Sunteți pe pagina 1din 8

Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii

4. CALCULUL SI DISTRIBUTIA FORTELOR SEISMICE


4.1. ETAPELE CALCULULUI SEISMIC CONVENTIONAL
Analiza unei cladiri supusa fortelor seismice este efectuata in general prin aplicarea urmatoarelor
principii:
Directia fortelor seismice;
o In analiza se considera numai componentele orizontale, componenta verticala
neglijandu-se de obicei. Daca este necesara o considerare speciala a componentei
verticale, acest lucu implica o analiza spectrala. De obicei nu este necesara
considerarea actiunii simultane a celor doua componente orizontale;
Actiunea fortei seismice;
o Forta produsa de cutremur se presupune ca actioneaza la nivelul planseelor. Daca
structura si distributia masei este astfel incat o mare parte a fortei se aplica la
jumatatea fiecarui etaj, trebuie sa se ia in considerare eforturile locale produse de
aceasta forta;
Deplasarea planseelor;
o Se presupune ca structurile planseelor sunt rigide in plan orizontal in conformitate cu
aceasta, se presupune ca toate elementele structurii de rezistenta, la fiecare etaj au
aceeasi deplasare relativa orizontala;
Deformarea post-elastica;
o Distributia fortei laterale si analiza eforturilor din elementele de rezistenta trebuie sa
se faca in conformitate cu teoria elasticitatii. Pentru anumite parti ale structurii,
eforturile pot fi reduse datorita deformarii plastice localizate;
Distributia fortelor seismice proportinala cu rigiditatea elementelor structurale;
Conditii de fundare;
o La cladirile obisnuite se considera ca fundatia nu se taseaza, nu se deplaseaza lateral
si nici nu se roteste;

Predimensionarea elementelor structurale

Estimarea perioadei proprii de vibratie in modul 1

Calculul coeficientului seismic global

Calculul fortei taietoare de baza

Distributia fortei seismice pe verticala

Calculul structurii sub actiunea fortelor laterale

Determinarea deplasarilor (verificarea deplasarile relative de nivel)

Calculul momentelor incovoietoare, fortelor taietoare, fortelor axiale

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat 1


A.IORDACHESCU & M.CRIHAN
Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii

4.2. CALCULUL FORTEI SEISMICE


In conformitate cu normele de proiectare antiseismica, o structura se calculeaza la incarcarea
seismica, (considerata incarcata static) determinata cu formule de tipul: S r = cr G , unde notatiile
au semnificatia din P100-92 (Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agro-zootehnice si industriale).
cr = αk s β rψε r - coeficient seismic global corespunzator modului de vibratie r;
α - coeficient de importanta a constructiei in functie de clasele de importanta;
k s - coeficient functie de zona seimica de calcul a amplasamentului;
β r - coeficient de amlificare dinamica in modul r de vibratie, functie de compozitia
spectrala a miscarii seismice pe amplasament;
ψ - coefient de reducere a actiunii seismice tinand seama de ductilitatea structurii, de
capacitatea de redistributie a eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele de
rezistenta neconsiderate in calcul, precum si de efectele de amortizare a vibratiilor,
altele decat cele asociate structurii de rezistenta;
ε r - coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de libertate
corespunzator modului propriu r;
G - rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intreaga structura (determinata in
gruparea speciala de incarcari);
Coeficientii α diferentiaza nivelurile de protectie antiseismica ale constructiilor in functie de
clasele lor de importanta.

Valorile α pentru clasele de importanta

Clasa de importanta a constructiei α

Clasa I - constructiile de importanta deosebita pentru societate, a caror


functionalitate in timpul cutremurului si imediat dupa cutremur trebuie sa se
1.4
asigure integral (spitale, statii de pompieri, centre de comunicatii, unitati de
producere a energiei electrice, muzee)

Clasa II – constructii de importanta deosebita la care se impune limitarea


avariilor avandu-se in vedere consecintele acestora (scoli, gradinite, camine,
1.2
biserici, sali de spectacole, centre comerciale, cladiri care adapostesc valori
artistice, istorice, stiintifice, economice deosebite)

Clasa III – constructii de importanta normala (cladiri de locuit, hoteluri,


1.0
camine, constructii industriale curente)

Clasa IV – constructii de importanta redusa 0.8

Coeficientul ks reprezinta raportul dintre acceleratia maxima a miscarii seismice a terenului


(considerata cu o perioada medie de revenire de 50 de ani) corespunzatoare zonei seismice de
calcul si acceleratia gravitationala.

