor tehnice şi criteriilor de performanţă din prezentele norme
tehnice, instrucţiunile producătorului precum şi din reglementările în vigoare.
HS
8.12. Debitul arzătoarelor de gaze naturale care echipează aparatele de utilizare, se

precizează de către producătorul aparatelor de utilizare prin inscripţionarea valorii
acestuia pe eticheta aparatului de utilizare.
Racordarea aparatelor de utilizare şi arzătoarelor
8.13. Aparatele de utilizare şi arzătoarele se racordează rigid la instalaţiile interioare,
cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 8.14.
8.14. Aparatele de utilizare, cu debit nominal sub 3 m3/h, precum şi arzătoarele
industriale independente utilizate la aparate mobile pot avea şi racorduri flexibile la
instalaţia de utilizare, cu respectarea prevederilor art. 8.15.
8.15. Racordurile flexibile trebuie să fie atestate/agrementate tehnic pentru
utilizarea în instalaţii de gaze naturale. Acestea trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
- presiunea nominală pentru care a fost construit racordul, să fie egală sau mai
mare decât presiunea instalaţiei de gaze naturale la care se racordează;
- lungime maximă 1 m şi diametru minim 10 mm, la instalaţii de utilizare cu
presiune joasă;
- lungime maximă 20 m şi diametru maxim de 50 mm, la instalaţii industriale cu
presiune până la 2 bar;
- trasee la vedere, fără să treacă dintr-o încăpere în alta;
- măsuri de evitare a contactului cu corpuri calde;
- măsuri de evitare a agăţării, strivirii sau deteriorării;
- măsuri de protecţie la intemperii, dacă este cazul.
Racordurile flexibile nu au organe de închidere sau reglare şi nu se admite cuplarea a
două sau mai multe racorduri flexibile. Racordurile flexibile se montează între
robinetul de siguranţă şi aparatul de utilizare.
8.16. La instalaţiile care impun controlul riguros al arderii şi nu sunt supravegheate
continuu, se prevăd dispozitive automate de control, reglare şi semnalizare, care să
antreneze automat închiderea alimentării cu gaze naturale la:
- stingerea accidentală a flăcării;
- lipsa gazelor naturale, a aerului de combustie sau a energiei electrice.
8.17. Conectarea aparatelor de utilizare direct la conducta de distribuţie sau reţeaua
de repartiţie fără regulator de presiune este interzisă.
Trasee şi condiţii tehnice de amplasare a conductelor
8.18. La alegerea traseelor pentru conductele de gaze naturale, condiţiile de siguranţă
au prioritate faţă de orice alte condiţii.
Fiecare unitate locativă se racordează la coloana sau instalaţia exterioară printr-o
singură derivaţie.
HS
8.19. Conductele instalaţiilor interioare de utilizare se amplasează aparent, în spaţii

uscate, ventilate, luminate şi circulate, cu acces permanent, inclusiv în subsolurile care
îndeplinesc aceste condiţii şi se montează:
- pe cât posibil, pe elemente rezistente ale construcţiei, pereţi, stâlpi, grinzi, plafoane;
- pe stâlpi metalici sau de beton, montaţi special în acest scop sau în scopul susţinerii
conductelor de gaze naturale împreună cu conducte pentru alte instalaţii.
Se admite montarea conductelor mascate în canale vizitabile şi ventilate, numai în
cazul construcţiilor cu grad deosebit de finisare (fig. 12).
8.20. Este interzisă trecerea conductelor prin:

- un apartament din alt apartament cu excepţia coloanelor existente;
- spaţii neventilate sau închise cu rabiţ sau alte materiale;
- trecerea conductelor de gaze naturale având îmbinări fixe sau demontabile prin
debara, cămară şi altele asemenea, dacă acestea nu sunt ventilate;
- coşuri şi canale de ventilare;
- puţuri şi camere pentru ascensoare;
- încăperi cu mediu corosiv sau cu degajare de noxe:
- încăperi cu umiditate pronunţată;
- încăperi în care se păstrează materiale inflamabile:
- closete;
- subsoluri tehnice şi canale tehnice;
- ghene sau nişe comune mai multor nivele, în care sunt montate conducte pentru
alte instalaţii, inclusiv sub deschiderile inferioare ale acestora;
- podurile neventilate ale clădirilor;
- locuri greu accesibile în care întreţinerea normală a conductelor nu poate fi
asigurată;
- depozite sau încăperi de depozitare, cu respectarea prevederilor Normativului de
siguranţă la foc a construcţiilor P118.
Totodată este interzisă montarea conductelor înglobate în elementele de construcţie
ale pardoselii;
În cazul în care nu pot fi evitate trecerile conductelor prin closete sau cămări se admite
traversarea acestora utilizând conducte fără îmbinări şi protejate în tuburi de
protecţie.
Se evită trecerea conductelor prin camere de dormit neprevăzute cu aparate de
utilizare a gazelor naturale.
Când trecerea conductelor prin încăperi cu umiditate pronunţată sau atmosferă
corosivă este inevitabilă, se folosesc ţevi zincate sau protejate cu lacuri anticorosive şi
tub de protecţie.
HS
8.21. Pentru alimentarea punctelor de consum care nu sunt amplasate lângă pereţi, se
admite montarea conductelor în canale amenajate în pardoseală:
- acoperite cu capace perforate şi uşor demontabile;
- uscate şi aerisite;
- pe trasee cât mai scurte;
- cu pantă, după caz, pentru asigurarea scurgerii spre puncte de colectare a
eventualelor infiltraţii de apă;
- cu dimensiuni care să permită controlul şi repararea conductei.
8.22. Este interzisă:
- montarea conductelor pentru alte instalaţii în canalele pentru conductele de gaze
naturale;
- intersectarea canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru alte
instalaţii sau comunicarea cu acestea.
8.23. Trecerea conductelor prin pereţi sau planşee se face:
- protejată în tub de protecţie;
- fără îmbinări în tubul de protecţie.
8.24. Conductele instalaţiilor de utilizare din hale industriale se amplasează astfel încât
să fie protejate împotriva degradării prin:
- lovire directă sau trepidaţii;
- contactul cu lichide corosive;
- contactul îndelungat cu apa;
- radiaţie sau conducţie termică.
8.25. Distanţele minime între conductele de gaze naturale şi elementele celorlalte
instalaţii se încadrează în prevederile din:
- Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori cu
tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c, indicativ 17;
- Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice, indicativ
PE107;
- Prescripţiile tehnice ISCIR;
- standard 8591.
8.26. Este interzisă utilizarea conductelor de gaze naturale pentru orice alte scopuri,
cum ar fi:
- legarea la pământ a altor instalaţii;
- realizarea prizelor de protecţie electrică;
- susţinerea cablurilor şi/sau conductorilor electrici, indiferent de tensiune şi
curent;
- agăţarea sau rezemarea unor obiecte.
Armături de închidere
8.27. Robinete de închidere se prevăd:
HS
a) înaintea fiecărui contor;

În instalaţiile cu un singur contor, dacă distanţa între robinetul de incendiu şi contor
nu depăşeşte 5 m robinetul de contor ţine loc de robinet de incendiu, cu condiţia ca
robinetul să nu fie în firide închise;
b) pe fiecare ramificaţie importantă;
c) pe fiecare conductă care alimentează grupuri de arzătoare montate la aparate,
mese de lucru, laboratoare etc;
d) la baza fiecărei coloane, în clădiri cu peste 5 nivele;
Dacă plasarea robinetelor de la baza coloanelor nu se poate face în condiţii de
siguranţă şi estetică corespunzătoare, se admite montarea unui singur robinet
pentru un grup de coloane, care alimentează maxim 24 puncte de consum;
e) înaintea fiecărui arzător:
- două robinete montate pe conductă, pentru cazul arzătoarelor şi aparatelor de
utilizare, care nu au robinet de manevră propriu sau în cazul celor care au racord
flexibil;
- un robinet pentru cazul arzătoarelor şi aparatelor care au racord rigid şi au robinet
de manevră propriu.
Asigurarea aerului necesar arderii şi evacuarea gazelor arse
8.28. Pentru toate aparatele de utilizare racordate la coş sau cu flacără liberă se
asigură aerul necesar arderii şi evacuarea în exterior a gazelor de ardere, complet şi
fără riscuri, astfel încât în atmosfera încăperii să nu se depăşească concentraţia de
noxe admisă de normele de protecţia muncii şi normele de protecţie a mediului.
8.29. Aerul necesar arderii se asigură în funcţie de raportul între volumul interior al
încăperii V(i) [m3] şi debitul nominal al aparatului de utilizare Q(n) [m3/h:]
- pentru cazul V(i)/Q(n) >= 30, se consideră că prin neetanşeităţile tâmplăriei se asigură
aerul necesar pentru ardere;
- pentru cazul V(i)/Q(n) < 30, se prevede accesul aerului direct din exterior, prin goluri
practicate la partea inferioară a încăperii;
Sunt exceptate bucătăriile din locuinţe cu încălzire centrală, în care nu există alte
aparate de utilizare, la care se admite accesul aerului dintr-o încăpere vecină prin
realizarea unui gol spre această încăpere, cu condiţia satisfacerii raportului V(i)/Q(n) >=
30, în care V(i) este volumul bucătăriei plus volumul încăperii respective.
Dacă şi în încăperea vecină, spre care este prevăzut golul, sunt instalate aparate de
utilizare, raportul dintre suma volumelor celor două încăperi
┌ __ ┐
│ \ 2V(i) = V(i1)+V(i2)
│ şi suma debitelor aparatelor de utilizare din aceste
│ /__ │
└ ┘
┌ __ ┐ __ __
încăperi │ \ Q(n) = Q(n1) +│ Q(n2)
trebu ie să fie, \ V(i)/ \ Q(n) >= 30.
│ /__ │ /__ /__
HS
└ ┘
În cazul în care această condiţie nu poate fi îndeplinită sau în cazul tâmplăriei etanşată
cu garnituri de cauciuc, se realizează prize de aer direct din exteriorul construcţiei.
8.30. Suprafaţa golului pentru accesul aerului de ardere într-o încăpere în care se
utilizează gazele naturale se determină cu produsul între debitul instalat în încăperea
respectivă Q(i) [m3/h] şi coeficientul de 0,0025 [m2/m3/h]:
S = 0,0025 x Q(i) [m2]
Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea inferioară a încăperii şi
fără dispozitive de închidere sau reglaj. Este interzisă obturarea golului de acces al
aerului de ardere.
La centralele termice accesul aerului se face conform prevederilor Normativului pentru
proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală I 13.
La centralele termice cu tiraj forţat şi cameră de ardere etanşă nu este necesară
asigurarea golurilor pentru accesul aerului în încăpere.
În cazul în care accesul aerului de ardere se asigură prin canale, secţiunile canalelor de
aer se calculează luând în considerare rezistenţele aeraulice ale acestora.
8.31. La încăperile în care se instalează aparate cu flacără liberă, independent de
volumul lor, se prevăd canale de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere
conform standardelor 6724 sau 6729.
8.32. Canalele de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere:
- se racordează la partea superioară a încăperilor, cât mai aproape de plafon;
- nu se prevăd cu dispozitive de închidere sau reglaj.
8.33. Pentru bucătăriile construcţiilor existente, construite fără canale de ventilare, şi
în care sunt instalate aparate cu flacără liberă, se admite practicarea în peretele
exterior sau în tocul ferestrei, la partea superioară a încăperii, a unui gol pentru
evacuarea gazelor de ardere conform detaliilor tip.
8.34. Evacuarea gazelor de ardere din bucătării şi oficii se face prin tiraj natural
organizat sau mecanic, utilizându-se:
- canale individuale;
- canale colectoare.
La evacuarea gazelor de ardere prin canale colectoare se va acorda o deosebită atenţie
executării corecte şi etanşe a nodurilor de legare a canalelor individuale la canalul
colector.
Dimensionarea se face conform prevederilor standardelor 6724 şi 6793. Datele pentru
dimensionarea coşurilor (extras din standardul 6793) se prezintă în anexa 13.
8.35. Coşurile de fum din cadrul construcţiilor noi executate din zidărie de cărămidă
se căptuşesc la interior cu tuburi rigide din aluminiu sau oţel inoxidabil, agrementate
tehnic pentru evitarea pătrunderii gazelor de ardere în încăperi.
HS
8.36. Evacuarea gazelor de ardere din hale industriale se face în funcţie de debitul
rezultat şi de condiţiile locale, prin:
- ventilare naturală organizată;
- ventilare mecanică.
Tipul de ventilare şi dimensionarea instalaţiei se fac în funcţie de cantitatea de gaze de
ardere, astfel încât să nu se depăşească concentraţiile admise prin normele de
protecţie a muncii şi normele de protecţie a mediului.
8.37. Racordarea aparatelor consumatoare de gaze naturale la acelaşi canal de fum
se face în următoarele condiţii:
- la înălţimi diferite;
- secţiunea canalului de fum să poată prelua debitele de gaze arse însumate ale tuturor
aparatelor racordate la acesta.
Evacuarea gazelor de ardere de la cazanele din centralele termice, care nu se
încadrează în prevederile din tabelul din anexa 13, se face pe baza prevederilor din
Normativul pentru proiectarea şi execuţia instalaţiilor de încălzire centrală I 13.
8.38. Legarea la coş prin burlan din tablă metalică, rigid sau flexibil, se admite în
următoarele condiţii (fig. 13):
- secţiunea burlanului este cel puţin egală cu secţiunea racordului de ieşire din
aparatul de utilizare:
- porţiunea verticală este de cel puţin 0,4 m la ieşirea din aparatul de utilizare;
- distanţa de la coş până la aparatul de utilizare este mai mică de 3 m:
- panta către coş este minim 8%, dacă distanţa depăşeşte 1 m;
- îmbinarea şi racordarea la cos, se execută cu asigurarea etanşeităţii.
8.39. Este interzisă:

