Proiectarea structurilor in

cadre de beton armat

Forte statice echivalente si spectre de raspuns.
Verificarea deplasarilor laterale.
 Metoda fortelor seismice statice
echivalente

Metoda poate fi aplicata pentru calculul cladirilor la care:

-perioadele fundamentale corespunzatoare directiilor orizontale principale sunt T ≤1.50 sec,

i

-sunt satisfacute criteriile de regularitate pe verticala.

Criterii de regularitate pe verticala:

• Retragerile nu depasesc 20% din aria nivelului inferior,

• Nu exista reduceri de rigiditate mai mari de 30% fata de nivelul

inferior sau superior,

• Nu exista scaderi de rezistenta laterala mai mari de 20%,

• Variatia rigiditatii si rezistentei este uniforma,

• La nici un nivel masa nu depaseste cu mai mult de 50%

masa de la nivelurile adiacente,

• Structura nu prezinta discontinuitati pe verticala.

Metoda fortelor seismice statice
echivalente
 Metoda fortelor seismice statice
echivalente
Forta taietoare de baza:

- factor de importanta.
Pentr structura data

• 
 Metoda fortelor seismice statice
echivalente

Forta taietoare de baza:

- perioada fundamentala de vibrație. Pentru structuri in cadre .

– componenta spectrului de proiectare aferenta perioadei fundamentale:

• 
si - limitele domeniului de perioade în care acceleraţia spectrală are valorile maxime.

=0.2
- acceleratia orizontala maxima a terenului . Pentru Bucuresti
 Metoda fortelor seismice statice
echivalente

• – spectrul normalizat de raspuns elastic al

acceleratiilor absolute
• 
 Metoda fortelor seismice statice
echivalente
• q - factorul de comportare al structurii, egal cu raportul dintre valoarea forței în raspunsul seismic
elastic si forța seismica de proiectare.
• Principalele motive pentru care se poate face reducerea sunt:
- dezvoltarea unor deformații postelastice consistente (ductilitatea);
- suprarezistenta structurii.

• Sursele suprarezistentei:
•  - rezistentele materialelor
Fel
- metoda de proiectare
- suprarezistenta de sistem
Fu
F1
Fcod
 Metoda fortelor seismice statice
echivalente
• q - factorul de comportare al structurii

În cazul construcţiilor cu neregularitate în elevaţie factorul de comportare, q, se reduce

cu 20%.
In cazul unor structuri care respecta toate regulile de conformare corecta, se aplica o
“bonificație” prin sporirea cu 20% a factorului de reducere.
 Metoda fortelor seismice statice
echivalente

  valoarea aproximativă a masei modale efective a

primului mod de vibratie: Se
=0.85 pentru cladiri cu n≥3 si ≤
-- --
=1.00 in celelalte cazuri. Se(T1)
--

Pentru structura analizata : Se(Ti)

Ti T1 TC T
 Metoda fortelor seismice statice
echivalente

Forta taietoare de baza se distribuie pe inaltimea

cladirii conform relatiei:

•  Φ
  𝑖 𝑧  𝑖 /𝐻
 𝐹𝑖
 𝐻
 𝑧 𝑖

 In ETABS unde .

Distributia fortelor pe verticala:

Pentru structura analizata:

=0.094
 Combinarea directionala a componentelor
actiunii seismice

• Valoarea maximă a efectului acţiunii seismice reprezentată prin acţiunea simultană a

două componente orizontale ortogonale, se obţine cu regula de combinare probalistică
exprimată prin radical din suma pătratelor.

• Alternativ, efectele acţiunii datorate combinaţiei componentelor orizontale ale acţiunii

seismice se pot calcula folosind combinaţiile de mai jos:
• 
.

Sx
(0.30Sx)

0.30Sy SRSS
(Sy)
 Metoda modala cu spectre
de rapsuns
Metoda de calcul se aplică clădirilor care nu îndeplinesc condiţiile specificate pentru utilizarea
metodei simplificate cu forțe laterale static echivalente.
În calcul se vor considera modurile proprii cu o contribuţie semnificativă la răspunsul seismic total:
- suma maselor modale efective pentru modurile proprii considerate reprezintă cel puţin 90% din
masa totală a structurii,
- au fost considerate în calcul toate modurile proprii cu masă modală efectivă mai mare de 5% din
masa totală.

•Principalele
 
etape de calcul:
I. Determinarea caracteristicilor modale ale structurii
- Caracteristicile modale depind de alcatuirea structurii, nu de actiunile aplicate
- Programele de calcul furnizeaza:
• Perioadele proprii de vibratie
• Formele modurilor proprii (Building modes);
 Metoda modala cu spectre
de rapsuns
• Factorii de participare modali (Modal Participation Factors)

• Masa modală efectivă a modului i (sau masa echivalentă a sistemului cu un grad de

libertate)

• Coeficientul de echivalență modal, ε (Modal Participating Mass Ratio)

• 
 Metoda modala cu spectre
de rapsuns
Raportul între factorii de participare, pxi/pyi, furnizează înclinarea direcţiei modului i de
vibraţie.
Răspunsurile modale maxime nu sunt simultane şi că apar la momente de timp diferite de
la un mod la altul. Din acest motiv, pentru obţinerea răspunsului structural maxim se
aplică proceduri de compunere modală de tip probabilistic.