2 Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat


A.IORDACHESCU & M.CRIHAN
Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii

Valorile coeficientului ks

Zona seismica ks
de calcul

A 0.32

B 0.25

C 0.20

D 0.16

E 0.12

F 0.08

Coeficientul de amplificare
β r se determina in functie
de perioadele oscilatiilor
proprii Tr ale constructiilor
si de conditiile seismice ale
zonei caracterizate prin
perioadele de colt Tc cu
relatiile:

βr

2.5 Tc=1.5sec

Tc=1.0sec
Tc=0.7sec
1.0
β r min = 1

0.7 1.0 1.5 2.2 2.5 3.0 Tr(sec)

β r = 2.5 pentru Tr ≤ Tc ;
β r = 2.5 − (Tr − Tc ) ≥ 1 pentru Tr > Tc ;

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat 3


A.IORDACHESCU & M.CRIHAN
Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii

Valorile coeficientului ψ

Tipul structurii (structuri din Coeficientul


betob armat) ψ

Structuri in cadre etajate cu


pereti de umplutura care
sunt tratati ca elemente
0.25
structurale asigurand
conlucrarea cu elementele
cadrului

Structuri in cadre etajate cu


pereti de umplutura care nu
0.20
sunt tratati ca elemente
structurale

Hale industriale si alte


structuri cu un singur nivel
0.15
cu legaturi rigide intre rigle
si stalpi

Hale industriale si alte


structuri cu un singur nivel
0.20
cu legaturi articulate intre
rigle si stalpi

Structuri cu pereti structurali 0.25


Coeficientul ε r se determina cu relatia:
Structuri cu pereti, stalpi si
0.30
plansee dala (fara grinzi) 2
 n 
 ∑ Gk u k r 
Castele de apa 0.35
ε r =  k =1n  unde:

Silozuri 0.25 G ∑ Gk u k2r


k =1

u k r - componenta dupa gradul de libertate k a vectorului propriu de ordinul r;


 n

Gk - rezultanta incarcarilor gravitationale ale nivelului k  G = ∑ Gk  ;
 k =1 
Incarcarea seismica care actioneaza la nivelul k pe directia gradului de libertate corespunzator
Gk u k r
modului de vibratie r se poate determina cu relatia: S k r = S r n

∑G u
k =1
k kr

Nota

4 Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat


A.IORDACHESCU & M.CRIHAN
Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii

Tinand cont de distributia maselor si de alcatuirea de ansamblu a structurii ε r poate fi considerat egal cu
0.85, corespunzator unei structuri regulate in plan si pe verticale. Fortel seismice Sk vor actiona in centrul
de masa al fiecarui etaj, considerat aproximativ la nivelul planseelor.

Eforturile si deplasarile se calculeaza separat pentru fiecare mod propriu de vibratie. In cazul
analizei separate a oscilatiilor intr-un singur plan vertical este suficienta, de regula, considerarea
primelor trei moduri proprii.

Efortul total de calcul “N” intr-o sectiune a unui element se determina cu relatia:

N= ∑N
r
2
r ;

Suprapunerea modala reprezinta un procedeu dinamic elastic care se bazeaza pe ipoteza ca


raspunsul dinamic al unei structuri poate fi determinat prin considerarea raspunsurilor modale,
independent pentru fiecare mod propriu de vibratie in parte. Avantajul acestui procedeu consta in
faptul ca in general, doar cateva moduri de vibratie sunt semnificative in calculul eforturilor si al
deformatiilor. In practica procedeul este utilizat impreuna cu o analiza spectrala elastica pentru
estimarea raspunsului maxim in fiecare mod de vibratie. Valorile maxime nu apar simultan si de
aceea combinarea lor se efectueaza dupa diverse relatii de calcul.

In general pentru calcule, masele structurale sunt concentrate la nivelul planseelor. Astfel pentru
sisteme planare rezulta doar un singur grad de libertate la nivelul planseului. Pentru structuri
excentrice, la care raspunsul de torsiune trebuie considerat, este necesara o analiza tridimensionala.

4.3. DISTRIBUTIA INCARCARILOR ORIZONTALE PE


ELEMENTELE STRUCTURALE
Pentru incarcari orizontale aplicate centric pe structura (punctul de aplicatie al rezultantei coincide
cu centrul de rigiditate al structurii) distributia fortei seismice pe elementele structurale se
realizeaza proportional cu rigiditatile lor.

Nota
Pentru calculul eforturilor in cadrele din beton
armat modulii de rigiditate sectionala se pot Elementul Modulul de rigiditate
considera conform Anexei A din Codul de Rigle 0.6EbIb
Proiectare pentru Structuri in Cadre din
Beton Armat. Stalpi comprimati
0.8EbIb
excentric

Stalpi intinsi excentric 0.2EbIb

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat 5


A.IORDACHESCU & M.CRIHAN
Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii

4.4. IPOTEZE DE CALCUL ANTISEISMIC


Pentru incarcari orizontale aplicate excentric, distributia fortei seismice se face tinand seama si de
influenta momentului de torsiune generala rezultat din excentricitatea rezultantei fortelor seismice
in raport cu centrul de rigiditate al structurii.