- trecerea burlanelor dintr-o încăpere în alta, cu excepţia burlanelor etanşe îmbinate
cu sudură;
- montarea dispozitivelor de închidere sau obturare a secţiunii de ieşire a gazelor de
ardere la aparatele de consum individual (sobe, maşini de gătit, radiatoare etc);
- evacuarea gazelor de ardere în podurile caselor
- evacuarea gazelor de ardere direct prin pereţii exteriori ai clădirilor, cu excepţia
aparatelor de utilizare, omologate sau cu atestat/agrement tehnic, prevăzute din
fabricaţie cu astfel de evacuare conform prevederilor din Ghidul de proiectare,
executarea şi exploatare a centralelor mici GP 051;
- racordarea aparatelor de utilizare a gazelor naturale la canalele de fum aferente
focarelor, alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, păcură, cărbune etc), cu
excepţia aparatelor de utilizare care au fost construite pentru alimentare mixtă
(gaze naturale - combustibil lichid/solid).
HS
NORMATIV PRIVIND PROTECŢIA CONSTRUCŢIILOR ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI

Indicativ: I 20-2000
(extras)
2. INSTALAŢII DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI
2.1. Stabilirea necesităţii prevederii unei IPT pentru o construcţie şi alegerea
nivelului de protecţie împotriva trăsnetului
2.1.1. La evaluarea riscului de trăsnet se ţine seama de următorii factori:
a. mediul înconjurător al construcţiei;
b. tipul construcţiei;
c. conţinutul construcţiei;
d. gradul de ocupare al construcţiei;
e. consecinţele trăsnetului.
2.1.2. Stabilirea necesităţii de a se prevedea IPT pentru un caz dat, cu excepţia celor de
la art. 2.2 şi alegerea nivelului de protecţie pentru IEPT se bazează pe determinarea
frecvenţei prevăzute de lovituri de trăsnet directe pe construcţie sau pe volumul de
protejat Nd şi a frecvenţei anuale acceptate de lovituri de trăsnet Nc şi pe compararea
valorilor obţinute pentru Nd şi Nc.
2.1.14. Instalaţia de protecţie împotriva trăsnetului este în general formată din:
A. Instalaţie exterioară IEPT, compusă din următoarele elemente legate între ele :
- dispozitivul de captare cu sau fără unul sau mai multe PDA;
- conductoare de coborâre;
- piese de separaţie pentru fiecare coborâre;
- priză de pământ tip IPT;
- piesă de legătură deconectabilă;
- legături între prizele de pământ;
- legături echipotenţiale;
- legături echipotenţiale prin intermediul eclatoarelor la suportul antenei;
B. Instalaţia interioară de protecţie împotriva trăsnetului IIPT, compusă din:
HS
- legături echipotenţiale;
- bare pentru egalizarea potenţialelor (BEP);
2.2. Cazurile în care echiparea cu IPT este obligatorie
2.2.1. Se prevede obligatoriu protecţie la trăsnet de nivelul stabilit conform art. 2.1. la
următoarele categorii de construcţii sau instalaţii:
a) Construcţii care cuprind încăperi cu aglomerări de persoane sau săli aglomerate,
indiferente de nivelul la care aceste încăperi sunt situate, având următoarele capacităţi
sau suprafeţe:
- teatre, cinematografe, săli de concert şi de întruniri, cămine culturale, săli de sport
acoperite, circuri etc., cu o capacitate mai mare de 400 locuri;
- clădiri bloc pentru spitale, sanatorii etc., cu mai mult de 75 paturi;
- hoteluri, cămine, cazărmi cu mai mult de 400 de paturi;
- construcţii pentru învăţământ - universităţi, şcoli, grădiniţe de copii şi creşe, cu mai
multe de 10 săli de clasă sau joc, de laborator sau de atelier;
- restaurante şi magazine cu o suprafaţă desfăşurată mai mare de 1000 m2, exclusiv
depozitele şi spaţiile anexe de deservire;
- clădiri pentru călători, din categoriile I şi II, în care în perioada de vârf a traficului, la
ora de maximă aglomerare se pot afla mai mult de 300 de călători.
b) Construcţii care constituie sau adăpostesc valori de importanţă naţională, cum sunt
muzeele, expoziţiile permanente, monumentele istorice sau de arhitectură, arhivele
pentru documente de valoare etc.
În cazul monumentelor istorice soluţia se stabileşte de comun acord cu forurile de
specialitate.
c) Construcţii de locuit cu mai mult de P + 11E.
În cazul în care la aceste construcţii, deasupra ultimului nivel se mai află o construcţie
cu un singur nivel ce ocupă până la 50% din aria construită a clădirii şi este compusă
numai din încăperi pentru spălătorii, uscătorii sau maşini ale ascensoarelor, IPT se
prevede şi la această porţiune (sau tronson) de construcţie.
d) Construcţii înalte şi foarte înalte definite conform P118.
HS
e) Construcţii şi instalaţii tehnologice exterioare care sunt cel puţin de două ori mai
înalte decât construcţiile, proeminenţele de teren sau copacii din jur şi au cel puţin 10
m înălţime (de ex. coşuri de fum, castele de apă, silozuri, turnuri, clădiri în formă de
turn etc.).
f) Construcţii şi instalaţii tehnologice exterioare amplasate izolat, în zone cu Nk mai
mare de 30 cum sunt: cabanele sau construcţiile similare amplasate izolat, clădirile
petnru călători de categoriile III, IV şi V de pe liniile de cale ferată.
g) Construcţii stabilite ca prezentând importanţă pentru diverse domenii pentru
economia naţională (de ex. clădiri destinate producerii de energie electrică, centrale
de telecomunicaţii, cabinele de centralizare electrodinamică, centrele de calcul etc.).
h) Construcţii şi instalaţii tehnologice exterioare încadrate în categoria C (BE2) de
pericol de incendiu, dacă sunt situate în zone cu Nk mai mare de 30 şi dacă materialele
combustibile care se prelucrează, utilizează sau depozitează în ele sunt considerate
obiecte de bază ale întreprinderii sau ca având valoare mare sau importanţă
deosebită.
i) Depozite deschise de materiale şi substanţe încadrate în clasele de periculozitate
P.3, P.4 şi P.5, conform P118, dacă sunt situate în zone cu Nk mai mare de 30 şi dacă
sunt considerate obiecte de bază ale întreprinderii sau ca având valoare mare sau
importanţă deosebită.
j) Construcţii şi instalaţii tehnologice exterioare încadrate în categoriile A(BE3a) sau
B(BE3b) de pericol de incendiu.
k) Construcţii pentru adăpostirea animalelor dacă sunt:
- grajduri pentru animale mari de rasă, indiferent de capacitate;
- grajduri pentru animale mari, cu o capacitate de peste 200 capete;
- grajduri pentru anumale mari, cu o capacitate de peste 100 capete, amplasate în
zone cu indice Nk mai mare de 30;
- depozite de furaje fibroase amplasate în zone cu indice Nk mai mare de 30;
l) Amenajări sportive cu public, cu peste 5000 locuri.
m) Poduri amplasate izolat, în zone cu indice Nk mai mare de 30 m.
n) Instalaţii mobile de ridicat şi transportat, existente în aer liber (de ex. macarale).
NORMATIVE PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA

HS
INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE - I.5 ŞI I.5/1.
Prevederile normativului se aplică :

- la instalaţiile noi
- la instalaţiile care se modernizează, se reutilizează sau se transformă, precum şi la
efectuarea reparaţiilor capitale.
Noile reglementari se adresează personalului din unităţile care întreţin şi exploatează
instalaţiile, clădirile, proiectanţilor în vederea întocmirii instrucţiunilor de exploatare.
Importante pentru aplicarea cerinţei de calitate siguranţa la foc sunt reglementările
care vizează aspecte ce apar din punct de vedere al p.s.i. la exploatarea instalaţiilor de
ventilare şi climatizare, cum ar fi :
• executarea lucrărilor cu foc deschis
• executarea lucrărilor de vopsitorie
• lucrul cu substanţe inflamabile, precum şi răspunderea ce revine persoanelor şi
unităţilor ce executa aceste operaţii.
Nu fac obiectul normativului :
• instalaţiile de dezodorizare
• instalaţiile de sterilizare a aerului
• instalaţiile de transport pneumatic
• instalaţiile pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi în caz de incendiu
(desfumare).
Ventilarea mecanică generală a încăperilor
1. Introducerea aerului
Instalaţiile pentru introducerea aerului proaspăt vor servi de regulă încăperi cu
caracteristici similare.
Instalaţiile comune pentru introducerea aerului proaspăt cu degajări de substanţe
diferite sunt permise numai dacă nu se pot produce amestecuri inflamabile, explozive,
corozive prin combinarea acestor substanţe. De asemenea nu se admit instalaţii
comune pentru introducerea aerului proaspăt pentru încăperi cu destinaţii diferite
dacă acestea se încadrează în categoria A, B sau C de pericol de incendiu sau
reprezintă săli aglomerate.
2. Evacuarea aerului viciat
Conductele de evacuare în suprapresiune ale instalaţiilor de aspiraţie se vor monta de
regulă în spatii care se viciază din eventuale scăpări prin neetanşeităţi, nu creează
pericol pentru sănătatea oamenilor, pericol de deteriorare a construcţiei de incendiu
sau explozie.
Conductele de evacuare care transporta aer încărcat cu vapori vor fi izolate termic pe
porţiunile montate în exterior sau în spatii închise neizolate.
HS
Refularea în atmosfera a aerului viciat care conţine substanţe toxice, corozive sau
inflamabile se va face prin dispozitive de evacuare care asigură o mişcare verticala (jet
vertical).
Amplasarea gurilor de evacuare pe acoperiş se va face cu respectarea condiţiei ca
amplasarea în plan orizontal şi vertical faţă de prizele de aer proaspăt şi faţă de
direcţia şi sensul vântului dominant să nu permită introducerea în clădirea ventilata
sau în clădirile învecinate a noxelor evacuate.
Ventilarea mecanică locală
1. Ventilarea prin aspiraţie
Hotele se vor monta numai deasupra surselor cu degajări de căldura şi de vapori sau
gaze cu densitatea mai mică decât a aerului.
Nişele vor fi prevăzute cu mijloace pentru asigurarea aspiraţiei unei forme pe întreaga
deschidere de lucru.
Instalaţii de ventilare de avarie
Vor fi prevăzute cu instalaţii de ventilare de avarie încăperile în care este posibilă
degajarea brusca a unui volum de substanţe toxice sau inflamabile pe care instalaţiile
de ventilare dimensionate pentru un regim normal nu-l pot evacua în perioada de timp
necesara pentru restabilirea condiţiilor normale de lucru şi evitarea pericolului de
incendiu sau explozie.
Comanda instalaţiilor de avarie va fi manuală sau automată atât din interiorul cât şi din
exteriorul încăperii ventilate prin dispozitive amplasate lângă uşile de intrare.
Instalaţiile de avarie vor fi de regulă, independente de alte instalaţii de ventilare din
încăpere.
Măsuri pentru prevenirea incendiilor şi exploziilor
Instalaţiile de ventilare şi climatizare vor fi proiectate şi executate în conformitate cu
prevederilor Normativului P118.
La proiectarea instalaţiilor de ventilare se va elabora un scenariu de siguranţă la foc în
funcţie de categoria de importanta a construcţiei, condiţiile de utilizare privind
riscurile potenţiale de incendiu şi posibilităţile de intervenţie a serviciilor mobile de
pompieri.
Sistemele de ventilare vor asigură limitarea propagării fumului în spaţiul încăperilor
ventilate pe căile de evacuare în caz de incendiu.
Nu se admite prevederea unor sisteme comune de ventilare pentru mai multe încăperi
cu degajări de substanţe care în amestec mecanic sau combinaţie chimica pot provoca
aprindere sau explozie.
Instalaţiile de ventilare sau climatizare a construcţiilor de categorie A, B şi C de pericol
de incendiu vor fi separate de cele de categorie D şi E pericol de incendiu.
Aerotermele amplasate în încăperile de categorie A, B şi C de pericol de incendiu,
precum şi aparatura de comanda vor fi în construcţie antiexplozivă şi vor fi prevăzute
HS
cu dispozitive care împiedica transmiterea flăcărilor prin elementele componente