II. Stabilirea efectelor maxime ale acţiunii seismice

Pentru structurile cu planesee infinit rigide , calculul pentru modul I parcurge etapele:
- Se calculeaza fortele de baza:
 Metoda modala cu spectre
de rapsuns
- se distribuie fortele de baza pe inaltimea structurii utilizand relatia:
.
- se efectuează calculul static al modelului spaţial supus la forţele Fxj ,Fyj şi momentelor
Mθj aplicate pe direcţia gradelor de libertate pentru fiecare planşeu j, şi se stabilesc
valorile maxime ale tuturor parametrilor de interes ai răspunsului seismic (deplasările
nodurilor, deformaţiile elementelor, eforturile secţionale etc.).

III. Combinarea răspunsurilor modale

•Componentele
 
acţiunii seismice aplicate pe cele două direcţii de calcul în plan nu
înregistrează valorile maxime simultan.
Răspunsurile maxime pentru fiecare mod de vibraţie produse de fiecare dintre
componentele acţiunii seismice nu apar, nici acestea, în acelaşi moment de timp.
 Metoda modala cu spectre
de rapsuns
Metode de combinare modala
• Metoda combinarii patratice complete (CQC)
- este cea mai riguroasa metoda de combinare
- EEi şi EEj sunt valorile de vârf ale efectelor acțiunii seismice în modurile de
vibraţie i şi j, iar rij este coeficientul de corelare a modurilor i şi j.
• Metoda radacinii din suma patratelor (SRSS)
- se poate aplica atunci cand modurile de vibratie sunt independente (Ti≤0.9Tj)

Dezavantaje ale metodei modale:

1. Se pierd semnele diagramelor de eforturi;
2. Lipsa de corelare intre moment incovoietor si forta axiala, in cazul stalpilor.
 Verificarea deplasarilor laterale
Verificarea la starea limita de serviciu (SLS)
• Are drept scop mentinerea functiunii cladirii prin limitarea degradarii elementelor
nestructurale
drSLS = ν ∙ q ∙ dre < draSLS
• Pentru realizarea verificării prezintă interes acea componenta a deplasării care modifică
forma inițiala de dreptunghi a panourilor de zidărie. La verificarea faţadelor cortină
vitrate şi a altor faţade agăţate de structură, valoarea de proiectare a deplasării laterale
se ia cu 30% mai mare decât cea obţinută prin aplicarea relaţiei.
• Valoarea deplasării relative de nivel SLS poate fi determinată alternativ prin calculul dinamic
linear.
P100-1/2013: ν = 0,5 pentru toate clasele de importanta
P100-1/2006: ν = 0.4 pentru clădirile încadrate in clasele I si II de importanta
ν = 0.5 pentru clădirile încadrate in clasele III si IV de importanta.
Verificarea deplasarilor laterale
 Verificarea deplasarilor laterale
Verificarea la starea limita ultima (ULS)
• Are drept scop evitarea pierderilor de vieţi omeneşti la atacul unui cutremur major prin
prevenirea prăbuşirii elementelor nestructurale.
drSLU = c ∙ q ∙ dre < draSLU

• c este factorul de amplificare a deplasărilor

0.5
Spectrul deplasarilor relative
0.45
0.4

Deplasarea,d (m)
0.35
0.3 elastic
0.25 cy=0.1
0.2 cy=0.15
cy=0.25
0.15
cy=0.30
0.1
0.05
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada ,T (s)
 Verificarea deplasarilor laterale
Verificarea la starea limita ultima (ULS)
• Are drept scop evitarea pierderilor de vieţi omeneşti la atacul unui cutremur major prin prevenirea
prăbuşirii elementelor nestructurale.
drSLU = c ∙ q ∙ dre < draSLU
• c este factorul de amplificare a deplasărilor :

• 
În cazul cutremurului de proiectare nu se
poate evita degradarea severa a
componentelor nestucturale si trebuie luate
masuri ca aceste componente sa nu se
prabuseasca.
Valoarea acoperitoare 2,5% poate fi
considerata satisfacatoare si pentru conditia de
prabusire a peretilor de umplutura.
 Verificarea capacitatii de rotire
 • Are drept scop realizarea unei marje de siguranţă suficiente faţă de stadiul prăbuşirii construcţiei.
• Verificarea se face cu relația:

este rotirea corzii determinată prin calcul elastic sub acțiunile seismice de proiectare. Pentru pereți și
stâlpi:
;
este deplasarea la nivelul punctului de inflexiune în raport cu capătul elementului;
este distanţa de la capătul elementului la punctul de inflexiune al deformatei.

În cazul grinzilor structurilor tip cadru mărimile θe se pot aproxima prin raportul între deplasarea
relativă de nivel dr şi înălţimea nivelului h:

;
 Verificarea capacitatii de rotire
plastica

Alternativ – Rotirile plastice capabile pot fi determinate conform P100-3/2006