Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Valorile coeficientului ks
Zona seismica ks
de calcul
A 0.32
B 0.25
C 0.20
D 0.16
E 0.12
F 0.08
Coeficientul de amplificare
β r se determina in functie
de perioadele oscilatiilor
proprii Tr ale constructiilor
si de conditiile seismice ale
zonei caracterizate prin
perioadele de colt Tc cu
relatiile:
βr
2.5 Tc=1.5sec
Tc=1.0sec
Tc=0.7sec
1.0
β r min = 1
β r = 2.5 pentru Tr ≤ Tc ;
β r = 2.5 − (Tr − Tc ) ≥ 1 pentru Tr > Tc ;
Valorile coeficientului ψ
∑G u
k =1
k kr
Nota
Tinand cont de distributia maselor si de alcatuirea de ansamblu a structurii ε r poate fi considerat egal cu
0.85, corespunzator unei structuri regulate in plan si pe verticale. Fortel seismice Sk vor actiona in centrul
de masa al fiecarui etaj, considerat aproximativ la nivelul planseelor.
Eforturile si deplasarile se calculeaza separat pentru fiecare mod propriu de vibratie. In cazul
analizei separate a oscilatiilor intr-un singur plan vertical este suficienta, de regula, considerarea
primelor trei moduri proprii.
Efortul total de calcul “N” intr-o sectiune a unui element se determina cu relatia:
N= ∑N
r
2
r ;
In general pentru calcule, masele structurale sunt concentrate la nivelul planseelor. Astfel pentru
sisteme planare rezulta doar un singur grad de libertate la nivelul planseului. Pentru structuri
excentrice, la care raspunsul de torsiune trebuie considerat, este necesara o analiza tridimensionala.
Nota
Pentru calculul eforturilor in cadrele din beton
armat modulii de rigiditate sectionala se pot Elementul Modulul de rigiditate
considera conform Anexei A din Codul de Rigle 0.6EbIb
Proiectare pentru Structuri in Cadre din
Beton Armat. Stalpi comprimati
0.8EbIb
excentric
Efectul de torsiune indus de actiunea seismica va fi luat in considerare prin utilzarea in calcul a
unui model tridimensional in masura sa tina seama de cuplarea intre oscilatiile de torsiune si cele
de translatie. In conditiile structurilor regulate se poate utiliza un procedeu aproximativ de evaluare
a efectului de torsiune generala pe baza unor modele structurale plane. Astfel, punctul de aplicatie
al rezultantei incarcarilor seismice se considera la distanta e = e1 ± e2 fata de centrul de rigiditate,
in care:
e1 - excentricitatea centrului maselor in raport cu centrul de rigiditate;
e2 - excentricitatea aditionala conventionala, care introduce efectul caracterului
nesincron al miscarii seismice in lungul dimensiunii respective a constructiei
( e2 = 0.05B unde B reprezinta dimensiunea maxima in plan a constructiei);
Excentricitatea e astfel determinata se aplica rezultantelor incarcarilor sesmice orizontale care
actioneaza separat pe directiile de referinta.
Caracterul spatial al actiunii seismice se reflecta in calculele ingineresti prin considerarea unui
sistem de referinta alcatuit din doua axe orizontale orientate dupa directiile principale ale
constructiei si o axa verticala. Se vor efectua analize separate privind incarcarile si solicitarile
seismice considerand actiunea seismica are directia, pe rand, a celor doua axe orizontale. Cele doua
ipoteze de actiune seismica (ipoteza I si ipoteza II) se considera independente iar eforturile
corespunzatoare nu se suprapun.
x j = x j + xo
coordonatele centrelor de greutate ale sectiunii de calcul ale cadrului j dupa
y = y j + yo
directiile x, y;
xo =
∑k x y
j
j
∑k y
j
∑k x
j
Se admite ca saibele orizontale sunt practic indeformabile in planul lor, asigurand in toate punctele:
deplasari egale sub actiunea unei forte orizontale aplicate centric (efect de translatie);
rotiri egale sub actiunea unui moment de torsiune generala (efect de torsiune generala);
y[m]
CM CR
8
y17
7 9
S ry
S ry S ry
1
S tx7 S tx8 S tx9 S S tx11 S tx12
e2
x
7 8 9 10 11 12
4.4.1. Ipoteza I
Din actiunea unei incarcari orizontale excentrice pe directia x (cu excentricitate e2) stalpul j se
incarca cu:
k xj k jy
t x j
dupa directia x S = S ±M ; j
∑ k xj
x
I
k yj x j
dupa directia y S yj = ± M t ;
I
4.4.2. Ipoteza II
Din actiunea unei incarcari orizontale excentrice pe directia y (cu excentricitate e2) stalpul j se
incarca cu:
k xj y j
dupa directia x S = ± M x
j t
;
I
k yj k yj x j
dupa directia y S yj = S ±Mt ;
∑ k yj I
y[m]
S ry13 S ry14 S ry15
S rx13 S rx14 S rx15 S rx16 S rx17 S rx18
13 14 15 16 17 18