(canale). Pentru încăperile de categoria C de pericol de incendiu, aceste prevederi se
aplica numai dacă în încăperi pot apare degajări de praf, vapori sau gaze combustibile.
Instalaţiile de ventilare a încăperilor în care se depozitează substanţe combustibile, a
sălilor aglomerate şi a sălilor cu aparatura de mare valoare vor fi independente de
celelalte instalaţii de ventilare ale construcţiei.
Racordarea ventilării magazinelor , restaurantelor, garajelor la ventilarea generală a
construcţiei nu este permisa.
La teatre şi cinematografe, ventilarea scenei şi a cortinei de protecţie se va realiza cu
canale de ventilare independente de cele ale sălii de spectacol.
La clădirile monobloc sau blindate din categorie A, B şi C de pericol de incendiu,
instalaţiile de ventilare vor fi prevăzute cu dispozitive de închidere în caz de incendiu
(clapete antifoc) şi cu dispozitive de semnalizare a închiderii.
Camerele tampon care separa încăperile de categorie A sau B de pericol de incendiu
de spatii cu alta destinaţie vor fi prevăzute cu instalaţii independente pentru
introducerea aerului curat care să menţină camerele tampon intr-un regim de
suprapresiune permanent, fata de încăperile de categorie A şi B.
În instalaţiile de ventilare nu este permisa recircularea aerului extras din încăperile
care prezintă risc ridicat de incendiu. Aerul extras din casa scărilor şi din căile de
evacuare în caz de incendiu nu poate servi la ventilarea spatiilor cu alta destinaţie.
Aerul extras din sălile cu aglomerări de persoane, magazine, restaurante, clădiri înalte
şi foarte înalte se poate recircula cu condiţia prevederii de clapete antifoc intre
instalaţia de introducere şi cea de evacuare a aerului.
Hotele prevăzute deasupra maşinilor, a cuptoarelor, forjelor vor fi realizate din
materiale incombustibile izolate fata de elementele combustibile alăturate.
Camerele de colectare a gunoiului se crematoriile de ardere vor fi prevăzute cu coşuri
de evacuare a fumului în exterior realizate din materiale incombustibile şi rezistente la
foc, conform S.R. 6724/1.
Nu se recomanda traversarea pereţilor şi planşeelor antifoc de către canalele
deventilare. În cazul în care aceste traversări nu se pot evita se vor lua următoarele
măsuri:
• spatiile libere din jurul canalelor de ventilare se vor închide cu materiale
incombustibile la trecerea prin pereţi sau planşee, canalele de ventilare se vor
executa din materiale incombustibile în interiorul canalelor de ventilare în
dreptul trecerii prin pereţi sau planşee antifoc se vor prevedea clapete antifoc
canalele de ventilare pozate în ghene, la trecerea prin planşee se vor închide
prin diafragme din
• zidărie sau beton cu LRF egala cu cea a planşeului antifoc.
HS
• Trecerile canalelor de ventilare prin pereţi sau planşee care nu au rol de

protecţie antifoc se obturează cu elemente incombustibile, rezistente la foc cel
puţin 30'. În clădirile cu G.R.F. I-III, la montarea tubulaturii de ventilare în
ghenele pentru conducte, pereţii ghenelor trebuie să fie incombustibili cu LRF
minim 15'.
• Trecerea prin canalele de ventilare a conductelor pentru lichide sau gaze
combustibile nu este permisa.
• În interiorul canalelor de ventilare prin care se transporta praf, vapori sau gaze
combustibile nu este admisă montarea conductelor de încălzire şi a circuitelor
electrice.
• În canalele de ventilare a sălilor aglomerate şi clădirilor înalte sau f. înalte nu se
admite montarea circuitelor electrice.
• Canalele de ventilare se izolează fata de canalele de evacuare a fumului şi fata
de elementele combustibile ale construcţiilor, conform STAS 6793, STAS 9072 şi
a celorlalte reglementari tehnice din acest domeniu astfel încât să nu conducă la
incendii.
Alegerea sistemelor de ventilare şi climatizare

Ventilarea naturala neorganizata este admisă la clădirile de locuit, civile fără
aglomerări de persoane şi la clădirile de producţie fără degajări de noxe, cu condiţia
asigurării unui schimb orar minim de 0,5.
Prin ventilarea mecanică generală se poate asigura :
• încălzirea cu aer cald a incintelor
• introducerea aerului pentru asigurarea în zona de activitate a condiţiilor de
calitate a aerului ceruţi de NGPM.
• evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi în caz de incendiu.
• presurizarea cailor de evacuare pentru împiedicarea pătrunderii fumului în caz
de incendiu.
Prin ventilarea mecanică locală se poate asigura:
• evacuarea prafului, gazelor de la utilajele de producţie
• crearea unei zone de protecţie prin perdele sau duşuri de aer.
Încăperi sau clădiri încălzite cu aer cald, ventilate mecanic sau climatizate
Pentru a preveni infiltraţiile de aer exterior în încăperile ventilate se recomanda a se
prevedea perdele de protecţie, camere tampon, sau perdele de aer la uşi.
Pentru accesul în încăperi cu degajări de substanţe toxice, inflamabile sau explozive se
vor prevedea camere tampon conform reglementarilor de specialitate.
HS
Instalaţii de ventilare şi climatizare din clădirile de producţie

Utilajele care degaja noxe se recomanda a fi carcasate pentru evacuarea noxelor prin
dispozitive de aspiraţie locala. Utilajele cu degajări de căldura se recomanda a fi izolate
termic. Utilajele de producţie care expun zona de lucru la radiaţii termice cu
intensitate mai mare de 700 W/mp se recomanda a fi separate cu panouri de
protecţie.
Instalaţiile electrice şi de automatizare aferente instalaţiilor de ventilare

Instalaţiile de ventilare sau climatizare din încăperi de categoria A şi B pericol de
incendiu se vor dota cu sisteme pentru semnalizarea opririi accidentale a
ventilatoarelor.
Instalaţiile de ventilare sau climatizare din încăperi de categoria A ,B şi C pericol de
incendiu se vor dota cu sisteme pentru oprirea ventilatoarelor în caz de incendiu, din
locuri accesibile. Se va asigura funcţionarea pe timpul incendiilor a instalaţiilor pentru
împiedicarea pătrunderii sau pentru evacuarea fumului prin măsurile indicate în
normativul I.7. Analog se va asigură continuitatea în alimentarea cu energie electrică a
instalaţiilor de ventilare a căror oprire ar putea cauza incendii, intoxicaţii ale
persoanelor din încăperi sau pagube procesului de producţie.
Comanda motoarelor care acţionează echipamentul de ventilare se face cu sisteme de
interblocaj electric pentru a asigura :
• punerea în funcţiune a instalaţiilor de aspiraţie înaintea celor pentru
introducerea aerului şi oprirea instalaţiilor de aspiraţie în urma celor pentru
introducerea aerului, în cazul încăperilor cu pericol de incendiu şi explozie şi
regim de depresiune.
• punerea în funcţiune a instalaţiilor pentru introducerea aerului înaintea celor de
aspiraţie şi oprirea lor după cele de aspiraţie, în cazul celor cu regim de
suprapresiune.
• pornirea ventilatoarelor înaintea bateriilor pentru încălzirea aerului cu rezistente
electrice şi decuplarea rezistentelor electrice înaintea ventilatoarelor.
• punerea în funcţiune şi ieşirea din funcţiune a perdelelor de aer simultan cu
acţionarea mecanică a deschiderii şi închiderii uşilor din hale industriale.
Instalaţiile electrice din centralele de ventilare vor fi corespunzătoare categoria de
pericol de incendiu în care este încadrata clădirea ventilata sau climatizata. Elementele
instalaţiilor de ventilare (canale, ventilatoare, cicloane) vor fi legate la pământ,
conform Normativului I.7.
HS
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIILOR DE INCALZIRE

CENTRALA INDICATIV I 13-2002
2. Condiţii generale de proiectare şi execuţie
2.1. Proiectarea şi executare instalaţiilor de încălzire centrală se face cu scopul ca
acesteaq să corespundă calitativ cel puţin nivelurilor minime de performanţă,
referitoare la cerinţele definite de Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii:
o rezistenţă şi stabilitate
o siguranţă în exploatare
o siguranţă la foc (actualizat securitate la incendiu)
o igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului
o izolarea termică, hidrifugă şi economia de energie
o protecţia împotriva zgomotului.
Nivelurile minime de performanţă sunt prevederi obligatorii din prezentul normativ şi

din reglementările tehnice în vigoare.
2.3. Proiectare lucrărilor de instalaţii de încălzire centrală se recomandă să fie realizată
de căttre societăţi (agenţi economici) care au certificare profesională din partea
organismelor abilitate.
2.4. Instalaţiile de încălzire centrală se realizează numai pe bază de proiect, care se
întocmeşte de către proiectanţi autorizaţi cu competenţă în domeniu.
Autorizarea (certificarea) proiectanţolir se face pe baza unor regulamente specifice
aprobate de către MLPTL.
Proiectul se verifică de către verificatori de proiecte atestaţi MLPTL, iar referatul de
verificare al proiectului se întocmeşte conform Anexei 3 şi face parte integrantă din
proiect.
2.5. Proiectul instalaţiei de încălzire centrală se va întocmi pe faze de proiectare care,
conform legilor şi reglementărilor tehnice în vigoare, sunt următoarele: studiul de
fezabilitate (cu obţinerea tuturor avizelor), proiectul tehnic (părţi scrise şi părţi
desenate) şi detaliile de execuţie (părţi scrise şi părţi desenate).
2.6. Proiectul de execuţie al instalaţiei de încălzire centrală (proiectul tehnic, detaliile
de execuţie, dispoziţiile de şantier) va fi cuprins în Cartea tehnică a construcţiei
deţinută de proăprietar.
5. Instalaţiile interioare de încălzire centrală
Măsuri de protecţie globală (construcţii şi instalaţii)
5.33. Trecerea conductelor prin elemente de construcţii (pereţi sau planşee)
care au rol de protecţie la foc, antifoc sau rezistente la explozie, precum şi utilizarea
canalelor şi ghenelor în care se montează conductele se face – obligatoriu – conform
reglementărilor de siguranţă la foc.
HS
5.34. La trecerea conductelor prin pereţi şi planşee se va ţine seama atât de

reglementările de siguranţă la foc, cât şi de necesitatea mişcării libere a conductelor
datorită dilatării (a se vedea şi cap. 13, 14). În acest scop se vor folosi obligatoriu
detalii omologate asigurând condiţiile globale funcţionale şi de siguranţă la foc, inclusiv
în cazul unei acţiuni seismice.
5.35. Prin încăperile de categorie A şi B de pericol de incendiu, precum şi prin cele de
categoria C cu praf combustibil, nu este permisă trecerea cu conducte de încălzire care
alimentează încălzirea altor încăperi, decât cele ale încăperii respective. Agenţii termici
şi parametrii acestora vor fi aleşi conform prevederilor art. 4.13, iar traseele
conductelor vor fi stabilite în raport cu temperatura de aprindere a substanţelor din
încăperi, astfel încât să nu provoace explozia, aprinderea, detonarea, mocnirea sau
apariţia produselor toxice.
5.36. Este interzisă pozarea conductelor pentru lichide combustibile sau de abur cu
presiunea mai mare de 1 bar în casa scărilor, pe căile de evacuare în caz de incendiu
şi în staţiile pompelor de incendiu. Conductele de abur cu presiunea mai mare de 1
bar pozate în exteriorul clădirilor, pe pereţii acestora, vor fi montate la o distanţă de
cel puţin 5 m, măsurată în planul peretelui, de limitele uşilor de evacuare sau de axul
scărilor de evacuare în caz de incendiu. În cazul în care distanţa prescrisă nu poate fi
asigurată, se vor lua măsuri de ecranare a conductelor de abur în zona uşilor de
evacuare sau a scărilor de evacuare, prin elemente incombustibile cu o rezistenţă la
foc de minimum 15 minute.
5.37. Se interzice trecerea conductelor de încălzire (inclusiv a celor de dezaerisire) prin:
. canale care vehiculează praf, vapori sau gaze de ardere;
. canale şi ghene în care se pot acumula substanţe care prezintă pericol de
incendiu sau explozie;
. încăperi de depozitare a substanţelor generatoare de reacţii periculoase în
contact cu apa;
. încăperi speciale pentru echipament electric (tablouri de distribuţie, baterii de
condensatoare sau acumulatoare, transformatoare, redresoare, motoare de
ascensoare); fac excepţie conductele instalaţiile de încălzire ale încăperilor
respective;
. casa ascensoarelor;
. coşuri şi canale de fum (cu excepţia instalaţiilor pentru recuperarea căldurii
gazelor de ardere).
5.38. Ansamblului instalaţiei de încălzire trebuie să i se asigure stabilitatea şi rezistenţa
mecanică necesară preluării eforturilor portante şi celor date de dilatarea instalaţiei,
precum şi de acţiuni seismice. Elementele de rezistenţă ale construcţiei trebuie să aibă
capacitatea preluării acestor eforturi. În situaţia în care elementele de rezistenţă sunt
existente se va avea în vedere, la alegerea traseului instalaţiei, ca eforturile transmise
HS
prin instalaţia de încălzire să nu afecteze capacitatea de rezistenţă a elementelor de