Efectul de torsiune indus de actiunea seismica va fi luat in considerare prin utilzarea in calcul a
unui model tridimensional in masura sa tina seama de cuplarea intre oscilatiile de torsiune si cele
de translatie. In conditiile structurilor regulate se poate utiliza un procedeu aproximativ de evaluare
a efectului de torsiune generala pe baza unor modele structurale plane. Astfel, punctul de aplicatie
al rezultantei incarcarilor seismice se considera la distanta e = e1 ± e2 fata de centrul de rigiditate,
in care:
e1 - excentricitatea centrului maselor in raport cu centrul de rigiditate;
e2 - excentricitatea aditionala conventionala, care introduce efectul caracterului
nesincron al miscarii seismice in lungul dimensiunii respective a constructiei
( e2 = 0.05B unde B reprezinta dimensiunea maxima in plan a constructiei);
Excentricitatea e astfel determinata se aplica rezultantelor incarcarilor sesmice orizontale care
actioneaza separat pe directiile de referinta.

Caracterul spatial al actiunii seismice se reflecta in calculele ingineresti prin considerarea unui
sistem de referinta alcatuit din doua axe orizontale orientate dupa directiile principale ale
constructiei si o axa verticala. Se vor efectua analize separate privind incarcarile si solicitarile
seismice considerand actiunea seismica are directia, pe rand, a celor doua axe orizontale. Cele doua
ipoteze de actiune seismica (ipoteza I si ipoteza II) se considera independente iar eforturile
corespunzatoare nu se suprapun.

xo , yo - coordonatele centrului de rigiditate O in raport cu originea sistemului de axe;

x j = x j + xo 
 coordonatele centrelor de greutate ale sectiunii de calcul ale cadrului j dupa
y = y j + yo 
directiile x, y;

k xj ; k yj - rigiditatile cadrului j la deplasari laterale dupa directiile x, y;

6 Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat


A.IORDACHESCU & M.CRIHAN
Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii

xo =
∑k x y
j
j

∑k y
j

I = ∑ k yj x 2j + ∑ k xj y 2j - moment de inertie polar;


yo =
∑k y x
j
j

∑k x
j

Se admite ca saibele orizontale sunt practic indeformabile in planul lor, asigurand in toate punctele:
deplasari egale sub actiunea unei forte orizontale aplicate centric (efect de translatie);
rotiri egale sub actiunea unui moment de torsiune generala (efect de torsiune generala);

y[m]

S ry13 S ry14 S ry15


S tx13 S rx13 S tx14 S rx14 15
S tx15 S rx
16
S tx16 S rx S tx17 S rx17 18
S tx18 S rx
13 14 15 16 17 18

S ry16 S ry17 S ry18

CM CR
8
y17
7 9
S ry
S ry S ry
1
S tx7 S tx8 S tx9 S S tx11 S tx12
e2
x
7 8 9 10 11 12

M1x S ry10 S ry11 S ry12


xo x11
x11
yo y17
1 2 3
S ry
S ry S ry
S rx1 S rx2 S rx3 S rx4 S rx5 S rx6
1 2 3 4 5 6
Stx1 S tx2 S tx3 S tx4 S tx5 S tx6
S ry4 S ry5 S ry6 x[m]

4.4.1. Ipoteza I

Din actiunea unei incarcari orizontale excentrice pe directia x (cu excentricitate e2) stalpul j se
incarca cu:

k xj k jy
t x j
dupa directia x S = S ±M ; j

∑ k xj
x
I
k yj x j
dupa directia y S yj = ± M t ;
I

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat 7


A.IORDACHESCU & M.CRIHAN
Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii

4.4.2. Ipoteza II

Din actiunea unei incarcari orizontale excentrice pe directia y (cu excentricitate e2) stalpul j se
incarca cu:
k xj y j
dupa directia x S = ± M x
j t
;
I
k yj k yj x j
dupa directia y S yj = S ±Mt ;
∑ k yj I

y[m]
S ry13 S ry14 S ry15
S rx13 S rx14 S rx15 S rx16 S rx17 S rx18
13 14 15 16 17 18

S ry16 S ry17 S ry18


Sty13 Sty14 Sty15 Sty16 Sty17 Sty18
CM
7
S 8 9 CR
S S
ry ry ry
M2y
7 8 9 10 11 12

2 S ry10 S ry11 S ry12


S y
Sty7 Sty8 Sty9 e2 Sty10 Sty11 Sty12

S ry1 S ry2 S ry3


S rx1 S rx2 S rx3 S rx4 S rx5 S rx6
1 2 3 4 5 6

S ry4 S ry5 S ry6

S ty1 S ty2 Sty3 Sty4 Sty5 Sty6 x[m]

8 Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat


A.IORDACHESCU & M.CRIHAN