construcţii.
Pentru susţinerea elementelor de instalaţie (în special a conductelor) se recomandă
folosirea detaliilor tip de instalaţii.
9. Centrale termice
Amplasarea centralelor termice
9.4. În ansamblurile clădirilor de locuit alimentaste centralizat cu căldurăă, amplasrea
centralelor termice se face în conformitate cu prevederile studiului de alimentare cu
căldură din cadrul Planului urbanistic sau al Studiului de fezabilitate, analizând şi
posibilitatea de cooperare cu surse de căldură existentte în zonă
În cazul folosirii combustibilului lichid sau gazos se urmăreşte amplasarea centralelor
termice cât mai aproape de centrul de greutate al consumatorilor, ţinând seama de
condiţiile locale: ecologice (direcţia vânturilor dominante, poziţia coşurilor de fum faţă
de clădirile din zonă), configuraţia terenului, posibilitatea extinderilor viitoare.
Centralele termice funcţionând cu combustibil solid se amplasează în afara zonelor de
locuit, ţinând seama de dificultăţile create de transportul combustibilului, zgurii şi
cenuşii, m precum şi de pericolul de poluare; fac excepţie centralele termice folosind
combustibil solid, echipate cu cazane având capacitatea sub 70 kW, pentru care
condiţiile de amplasare sunt aceleaşi ca şi pentru cele folosind combustibil lichid sau
gazos.
9.5. În ansamblurile de clădiri de locuit, centralele termice se prevăd, de regulă, în
clădiri independente sau alipite unora din clădirile alimentate cu căldură.
În cazul alimentării locale cu căldură a unei singure clădiri centrala termică se poate
amplasa înglobată în interiorul clădirii. La amplasarea centralei termice în interiorul
clădirii deservite vor fi respectate prevederile ”Ghidului de proiectare, execuţie şi
exploatare a centralelor termice mici” – GP 051.
Alipirea sau înglobarea într-o clădire a centralei termice se face fără a afecta buna
funcţionalitate a clădirii şi structura de rezistenţă a acesteia.
9.6. Amplasarea centralelor termice folosind gazul natural drept combustibil se va
face, obligatoriu, cu respectarea prevederilor din ”Normativul pentru proiectarea şi
executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” – I 6 (care prin Ordinul MTL nr.
59/2004 a fost abrogat fiind înlocuit cu Normele tehnice pentru proiectarea şi
executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale din 4 februarie 2004 aprobate
prin Ordinul MTL nr.58/2004).
HS
Amplasarea centralelor termice folosind gazul petrolier lichefiat (GPL) drept

combustibil se va face, obligatoriu, cu respectarea prevederilor din „”Normativul
pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate
(GPL)” – I 31.
9.7. La amplasarea centralelor termice se va ţine seama, obligatoriu, de prescripţiile
tehnice ISCIR şi de reglementările de siguranţă la foc.
9.8. Centralele termice se grupează, ori de câte ori este posibil, cu alte gospodării, ca:
staţii de hidrofor, staţii de pompare, posturi trafo, centrale de aer comprimat.
9.9. Centralele termice înglobate în clădiri, în mod obligatoriu, nu se amplasează:
• în şi sub încăperi din categoria A sau B de pericol de incendiu, nici alipite
acestora;
• în şi sub săli aglomerate şi căi de evacuare ale sălilor aglomerate, sub scene şi
sub încăperi cu aglomerări de persoane;
• în încăperile de zi şi dormitoarele colectivităţilor pentru copii de vârstă
preşcolară, precum şi sub acestea în cazul în care se utilizează gazele naturale
sau gazele petroliere lichefiate (GPL) drept combustibil;
• în şi sub săli de clase, laboratoare sau săli de gimnastică din clădiri pentru
învăţământul elementar şi mediu;
• în clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc, sub saloane de bolnavi sau sub
săli de operaţii;
• la subsolul clădirilor, în cazul în care se foloseşte drept combustibil gazul
petrolier lichefiat (GPL);
• în interiorul clădirilor înalte (peste 28 m), exceptând porţiunile care nu ating
această înălţime; se exceptează de la această prevedere centralele termice de
apartament;
• în spaţii cu risc mare de incendiu din clădiri civile, definite conform Normativului
P 118.
9.10. În clădiri civile se recomandă să nu se amplaseze centrale termice, direct, sub sau
alături de încăperi de locuit sau încăperi în care se desfăşoară o activitate sensibilă la
zgomot, trepidaţii sau exces de temperatură. În cazul în care este imposibilă evitarea
vecinătăţii cu astfel de încăperi se iau măsurile prevăzute la art. 10.32.
9. 11. Montarea cazanelor din instalaţiile de încălzire de apartament se face în încăperi
bine aerisite, care nu sunt folosite drept camere de dormit sau cămări şi care nu prezintă
pericol de incendiu. Amplasarea cazanului se face astfel încât să se asigure acces uşor la
cazan, să nu se stânjenească alte activităţi şi să se respecte cerinţele din cartea tehnică a
cazanului.
HS
Instalaţii pentru alimentarea cu combustibil

9.53. În clădirile civile şi industriale se admite depozitarea a maximum 10 mc de
combustibil lichid necesar folosirii în centrala termică din clădire (combustibil lichid
uşor, motorină, păcură).
Depozitarea se face, obligatoriu, în încăperi separate de restul clădirii prin pereţi,
uşi şi planşee realizate conform art. 10.25. din prezentul normativ. Se prevăd praguri
pentru evitarea împrăştierii lichidelor revărsate în caz de avarie şi instalaţii de
semnalizare şi stingere a incendiului. La aceste încăperi nu se prevăd dispozitive
pentru evacuarea fumului în caz de incendiu şi nici panouri de deburare (explozie).
9.54. În interiorul sălilor de cazane independente alipite clădirilor sau înglobate în
acestea se admite amplasrea unui rezervor de combustibil lichid de consum zilnic, cu
capacitate de maximum 2 mc.
Rezervorul de consum zilnic nu se va monta deasupra cazanelor, ci lateral, la o distanţă
de cel puţin 2,50 m de injectoare şi nu pe direcţia eventualelor rateuri de gaze sau pe
direcţia de evacuare a gazelor de ardere, la deschiderea clapetelor de explozie.
9.55. Depozitarea în exterior a combustibilului lichid se face când volumul depozitului
depăşeşte 10 mc sau când, pentru volume ami mici de 10 mc, soluţia exterioară se
dovedeşte mai economică.
Depozitele pot fi subterane, semiîngropate sau îngropate. Depozitele îngropate având
având o capacitate de cel mult 30 mc se pot amplasa fără restricţii de distanţă faţă de
construcţie.
Depozitele exterioare având o capacitate de peste 30 mc şi cel puţin 200 mc se
amplasează la o distanţă de minimum 15 m de orice construcţie. Distanţa se reduce cu
25% pentru depozite semiîngropate şi cu 50% pentru cele îngropate.
Depozitele exterioare supraterane cu capacitatea de până la 10 mc se amplase4ază la
odistanţă minimă faţă de construcţie de 3 m, iar cele cu capacitatea cuprinsă între 10
şi 30 mc, la o distanţă minimă de 5 m
Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor
9.85. Centralele termice se dotează cu mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu
şi se echipează cu instalaţii de stingere a incendiilor conform reglementărilor în
vigoare.
9.86. În centralele termice cu combustibil lichid sau gazos, în sala cazanelor, se prevăd
stingătoare cu pulbere şi CO2 de minimum 6 kg sau similare, amplasate câte unul la
fiecare 100 mp suprafaţă de pardoseală.
9.87. Pentru depozitele închise cu combustibil lichid din exteriorul construcţiei se
asigură, pentru fiecare 20 t de capacitate, minimum:
o 2 stingătoare portative cu spumă de minimum 6 kg:
o 1 stingător transportabil, cu spumă minimum 50 kg;
o 1 ladă cu nisip, de 0,5 mc;
HS
o 1 lopată.
9.88. În centralele termice cu combustibil solid, în sala cazanelor se prevăd hidranţi
interiori de incendiu, dacă aceasta este amplasată într-o construcţie echipată cu
asemenea instalaţii.
9.89. Sub injectoarele cu combustibil lichid se prevăd tăvi etanşe din tablă, umplute cu
nisip, pentru evitarea împrăştierii pe pardoseală a eventualelor pierderi de
combustibil.
10. Organizarea centralei termice şi amenajării constructive
Prescripţii privind clădirea

10.20. Clădirile centralelor termice cu apă caldă (sub 115 ºC) şi cele cu abur de joasă
presiune (sub 0,7 bar) vor fi de gradul I sau II rezistenţă la foc, cu excepţia celor la care
suprafaţa de încălzire totală a cazanelor este de cel mult 450 m2, care pot fi de gradul
III rezistenţă la foc.
10.21. Pentru agenţii termici menţionaţi la art. 10.20, centralele termice se încadrează
în categoria D de pericol de incendiu.
10.22. Sălile de cazane ale centralelor termice se separă, obligatoriu, de clădiri (spaţii
cu altă destinaţie) prin pereţi şi planşee realizate din materiale incombustibile, cu
limita de rezistenţă la foc de minimum 1 oră şi 30 minute, pentru pereţi şi – respectiv
– 1 oră pentru planşee.
10.23. Clădirile centralelor termice alimentate cu gaze naturale vor fi proiectate ţinând
seama şi de prevederile ”Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea
sistemelor de alimentare cu gaze naturale” – 2004.
10.24. Clădirile centralelor termice alimentate cu gaze petroliere lichefiate (GPL) vor fi
proiectate ţinând seama şi de prevederile „”Normativului pentru proiectarea şi
executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL)”, indicativ I 31.
Este interzisă utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) drept combustibil la centrale
termice amplasate sub nivelul terenului (la subsolul şi demisolul clădirilor).
10.25. Încăperile din clădirile civile şi industriale în care se depozitează maximum 10
mc lichide combustibile pentru centrala termică (conform art. 9.53 din prezentul
normativ) se separă, obligatoriu, de restul clădirii având altă destinaţie, prin pereţi şi
planşee cu rezistenţă la foc de 3 ore pentru pereţi, respectiv 2 ore pentru planşee.
Golurile strict funcţionale de acces, realizate în elementele respective, se protejează
prin elemente rezistente la foc de 1,5 ore sau încăperi tampon, realizate potrivit
reglementărilor specifice.
10.26. Încăperile din centralele termice, în care se depozitează maximum 20 mc
combustibili solizi (conform art. 9.62. din prezentul normativ) se separă de restul
clădirii prin pereţi şi planşee care trebuie să îndeplinească , obligatoriu, condiţiile
HS
prevăzute la art. 10.25. Comunicarea cu sala cazanelor se poate face prin uşi etanşe la
foc, pe o durată de 45 minute.
10.27. Buncărele pentru combustibili solizi (art. 9.63 din prezentul normativ), precum
şi pâlniile de alimentare a instalaţiilor de ardere se vor realiza, obligatoriu, din
materiale incombustibile. Spaţiul în care se amplasează buncărele, ce au o capacitate
mai mare de 2 mc, se separă de sala cazanelor prin pereţi şi planşee incombustibile,
având o rezistenţă la foc de minimum 2 ore.
10.28. Uşile de acces ale centralelor termice se amplasează astfel încât să conducă
direct în spaţiul principal de supraveghere a utilajelor şi vor avea deschiderea în afară,
direct spre exterior sau într-un spaţiu în legătură cu exteriorul, care nu poate fi blocat;
se exceptează de la această prevedere centralele termice de apartament. Dimensiunile
uşilor şi ale spaţiilor intermediare de legătură cu exteriorul se aleg astfel încât să
asigure introducerea şi scoaterea principalelor utilaje care nu se pot dezasambla.
Accesul în centralele termice situate pe terasa clădirii este posibil doar de pe terasă
sau din casa scării, printr-o încăpere tampon; nu se admite accesul direct de la un etaj
inferior prin deschideri sau trape în pardoseala centralei termice.
În cazul în care accesul principal în centrala termică se face printr-o scară, aceasta se
execută din beton, cu suprafaţă rugoasă, cu o înclinare subº 45 şi se prevede cu
balustradă.
Uşile de acces (evacuare) nu vor avea praguri; în cazul în care pragurile nu pot fi
evitate, racordarea lor cu pardoseala se face prin lanuri înclinate cu panta 1:8 şi cu
finisaj care să împiedice alunecarea oamenilor. Uşile încăperilor anexe trebuie să se
deschidă spre sala principală a centralei termice.
10.29. Pentru compartimentele rezervate altor unităţi (de ex: post trafo, staţii de
hidrofor etc.) grupate cu centrala termică se prevăd accese separate, direct din
exterior. În clădirile civile, la care centralele termice se grupează cu staţia de hidrofor
şi, eventual, alte utilităţi, toate pot avea o comunicare funcţională, prin intermediul
unui coridor comun.
Nu se poate grupa centrala termică (sala cazanelor) cu staţia de pompare a apei pentru
incendiu.
10.30. Centralele termice vor fi prevăzute cu ferestre exterioare pentru iluminarea şi
ventilare naturală a încăperii.
În cazul centralelor termice folosind combustibil gazos, suprafaţa ferestrelor exterioare
va trebui să satisfacă şi condiţiile prevăzute în ” Normele tehnice pentru proiectarea şi
executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale din 4 februarie 2004” şi
”Normativul pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze
petroliere lichefiate (GPL) – I 31”, privind raportul dintre suprafaţa vitrată şi volumul
sălii cazanelor.
HS
10.33. Prescripţiile constructive privind condiţiile de amplasare a centralelor termice mici

(de apartament, de scară de bloc ş.a.), cu capacitatea sub 0,3 MW sunt în conformitate
cu prevederile ghidului GP 051 „”Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a centralelor
termice mici”.
10.36. centralele termice vor fi prevăzute obligatoriu cu instalaţiile electrice pentru
iluminat general (normal) şi de siguranţă pentru intervenţii.
HS
INSTALAȚII DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR.

ASPECTE URMĂRITE DE PROIECTANT ȘI EXECUTANT
- instalații de detectare a gazelor inflamabile;
- instalații de inhibare a exploziei;
- instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu;
- instalații de evacuare a fumului și gazelor fierbinți;
- instalații de stingere a incendiilor.
Instalaţiile de detectare a gazelor inflamabile trebuie să asigure îndeplinirea

următoarelor criterii:
a) să dispună, în întreaga zonă protejată, de detectoare adecvate, pentru a
permite ca prezenţa gazului inflamabil să fie detectată într-o fază incipientă;
b) să fie prevăzute cu mijloace de comunicare sigure între detectoare şi o centrală
de colectare a informaţiilor/echipament de control şi semnalizare;
c) să fie capabile să reziste condiţiilor de mediu în care sunt montate, astfel încât
să-şi poată îndeplini funcţiile pe parcursul duratei de viaţă normate.
Instalaţiile de inhibare a exploziei trebuie proiectate astfel încât să reziste la

presiunea maximă de explozie, să asigure detectarea imediată a creşterii presiunii,
precum şi eliberarea în cel mai scurt timp posibil a unui mediu de stingere uniform
dispersat şi menţinerea produsului de stingere la o concentraţie de calcul într-un
timp specificat în incinta protejată.
Instalaţiile de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu trebuie să

detecteze incendiul la momentul iniţierii, prin detectarea parametrilor fizici şi/sau
chimici asociaţi incendiului - fum, flăcări şi/sau căldură -, şi să transfere un semnal
sonor şi/sau vizual la un/o echipament de control şi semnalizare/centrală de
detectare-semnalizare, astfel încât să dea un semnal de alarmă şi, după caz, să
acţioneze dispozitivele pentru evacuarea persoanelor, alertarea forţelor de
intervenţie, deversarea automată a substanţei de stingere etc.
Echipamentul de control şi semnalizare trebuie să asigure interpretarea
semnalelor primite de la detectoare, pentru identificarea zonei de unde s-a
transmis orice fel de semnal sau a avertizărilor greşite şi pentru iniţierea acţiunilor
necesare;
Instalaţiile cu acţionare manuală de alarmare la incendiu trebuie să dea
posibilitatea ca un utilizator să iniţieze şi să transfere un semnal de alarmă la
incendiu la un echipament de control şi semnalizare, astfel încât să fie posibilă
iniţierea diferitelor acţiuni planificate.
HS
Instalaţiile de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi şi instalaţiile de

presurizare pentru controlul fumului trebuie să asigure în caz de incendiu:
a) menţinerea căilor de evacuare şi de acces libere de fum pe înălţimea de
circulaţie;
b) facilitarea operaţiilor forţelor de intervenţie, prin crearea unor zone fără fum;
c) întârzierea sau împiedicarea generalizării incendiului prin apariţia fenomenului
de flash-over, prevenind astfel dezvoltarea rapidă a incendiului;
d) reducerea consecinţelor şi avariilor provocate de fum şi gaze fierbinţi;
e) reducerea eforturilor care apar în elementele structurale ale construcţiilor şi
instalaţiilor în caz de incendiu.
Instalaţiile de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi trebuie să
îndeplinească criteriile referitoare la capacitatea de a activa şi de a stabili presiunea
proiectată într-o incintă specificată sau o viteză convenabilă a debitului de aer prin
deschideri în pereţii incintei specificate, asigurându-se alimentarea electrică din
două surse, principală şi de rezervă.
Pe timpul intervenţiilor, dacă situaţia impune evacuarea cantităţilor de fum
acumulate, se pot practica deschideri în unele elemente de construcţie care
delimitează spaţiile respective şi care nu au rol de rezistenţă.
Instalaţiile de hidranţi interiori trebuie să asigure posibilitatea utilizatorilor

de a realiza intervenţia, în faza iniţială a incendiului, cu debitele, presiunile, durata
teoretică de funcţionare, lungimea jetului şi a furtunului normate potrivit
prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
Instalaţiile de hidranţi exteriori trebuie să asigure o legătură la conducta
principală de apă pentru echipamentele şi utilajele de stingere a incendiilor,
conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice, standardelor europene de
referinţă, precum şi standardelor naţionale referitoare la cerinţele de racordare şi
adâncimea de îngropare.
Instalaţiile speciale de stingere cu apă, cum sunt cele de sprinklere,
instalaţii cu ceaţă de apă şi altele asemenea, trebuie astfel proiectate încât:
a) să asigure un răspuns imediat în caz de incendiu, prin deversarea apei, într-o
schemă şi o cantitate prestabilită, cu debitele, intensităţile de stropire şi stingere
normate, pe durata proiectată de funcţionare, peste o suprafaţă dată, în scopul
controlului sau stingerii incendiului, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice
specifice;
b) să asigure, după caz, răcirea elementelor de construcţii şi instalaţii;
c) să creeze o barieră care împiedică propagarea incendiului.
Instalaţiile de stingere cu gaze: dioxid de carbon, argon, azot, înlocuitori de
haloni şi altele asemenea, precum şi instalaţiile de stingere cu aerosoli pot fi cu
inundare totală sau locală.
HS
Instalaţiile de stingere cu gaze trebuie să îndeplinească criteriile de

performanţă privind capacitatea de a fi activate manual sau automat, deversarea
uniformă a produsului de stingere în incintă sau peste suprafaţa specificată, într-o
cantitate determinată, pentru a stabili şi menţine concentraţia proiectată pe durata
de timp normată, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
Pentru instalaţiile de stingere cu gaze cu inundare totală este necesar să se
asigure evacuarea tuturor persoanelor din compartimentul în care va fi utilizat
gazul, înainte ca această acţiune să înceapă.
Instalaţiile automate pentru stingerea incendiilor cu gaze trebuie prevăzute
cu dispozitive de avertizare a utilizatorilor din spaţiul protejat, optice şi acustice,
pentru semnalizarea intrării acestora în funcţiune.
În cazul în care gazul deversat automat în caz de incendiu poate pune în
pericol viaţa utilizatorilor din zonele protejate, instalaţiile de stingere se prevăd cu
dispozitive de temporizare care să întârzie intrarea acestora în funcţiune cu o
perioadă prestabilită.
Perioada dintre declanşarea semnalului de avertizare şi intrarea în funcţiune
a instalaţiei de stingere se calculează astfel încât să se asigure evacuarea
utilizatorilor din orice punct al zonei protejate.
Uşile de acces în zone, spaţii sau încăperi în care sunt posibile deversări de
gaze ce pot pune în pericol viaţa utilizatorilor, precum şi căile de evacuare din
aceste locuri se marchează cu inscripţii de avertizare asupra pericolului, amplasate
în locuri vizibile pentru personalul de la locurile de muncă şi forţele de intervenţie.
Semnalele optice şi acustice produse de dispozitivele de avertizare trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie inactive în starea de aşteptare;
b) să indice toate căile de evacuare din zonele de stingere;
c) să poată fi clar identificate şi percepute cu tonalităţi diferite, la începutul şi la
sfârşitul perioadei de temporizare;
d) să nu poată fi oprite înainte de expirarea timpului de funcţionare a instalaţiei
de stingere;
e) să fie în concordanţă cu capacităţile psihomotorii şi senzoriale ale utilizatorilor.
Pentru sistemele cu stingere locală nu este necesară evacuarea tuturor
persoanelor din compartiment, dar sunt obligatorii măsuri speciale privind
instruirea personalului.
Instalaţiile de stingere a incendiilor cu spumă trebuie să îndeplinească

criteriile de performanţă referitoare la posibilitatea de a fi activate manual sau
automat şi de a genera şi dispersa o cantitate calculată de spumă, cu coeficientul
de înfoiere stabilit, peste o suprafaţă dată, cu debitele de stingere necesare, într-un
timp specificat, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
HS
Instalaţiile de stingere a incendiilor cu pulberi trebuie să îndeplinească

criteriile de performanţă referitoare la posibilitatea de a fi activate manual sau
automat şi de a refula o cantitate calculată de pulbere peste o suprafaţă dată sau
un obiect specificat, cu intensităţile şi debitele de stingere necesare, într-un timp
normat şi în reprizele normate, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice
specifice.
Proiectarea, montarea, exploatarea, verificarea şi mentenanţa instalaţiilor

de protecţie împotriva incendiilor se efectuează conform standardelor europene
de referinţă şi reglementărilor tehnice specifice.
HS
RECEPȚIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII AFERENTE ACESTORA
HOTĂRÂRE Nr. 273 din 14 iunie 1994

privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora
ART. 1
Se aprobă Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora, prevăzut în anexa la prezenta hotărâre.
ART. 2
Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în
Monitorul Oficial al României.
ART. 3
Prevederile contrare prezentei hotărâri se abrogă.
ANEXA 1
REGULAMENT*)
de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora
*) Lucrările de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice nu fac obiectul

prezentului regulament.
CAP. 1
Prevederi generale
ART. 1
Recepţia constituie o componentă a sistemului calităţii în construcţii şi este actul
prin care investitorul declară ca acceptă, preia lucrarea cu sau fără rezerve şi că
aceasta poate fi dată în folosinţă. Prin actul de recepţie se certifică faptul că
executantul şi-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu prevederile contractului şi ale
documentaţiei de execuţie.
ART. 2
În înţelesul prezentului regulament, investitorul este persoana fizică sau juridică care
încheie contractul de executare de lucrări de construcţii, urmăreşte îndeplinirea lui şi
preia lucrarea.
Executantul este parte contractantă care realizează lucrarea sau reprezentantul legal
al acestuia, dacă lucrarea este realizată printr-o asociere.
HS
ART. 3
Recepţia lucrărilor de construcţii de orice categorie şi instalaţii aferente acestora se
efectuează atât la lucrări noi, cât şi la intervenţiile în timp asupra construcţiilor
existente (reparaţii capitale, consolidări, modificări, modernizări, extinderi etc.) şi se
realizează în două etape:
- recepţia la terminarea lucrărilor;
- recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.
ART. 4
Pentru lucrările de construcţii şi instalaţii aferente acestora, indiferent de sursa de
finanţare, de forma de proprietate sau de destinaţie, recepţiile se vor organiza de
către ordonatorii de credite sau proprietari, care, în sensul prezentului regulament, au
calitatea de investitori.
ART. 5
Recepţia se poate face prin acordul părţilor sau, în cazul când părţile nu ajung la un
acord pentru rezolvarea neînţelegerilor ivite cu ocazia încheierii procesului-verbal de
recepţie, ele se pot adresa instanţei judecătoreşti competente.
CAP. 2
Recepţia la terminarea lucrărilor
ART. 6
Executantul trebuie să comunice investitorului data terminării tuturor lucrărilor
prevăzute în contract, printr-un document scris confirmat de investitor. O copie a
comunicării va fi transmisă de executant şi reprezentantului investitorului pe şantier.
ART. 7
Comisiile de recepţie pentru construcţii şi pentru instalaţiile aferente acestora se vor
numi de către investitor şi vor fi alcătuite din cel puţin 5 membri. Dintre aceştia,
obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului şi un reprezentant al
administraţiei publice locale pe teritoriul căreia este situată construcţia, iar ceilalţi vor
fi specialişti în domeniu.
Pentru construcţiile de importanţă excepţională, având în vedere gradul de risc sub
aspectul siguranţei, destinaţia, modul de utilizare, complexitatea şi volumul lucrărilor
care fac obiectul recepţiei, comisiile de recepţie vor fi alcătuite din cel puţin 7 membri,
numărul de specialişti fiind de minimum 5.
Comisiile de recepţie pentru construcţii de locuinţe parter, parter şi un etaj, cu
înălţimea la cornişă de maximum 8 metri, cu cel mult 4 apartamente, cu suprafaţa
desfăşurată de maximum 150 mp, pentru anexele gospodăreşti ale acestora, precum şi
pentru construcţiile provizorii, vor fi alcătuite din 2 membri: investitorul sau
proprietarul şi delegatul administraţiei publice locale.
HS
ART. 8
Investitorul va organiza începerea recepţiei în maximum 15 zile calendaristice de la
notificarea terminării lucrărilor şi va comunica data stabilită:
a) membrilor comisiei de recepţie;
b) executantului;
c) proiectantului.
Reprezentanţii executantului şi ai proiectantului nu pot face parte din comisia de
recepţie, aceştia având calitatea de invitaţi.
Pentru obiectivele militare stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, al
ministrului de interne şi al directorului Serviciului Român de Informaţii, comisia de
recepţie se numeşte de către organele proprii ale acestora.
ART. 9
Proiectantul, în calitate de autor al proiectului construcţiei, va întocmi şi va prezenta
în faţa comisiei de recepţie punctul său de vedere privind execuţia construcţiei.
ART. 10
La recepţia clădirilor cu înălţimea de peste 28 m, cu săli aglomerate, cu capacitate
pentru mai mult de 150 persoane, a hotelurilor, a spitalelor, căminelor pentru copii
şi bătrâni sau a altor clădiri destinate persoanelor ce nu se pot evacua singure,
investitorii sunt obligaţi ca în comisiile de recepţie să includă şi o persoană
desemnată de inspecţiile teritoriale din cadrul Comandamentului trupelor de
pompieri (din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență) şi care va fi solicitată
în scris de către investitor.
Numele persoanei desemnate de inspecţiile teritoriale ale Comandamentului
trupelor de pompieri va fi comunicat în scris investitorului în intervalul de timp de la
primirea solicitării până la data întrunirii comisiei de recepţie.
Procesul-verbal de recepţie va consemna realizarea măsurilor prevăzute în
documentaţia de execuţie din punct de vedere al prevenirii şi al stingerii incendiilor,
fără de care recepţia nu este acceptată.
ART. 11
La recepţia clădirilor cuprinse în listele de monumente istorice, investitorii sunt
obligaţi ca în comisiile de recepţie să includă şi o persoană desemnată de către
comisiile zonale pentru monumente, ansambluri şi situri istorice.
ART. 12
În cazul în care investitorul nu stabileşte, în urma comunicării primite, o dată pentru
recepţia lucrărilor în termenul prevăzut la art. 8, sau dacă la data fixată nu se prezintă
la locul de recepţie direct sau prin împuternicit, executantul va reînnoi cererea pentru
fixarea unei noi date de recepţie în condiţiile de la art. 8.
Dacă nici până la expirarea acestui al doilea termen investitorul nu fixează recepţia
sau dacă comisia de recepţie nu se prezintă la data fixată direct sau prin împuternicit
HS
legal, executantul va stabili un termen de recepţie în intervalul de 12 zile calendaristice

de la expirarea celui de-al doilea termen. Executantul va comunica investitorului în
timp util termenul pe care l-a fixat. Dacă investitorul, prin comisia de recepţie, nu se
prezintă la termenul fixat şi nici nu a convenit cu executantul, înainte de termenul fixat
de acesta, asupra unui alt termen pentru recepţie, executantul va notifica în scris
investitorului ultimul termen de întrunire a comisiei de recepţie.
În notificare, executantul va preciza, totodată, că investitorul va răspunde pentru
acoperirea tuturor pagubelor produse prin neconvocarea comisiei de recepţie.
ART. 13
Comisia de recepţie se întruneşte la data, ora şi locul fixate, iar preşedintele
acesteia, numit de investitor, stabileşte programul după care va fi făcută recepţia.
Comisia de recepţie poate funcţiona numai în prezenţa a cel puţin 2/3 din membrii
numiţi ai acesteia. Hotărârile comisiei se iau cu majoritate simplă.
În cazul în care comisia nu se întruneşte în totalitatea ei, preşedintele poate fixa,
pentru categoriile de lucrări pentru care nu s-au prezentat membrii comisiei, un nou
termen în vederea efectuării recepţiei, termen ce nu va depăşi 4 zile lucrătoare de la
data fixată iniţial.
În vederea desfăşurării în bune condiţii a recepţiei, investitorul are obligaţia de a
pune la dispoziţia comisiei de recepţie documentaţia de execuţie, precum şi
documentele şi explicaţiile care îi sunt necesare.
ART. 14
Comisia de recepţie examinează:
a) respectarea prevederilor din autorizaţia de construire, precum şi avizele şi
condiţiile de execuţie impuse de autorităţile competente.
Examinarea se va face prin:
- cercetarea vizuală a construcţiei;
- analiza documentelor conţinute în cartea tehnică a construcţiei;
b) executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului, ale
documentaţiei de execuţie şi ale reglementărilor specifice, cu respectarea exigenţelor
esenţiale, conform legii;
c) referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire la modul în care a fost
executată lucrarea. Investitorul va urmări ca această activitate să fie cuprinsă în
contractul de proiectare;
d) terminarea tuturor lucrărilor prevăzute în contractul încheiat între investitor şi
executant şi în documentaţia anexă la contract.
În cazurile în care există dubii asupra înscrisurilor din documentele cărţii tehnice a
construcţiei, comisia poate cere expertize, alte documente, încercări suplimentare,
probe şi alte teste.
HS
ART. 15
La terminarea examinării, comisia va consemna observaţiile şi concluziile în
procesul-verbal de recepţie, model prezentat în anexa nr. 1 la regulament, şi îl va
înainta în termen de 3 zile lucrătoare investitorului împreună cu recomandarea de
admitere cu sau fără obiecţii a recepţiei, amânarea sau respingerea ei.
ART. 16
Comisia de recepţie recomandă admiterea recepţiei în cazul în care nu există obiecţii
sau cele care s-au consemnat nu sunt de natură să afecteze utilizarea lucrării conform
destinaţiei sale.
ART. 17
Comisia de recepţie recomandă amânarea recepţiei când:
- se constată lipsa sau neterminarea unor lucrări ce afectează siguranţa în exploatare
a construcţiei din punct de vedere al exigenţelor esenţiale;
- construcţia prezintă vicii a căror remediere este de durată şi care, dacă nu ar fi
făcute, ar diminua considerabil utilitatea lucrării;
- există în mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrărilor şi este nevoie de
încercări de orice fel pentru a le clarifica.
ART. 18
Comisia de recepţie recomandă respingerea recepţiei dacă se constată vicii care nu
pot fi înlăturate şi care prin natura lor implică realizarea uneia sau a mai multor
exigenţe esenţiale, caz în care se impun expertize, reproiectări, refaceri de lucrări etc.
ART. 19
Absenţa executantului de la recepţie nu constituie motiv pentru amânarea şi/sau
anularea actului de recepţie. În cazul în care executantul nu se prezintă la recepţie,
investitorul poate solicita asistenţă pentru recepţie unui expert tehnic neutru atestat,
care să consemneze, separat de procesul-verbal, starea de fapt constatată.
ART. 20
Situaţiile de absenţă a unor persoane sau delegaţi convocaţi vor fi consemnate în
procesul-verbal de recepţie.
ART. 21
Preşedintele comisiei de recepţie va prezenta investitorului procesul-verbal de
recepţie cu observaţiile participanţilor şi cu recomandarea comisiei. Pe baza
procesului-verbal de recepţie, investitorul hotărăşte admiterea, amânarea sau
respingerea recepţiei şi notifică hotărârea sa în interval de 3 zile lucrătoare
executantului, împreună cu un exemplar din procesul-verbal.
ART. 22
În cazul în care admiterea recepţiei se face cu obiecţii, în procesul-verbal de recepţie
se vor indica în mod expres acele lipsuri care trebuie să fie remediate. Termenele de
remediere se vor conveni cu executantul, dar ele nu vor depăşi, de regulă, 90 de zile
HS
calendaristice de la data recepţiei dacă, datorită condiţiilor climatice, nu trebuie fixat

alt termen.
ART. 23
Dacă executantul nu-şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute la art. 22 după trecerea
termenului de remediere convenit, investitorul îl va soma în acest sens, iar dacă
executantul nu dă curs somaţiei, investitorul este în drept să execute remedierile pe
cheltuiala şi riscul executantului în culpă şi să pretindă plata prejudiciului produs.
ART. 24
Refuzul executantului de a semna procesul-verbal de recepţie se consemnează în
cadrul acestuia.
ART. 25
După executarea remedierilor, executantul va cere în scris investitorului anularea
obiecţiilor. Dacă, în decurs de 30 de zile calendaristice de la data cererii executantului,
investitorul nu anulează obiecţiile, se recurge la procedura de arbitraj, dacă ea a fost
prevăzută în contract şi, în cazul rămânerii în dezacord, poate să-l acţioneze la
instanţa judecătorească competentă.
ART. 26
Data recepţiei este cea a încheierii de către comisia de recepţie a procesului-verbal
de recepţie a lucrărilor, cu sau fără obiecţii.
ART. 27
Executantul are la dispoziţie 20 de zile calendaristice de la data primirii procesului-
verbal de recepţie, amânare sau de respingere a recepţiei pentru a contesta obiecţiile
sau respingerea. Litigiul se rezolvă prin arbitraj, dacă această formă de conciliere a fost
prevăzută în contract, sau prin acţiune înaintată la instanţa judecătorească
competentă.
ART. 28
Investitorul preia lucrarea la data prevăzută la art. 26, în afara cazului în care
recepţia este amânată sau respinsă.
ART. 29
În cazul depăşirii de către investitor a termenului de 30 de zile prevăzut la art. 25,
fără a cădea de comun acord cu executantul asupra prelungirii acestui termen, se
apelează la arbitraj, iar apoi la instanţa judecătorească.
ART. 30
După acceptarea recepţiei de către investitor cu sau fără obiecţii, acesta nu mai
poate emite alte solicitări de remediere de lucrări, penalizări, diminuări de valori şi alte
asemenea, decât cele consemnate în procesul-verbal de recepţie. Fac excepţie viciile
ascunse descoperite în termenul stabilit conform legii.
HS
ART. 31
În cazurile în care investitorul solicită preluarea unei părţi din lucrare înainte de
terminarea întregii lucrări prevăzute în contract, se va încheia un proces-verbal de
predare-primire între executant şi investitor, în care se va consemna starea părţii de
lucrare în cauză, măsurile de conservare, precum şi cele de protecţie reciprocă a
desfăşurării activităţii celor două părţi. Toate riscurile şi pericolele pentru partea
preluată trec temporar asupra investitorului, cu excepţia viciilor ascunse şi a celor
decurgând din executarea necorespunzătoare.
Procesul-verbal de predare-primire încheiat în aceste condiţii nu este un proces-
verbal de recepţie pentru partea de lucrare în cauză, dar investitorul poate cere
înscrierea în procesul-verbal de recepţie, întocmit la terminarea lucrării în întregime, a
viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predării-primirii şi le-a consemnat în procesul-
verbal respectiv. Pentru partea de lucrare preluată de investitor, perioada de garanţie
pentru viciile care nu ţin de siguranţa construcţiei începe de la data terminării
remedierilor.
CAP. 3
Recepţia finală
ART. 32
Recepţia finală este convocată de investitor în cel mult 15 zile după expirarea
perioadei de garanţie. Perioada de garanţie este cea prevăzută în contract.
ART. 33
La recepţia finală participă:
a) investitorul;
b) comisia de recepţie numită de investitor;
c) proiectantul lucrării;
d) executantul.
ART. 34
Comisia de recepţie finală se întruneşte la data, ora şi locul fixate şi examinează
următoarele:
a) procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor;
b) finalizarea lucrărilor cerute de "recepţia de la terminarea lucrărilor";
c) referatul investitorului privind comportarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente
în exploatare pe perioada de garanţie, inclusiv viciile aferente şi remedierea lor.
ART. 35
Comisia de recepţie poate cere, în cazuri foarte bine justificate şi/sau în cazul
apariţiei unor vicii, efectuarea de încercări şi expertize.
HS
ART. 36
La terminarea recepţiei comisia de recepţie finală îşi va consemna observaţiile şi
concluziile în procesul-verbal de recepţie finală, model prezentat în anexa nr. 2 la
prezentul regulament, pe care-l va înainta investitorului, în termen de 3 zile lucrătoare
împreună cu recomandarea de admitere, cu sau fără obiecţii, a recepţiei, de amânare
sau de respingere a ei.
ART. 37
În cazul în care comisia de recepţie finală recomandă admiterea cu obiecţii,
amânarea sau respingerea recepţiei, ea va trebui să propună măsuri pentru înlăturarea
neregulilor semnalate.
Comisia de recepţie finală recomandă respingerea recepţiei finale în cazul în care nu
se respectă una sau mai multe dintre exigenţele esenţiale.
ART. 38
Lucrarea a cărei recepţie finală a fost respinsă va fi pusă în stare de conservare prin
grija şi pe cheltuiala investitorului, iar utilizarea ei va fi interzisă.
Investitorul se va putea îndrepta pentru recuperarea pagubelor împotriva factorilor
implicaţi în executarea construcţiei, vinovaţi de viciile constatate cu ocazia recepţiei,
cât şi pentru nefuncţionarea construcţiilor şi/sau a instalaţiilor aferente acestora.
Investitorul hotărăşte admiterea recepţiei pe baza recomandării comisiei de recepţie
finală şi notifică executantului hotărârea sa în termen de 3 zile de la primirea
propunerilor comisiei din procesul-verbal de recepţie finală.
ART. 39
Data recepţiei finale este data notificării de către investitor a hotărârii sale.
CAP. 4
Dispoziţii finale
ART. 40
Se exceptează de la prevederile prezentului regulament construcţiile de locuinţe
parter, parter şi un etaj, cu înălţimea la cornişă de maximum 8 metri, cu 4
apartamente şi anexele gospodăreşti ale acestora, precum şi construcţiile provizorii cu
suprafeţe desfăşurate mai mici de 150 mp. Pentru acestea, documentele necesare
sunt prezentate în anexele nr. 3 şi 4 la prezentul regulament.
ART. 41
Cheltuielile de orice natură necesitate de activitatea comisiei de recepţie finală cad
în sarcina investitorului.
Membrii comisiei de recepţie finală vor fi angajaţi prin contract de colaborare de
către investitor, dacă este cazul.
HS
Cheltuielile ocazionate de încercări, altele decât cele care decurg din prevederile
contractuale, se plătesc de către partea care a avut iniţiativa efectuării lor. În situaţiile
în care, în urma rezultatelor nefavorabile ale încercărilor, se stabileşte o culpă,
cheltuielile respective se suportă de către partea în culpă.
Cheltuielile de expertiză sau cele ocazionate de asistenţa unui expert se plătesc de
partea care a avut iniţiativa convocării expertului şi se suportă de partea în culpă.
ART. 42
Dacă părţile nu ajung la încheierea unui proces-verbal de recepţie finală pe cale
amiabilă, ele se pot adresa instanţei judecătoreşti competente.
ART. 43
Părţile în litigiu pot conveni asupra unei proceduri de arbitraj, potrivit legii.
ART. 44
Procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor se difuzează prin grija
investitorului:
a) executantului;
b) proiectantului;
c) organului administraţiei publice locale, emitent al autorizaţiei de construire;
d) organului administraţiei financiare locale.
ART. 45
Procesele-verbale de recepţie finală se difuzează prin grija investitorului:
a) organului administraţiei publice locale, emitent al autorizaţiei de construire;
b) executantului.
ART. 46
Cartea tehnică a construcţiei, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 6 la prezentul
regulament, se păstrează de investitor pe toată durata existenţei construcţiei.
ART. 47
În toate situaţiile investitorul este depozitarul arhivei privind lucrarea în cauză.
ART. 48
Termenii folosiţi în cadrul regulamentului sunt definiţi în anexa nr. 5 la acesta.
ART. 49
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Serviciul Român de Informaţii
se exceptează de la prevederile art. 44 şi 45.
ART. 50
Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5 şi 6 fac parte integrantă din prezentul regulament.
HS
REGLEMENTĂRI PRIVIND ATESTAREA PERSOANELOR

CARE PROIECTEAZĂ, EXECUTĂ, VERIFICĂ, ÎNTREȚIN ȘI/SAU REPARĂ
SISTEME ȘI INSTALAȚII DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR, EFECTUEAZĂ
LUCRĂRI DE TERMOPROTECȚIE ȘI IGNIFUGARE, DE VERIFICARE, ÎNTREȚINERE ȘI
REPARARE A AUTOSPECIALELOR ȘI/SAU A ALTOR MIJLOACE TEHNICE DESTINATE
APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR.
Extras din Ordinul nr. 252 din 19 iulie 2007

pentru aprobarea Metodologiei de atestare a persoanelor care proiecteaza, executa, verifica,
intretin si/sau repara sisteme si instalatii de aparare impotriva incendiilor, efectueaza lucrari de
termoprotectie si ignifugare, de verificare, intretinere si reparare a autospecialelor si/sau a
altor mijloace tehnice destinate apararii impotriva incendiilor
METODOLOGIE
de atestare a persoanelor care proiecteazã, executã,
verificã, întreţin şi/sau reparã sisteme şi instalaţii de apãrare împotriva
incendiilor, efectueazã lucrãri de termoprotec ţie şi ignifugare, de verificare,
întreţinere şi reparare
a autospecialelor şi/sau a altor mijloace tehnice destinate apãrãrii împotriva
incendiilor
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezenta metodologie stabileşte cadrul de desfãşurare a activitãţii de atestare
a persoanelor care proiecteazã, executã, verificã, întreţin şi/sau reparã sisteme şi
instalaţii de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu, proiecteaz ã,
executã, verificã, întreţin şi/sau reparã sisteme şi instalaţii de limitare şi stingere a
incendiilor, efectueazã lucrãri de termoprotecţ ie cu vopsele termospumante sau cu
produse de torcretare, de ignifugare a materialelor combustibile, de verificare,
reîncãrcare şi reparare a stingãtoarelor de incendiu, de verificare, între ţinere şi
reparare a autospecialelor destinate apãrãrii împotriva incendiilor.
(2) Atestarea persoanelor care desfãşoarã activitã ţi de proiectare, executare,
verificare, întreţinere şi reparare a mijloacelor tehnice destinate ap ãrãrii împotriva
incendiilor, altele decât cele prezentate la alin. (1), se face prin metodologii
specifice, aprobate în condiţiile legii.
HS
ART. 2
În sensul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele
semnificaţii:
a) certificat de atestare - documentul emis pe baza regulilor unui sistem de
certificare, ce indicã existenţa încrederii adecvateã cpersoana numitã este
competentã sã efectueze anumite servicii;
b) evaluare - examinarea sistematicã a mãsurii în care persoana este capabilã sã
satisfacã condiţiile specifice;
c) referat de supraveghere - documentul în care se consemneazã dacã se menţin
sau nu condiţiile tehnico-organizatorice care au stat la baza atestãrii persoanei;
d) persoane atestate - persoanele juridice, persoanele fizice care desfãşoarã
activitãţi economice în mod independent, denumite în continuare persoane fizice
autorizate, precum şi asociaţii familiale;
e) personal - operatorii responsabili cu executarea lucrãrilor şi care au obţinut un
certificat de competenţ ã profesionalã în acest sens. Sunt considera ţi operatori
responsabili cu executarea lucrãrilor: angaja ţii persoanelor juridice, membrii
asociaţiilor familiale sau persoanele fizice autorizate;
f) certificat de competenţ ã profesionalã - documentul care atestã pregãtirea
profesionalã în domeniul pentru care se solicitã certificatul de atestare.
ART. 3
Certificarea competenţelor profesionale ale personalului care execut ã, verificã,
întreţine şi/sau reparã sisteme şi instalaţii de semnalizare, alarmare şi alertare în
caz de incendiu, executã, verificã, între ţine şi/sau reparã sisteme şi instala ţii de
limitare şi stingere a incendiilor, efectueazã lucrãri de termoprotec ţie cu vopsele
termospumante sau cu produse de torcretare, de ignifugare a materialelor
combustibile, de verificare, reîncãrcare şi reparare a stingãtoarelor de incendiu, de
verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor destinateãrãrii ap împotriva
incendiilor se realizeazã în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind
formarea profesionalã a adulţilor, pe baza standardelor ocu paţionale specifice, în
centre de formare şi evaluare a competenţelor profesionale.
ART. 4
În conformitate cu art. 5 alin. (1) din Hotãrârea Guvernului nr. 259/2005 privind
înfiinţarea şi stabilirea atribuţiilor Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi
Protecţie Civilã, atestarea persoanelor reprezintã prestare de servicii care se
efectueazã contra cost, la cererea solicitantului.
HS
CAP. II
Desfãşurarea activitãţii de atestare a persoanelor
ART. 5
Pentru atestare, solicitantul depune dosarul de atestare la Centrul Naţional
pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civil ã, denumit în continuare Centrul
Naţional, unitate specializatã din structura Inspectoratului General pentru Situa ţii
de Urgenţã, denumit în continuare Inspectoratul General, personal sau printr -o
persoanã împuternicitã.
ART. 6
(1) Dosarul de atestare a persoanelor juridice care executã, verificã, întreţin
şi/sau reparã sisteme şi instala ţii de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de
incendiu, executã, verificã, întreţin şi/sau reparã sisteme şi instalaţii de limitare şi
stingere a incendiilor, efectueazã lucrãri de termoprotec ţie cu vopsele
termospumante sau cu produse de torcretare, de ignifugare a materialelor
combustibile, de verificare, reîncãrcare şi reparare a stingãtoarelor de incendiu, de
verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor destinateãrãrii ap împotriva
incendiilor trebuie sã cuprindã urmãtoarele documente:
a) cerere-tip de atestare, conform anexei nr.1;
b) copie de pe certificatul de înregistrare emis de oficiul registrului comerţului;
c) certificat constatator emis de oficiul registrului comerţului în luna solicitãrii
atestãrii, care trebuie sã cuprindã obiectul de activitate conform codului CAEN, în
original;
d) listã cu personalul care deţine un certificat emis conform art. 3, semnat ã şi
ştampilatã de persoana juridicã, şi copii de pe certificate;
e) listã cu mijloacele tehnice din dotare, semnatã şi ştampilatã de persoana
juridicã, întocmitã conform anexei nr. 2;
f) buletine de verificare metrologicã, certificate de etalonare emise de
laboratoare autorizate metrologic, dupã caz, contract de închiriere pentru
minimum 3 ani pentru mijloacele tehnice din dotare; pentru mijloacele tehnice
achiziţionate cu cel mult 6 luni înainte de solicitarea atestãrii/reatestãrii, se admit
copii de pe facturile fiscale, declaraţiile de conformitate şi certificatele de calitate şi
garanţie;
g) procedurã de lucru specificã activitã ţii pentru care se solicit
ã atestarea,
semnatã şi ştampilatã din partea persoanei juridice;
h) copie de pe autorizaţia I.S.C.I.R. pentru efectuarea activitãţilor de umplere,
reparare, verificare tehnicã, scoatere din uz şi casare a recipientelor-butelii
stingãtoare de incendiu, în cazul persoanelor juridice care solicitã atestarea pentru
efectuarea lucrãrilor de verificare, reîncãrcare şi reparare a stingãtoarelor de
incendiu;
HS
i) etichete autocolante, în original, pentru fiecare tip de stingãtor, conform

standardelor în vigoare, în cazul persoanelor juridice care solicitã atestarea pentru
efectuarea lucrãrilor de verificare, reîncãrcare şi reparare a stingãtoarelor de
incendiu.
(2) Dosarul de atestare a persoanelor juridice pentru efectuarea lucrãrilor de
proiectare a sistemelor şi instalaţiilor de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de
incendiu şi/sau a sistemelor şi instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor va
cuprinde urmãtoarele documente:
a) cerere-tip de atestare;
b) copie de pe certificatul de înregistrare emis de oficiul registrului comerţului;
c) certificat constatator emis de oficiul registrului comerţului în luna solicit ãrii
atestãrii, care trebuie sã cuprindã obiectul de activitate conform codului CAEN, în
original;
d) listã cu personalul, semnatã şi ştampilatã de persoana juridicã, şi copii
legalizate de pe diplomele de absolvire a unei instituţii de înv ãţãmânt superior cu
profil electric, instalaţii pentru construcţii sau conexe cu acestea;
e) procedurã de lucru specificã activitã ţii pentru care se solicit ã atestarea,
semnatã şi ştampilatã de persoana juridicã.
(3) Dosarul de atestare a asociaţiilor familiale sau a persoanelor fizice autorizate,
care executã, verificã, între ţin şi/sau reparã sisteme şi instala ţii de semnalizare,
alarmare şi alertare în caz de incendiu, executã, verificã, ţin între
şi/sau reparã
sisteme şi instalaţii de limitare şi stingere a incendiilor, efectueaz ã lucr ãri de
termoprotecţie cu vopsele termospumante sau cu produse de torcretare, de
ignifugare a materialelor combustibile, de verificare, reîncãrcare şi reparare a
stingãtoarelor de incendiu, de verificare, între ţinere şi reparare a autospecialelor
destinate apãrãrii împotriva incendiilor, trebuie sã cuprindã urmãtoarele
documente:
a) cerere-tip de atestare, conform anexei nr. 1;
b) copii legalizate de pe urmãtoarele documente: certificatul de înregistrare emis
de oficiul registrului comerţului şi autorizaţia de funcţionare care trebuie ã s
cuprindã obiectul de activitate conform codului CAEN;
c) certificatul emis conform art. 3, în copie;
d) listã cu mijloacele tehnice din dotare, semnatã şi ştampilatã de ţia asocia
familialã sau de persoana fizicã autorizatã, întocmitã conform anexei nr. 2;
e) buletine de verificare metrologicã, certificate de etalonare emise de
laboratoare autorizate metrologic, dupã caz, contract de închiriere pentru
minimum 3 ani pentru mijloacele tehnice din dotare; pentru mijloacele tehnice
achiziţionate cu cel mult 6 luni înainte de solicitarea atest ãrii/reatestãrii, se admit
copii de pe facturile fiscale, declaraţiile de conformitate şi certificatele de calitate şi
garanţie;
HS
f) procedurã de lucru specificã activitã ţ ii pentru care se solicitã atestarea,

semnatã şi ştampilatã de asociaţia familialã sau de persoana fizicã autorizatã;
g) copie de pe autorizaţia I.S.C.I.R. pentru efectuarea activit ãţilor de umplere,
reparare, verificare tehnicã, scoatere din uz şi casare a recipientelor-butelii
stingãtoare de incendiu, în cazul asocia ţiilor familiale sau persoanelor fizice
autorizate care solicitã atestarea pentru efectuarea lucrãrilor de verificare,
reîncãrcare şi reparare a stingãtoarelor de incendiu;
h) etichete autocolante, în original, pentru fiecare tip de stingãtor, conform
standardelor în vigoare, în cazul asociaţiilor familiale sau persoanelor fizice
autorizate care solicitã atestarea pentru efectuarea lucrãrilor de verificare,
reîncãrcare şi reparare a stingãtoarelor de incendiu.
(4) Dosarul de atestare a asociaţiilor familiale sau a persoanelor fizice autorizate
pentru efectuarea lucrãrilor de proiectare a sistemelor ţiilor şi instala
de
semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu şi/sau a sistemelor şi
instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor va cuprinde ãtoareleurm
documente:
a) cerere-tip de atestare;
b) copii legalizate de pe urmãtoarele documente: certificatul de înregistrare emis
de oficiul registrului comerţului; autorizaţia de funcţionare care trebuie sã cuprindã
obiectul de activitate conform codului CAEN;
c) copii legalizate de pe diplomele de absolvire a unei instituţii deãţãmânt înv
superior cu profil electric, instalaţii pentru construcţii sau conexe cu acestea;
d) procedurã de lucru specificã activitã ţii pentru care se solicitã atestarea,
semnatã şi ştampilatã de asociaţia familialã sau persoana fizicã autorizatã.
(5) În cazul în care dosarul de atestare nu cuprinde toate documentele prevãzute
la alin. (1)-(4), Centrul Naţional comunic ã în scris solicitantului neconformitã ţile
constatate, în cel mult 20 de zile de la data înregistrãrii cererii.
(6) În cazul în care solicitantul nu rezolvã neconformitã ţile în cel mult 60 de zile
de la comunicare, cererea de atestare se respinge.
ART. 7
(1) Atestarea persoanelor prevãzute la art. 1 se efectueazã pe baza dosarului de
atestare de cãtre Centrul Naţional, prin comisia de atestare care este desemnat ã
anual, prin ordin, de cãtre inspectorul general al Inspectoratului General.
(2) Preşedintele comisiei de atestare este şeful Centrului Naţional.
(3) Componenţa comisiei şi modul de lucru al acesteia sunt stabilite prin
procedurã aprobatã de inspectorul general al Inspectoratului General.
ART. 8
(1) Comisia de atestare are urmãtoarele atribuţii:
a) studiazã şi analizeazã dosarul de atestare şi hotãrãşte asupra emiterii
certificatului de atestare;
HS
b) hotãrãşte asupra suspendãrii atestãrii, retragerii şi anulãrii certificatului de

atestare.
(2) Membrii comisiei de atestare trebuie sã asigure pãstrarea secretului
profesional asupra informaţiilor din documentele studiate, potrivit legii.
(3) Modelul certificatului de atestare este prezentat în anexa nr. 3.
ART. 9
Comisia de atestare se întruneşte cel puţin o datã pe lunã sau ori de câte ori este
necesar.
ART. 10
Certificatul de atestare se acordã pentru o perioadã de 3 ani.
ART. 11
Decizia comisiei de atestare se comunicã solicitantului în scris, în termen de 30 de
zile de la data prezentãrii documentaţiei complete.
.....................................................................
Procedurile de atestare au fost aprobate prin intermediul următoarei reglementări:
ORDINUL INSPECTORULUI GENERAL Nr. 701 / I.G. din 20.01.2009

pentru aprobarea procedurilor de atestare/reatestare a persoanelor care
proiectează, execută, verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de
apărare împotriva incendiilor, efectuează lucrări de termoprotecţie şi
ignifugare, de verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor şi/sau a altor
mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor
În conformitate cu prevederile art. 14 alin.(3) din Hotărârea Guvernului nr. 1490/2004,

cu modificările şi completările ulterioare,
Având în vedere prevederile art.4 lit.j) din Hotărârea Guvernului nr.259/2005 şi ale
art.35 din Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr.252/2007,
emit următorul
ORDIN
Art.1 Se aprobă:
a) Procedura privind atestarea/reatestarea persoanelor care proiectează sisteme şi
instalaţii de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu - anexa nr. 1;
b) Procedura privind atestarea/reate starea persoanelor care execută sisteme şi
instalaţii de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu - anexa nr.2;
c) Procedura privind atestarea/reatestarea persoanelor care verifică, întreţin şi/sau
repară sisteme şi instalaţii de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu -
anexa nr.3;
d) Procedura privind atestarea/reatestarea persoanelor care proiectează sisteme şi
instalaţii de limitare şi stingere a incendiilor - anexa nr.4;
e) Procedura privind atestarea/reatestarea persoanelor care execută sisteme şi
instalaţii de limitare şi stingere a incendiilor - anexa nr.5;
f) Procedura privind atestarea/reatestarea persoanelor care verifică, întreţin şi/sau
HS
repară sisteme şi instalaţii de limitare şi stingere a incendiilor - anexa nr.6;

g) Procedura privind atestarea/reatestarea persoanelor care efectuează lucrări de
ignifugare a materialelor combustibile - anexa nr.7;
h) Procedura privind atestarea/reatestarea persoanelor care efectuează lucrări de
termoprotecţie cu vopsele termospumante sau cu produse de torcretare - anexa nr.8;
i) Procedura privind atestarea/reatestarea persoanelor care efectuează lucrări de
verificare, reîncărcare şi reparare a stingătoarelor de incendiu - anexa nr.9;
j) Procedura privind atestarea/reatestarea persoanelor care efectuează lucrări de
verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor destinate apărării împotriva
incendiilor - anexa nr. 10.
Art.2. Cu data prezentului ordin, îşi încetează aplicabilitatea Ordinul inspectorului
general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă nr.1056/2007, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art.3 Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă va lua măsuri de
aplicare a prevederilor prezentului ordin.
INSPECTOR GENERAL
General locotenent
Vladimir SECARĂ

Modul 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

HS

EQ Health Safety Environmental Quality Consulting

CERINŢA ESENŢIALĂ "SECURITATE LA INCENDIU"

Construcţiile, instalaţiile şi amenajările trebuie să fie proiectate şi executate

Ariile compartimentelor de incendiu se stabilesc în funcţie de riscul de

Principalele performanţe de comportare la foc ale produselor pentru

Acoperişurile/învelitorile de acoperiş se încadrează în clase de performanţă la

AUTORIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

Extras din Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 ***

Art. 3 Autorizaţia de construire se eliberează pentru:

4. lucrări la construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la cele din zonele

solicitării şi stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de

(3) În situaţia depunerii unei documentaţii tehnice incomplete, aceasta se restituie

(13) Autorizaţia de construire se semnează de preşedintele consiliului judeţean sau

numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în prealabil de la autorităţile

protejate solicitantul va obţine avizul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al

(2) Se pot executa fără autorizaţie de construire şi lucrări pentru amplasarea de

CATEGORIILE DE CONSTRUCȚII ȘI AMENAJĂRI CARE SE SUPUN

HOTĂRÂRE Nr. 1739 din 6 decembrie 2006

turistice, inclusiv unităţile de alimentaţie din incinta acestora, indiferent de

ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND EMITEREA DE CĂTRE SERVICIILE

ORDIN Nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea

(4) Restituirea documentaţiei spre completare în termen de cel mult 5 zile

(4) Dacă solicitanţii nu se prezintă pentru ridicarea avizelor sau autorizaţiilor,

ventilare) şi cu rol de securitate la incendiu (detecţie, semnalizare, stingere) - un

c) avizul de securitate la incendiu emis pe fişa tehnică şi documentaţia vizată spre

b) autorizaţia de construire, dacă a fost emisă, potrivit legii - un exemplar în

incendiu, protecţia şi evacuarea sigură a utilizatorilor, siguranţa pompierilor sau a

Subsemnatul/Subsemnata ...................................., cu domiciliul în judeţul

Data ............... Semnătura ................

Subsemnatul/Subsemnata ................................., cu domiciliul în judeţul

Data ............... Semnătura ................

Subsemnatul/Subsemnata ................................., cu domiciliul în judeţul

Data ............... Semnătura ................

Subsemnatul/Subsemnata .........., cu domiciliul în judeţul .............,

Data ............... Semnătura ................

Subsemnatul/Subsemnata ................................., cu domiciliul în judeţul

Data ............... Semnătura ................

A. Opis cu documentele prezentate pentru eliberarea avizului/autorizaţiei de

Data ............... Semnătura ................

B. Documentele necesare pentru completarea dosarului de avizare/autorizare

Data ......... Semnătura personalului nominalizat Semnătura solicitantului

Ca urmare a cererii înregistrate la nr. ............ din ................. 200..., adresată de

Ca urmare a cererii înregistrate la nr. ......... din ..................., adresată de

*) Anexa nr. 10 este reprodusă în facsimil.

NORME GENERALE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA PROIECTAREA ŞI

(extras din Normele generale de aparare impotriva incendiilor aprobate prin

d) asigurarea intervenţiei pompierilor în cazul producerii unor incendii la construcţii,

determinare a acestora, în condiţiile de utilizare finală, potrivit Regulamentului privind

b) la construcţiile existente, în cazul dezastrelor sau al accidentelor datorate

(3) Instalaţiile de gaze naturale/gaze petroliere lichefiate (GPL), precum şi

sau evacuare forţată a acestora, în vederea preîntâmpinării acumulării de concentraţii

ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND PERFORMANȚELE CLĂDIRILOR DIN PUNCT DE

AMPLASARE Şl CONFORMARE LA FOC

Ariile construite ale compartimentelor de incendiu admise pentru construcţii civile

Aria maximã construitã (la sol), a unui

- Pentru clãdirile echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor, ariile se pot

Numãr de niveluri supraterane maxim admis şi capacitatea clãdirilor

NOTA: În cazuri justificate tehnic şi asigurând mãsuri suplimentare de protecţie,

LIMITAREA PROPAGÃRII FOCULUI Şl A FUMULUI

- Funcţiunile cu risc mare de incendiu se separ ã cu pereţi şi planşee incombustibili

EVACUARE FUM (DESFUMARE) Şl GAZE FIERBINŢI

CÃI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU

c) construcţii de gradul I II, din categoria C (BE2) de pericol de incendiu, dacã