Examen la psihologia

educatiei
Determinantii
invataturii

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII

BUCURESTI
Specializare:CCIA
An 1,seria B,grupa 6

Departamentul pentru pregatire

psihopedagogica

PROIECT
REALIZAT DE:
Nume: Cirstea
Prenume: Marian

Cadru didactic:
Professor UniversitAR
Doctor Mihai Puiu

Cuprins

Atentia
Memoria
Limbajul si comunicarea
Gindirea
Creativitatea

Atentia

Atentia nu trebuie ,din punctul meu de vedere, sa fei confundata cu memoria,un

capitol pe care il voi dezmate in capitolul urmator. Atentia este definite ca fenomen
sau ca process psihic implicat in dimanica intregii activitati pshice. Ea se manifesta si
se exprima in forme diverse, la niveluri diferite si de aceea este descrisa ca
energizare, activarea , organizare , facilitare , selsectie, directionare , orientare ,
concentrare si focalizarea energiei pshihonervoase. Evident atentia este o ramura
esentiala a invataturii , cu toate ca unele personae sunstin ca au atentie distributive ,
evident nu toate persoanele au o asemenea capacitate pe care Napoleon a generato. Probabil pentru uni acest subiect este estetizat dept mit , insa aceasta exista ,
poate multi dintre noi o folisim , un exemplus este Acela cand , cu toate ca profesorul
explica o problema si noi rezervam timpul pentru alte actiuni , intelegem subiectul
zebatut cu toate ca nu suntem atenti.
Unele cercetari au incercat sa dea un raspuns prin modelul capacitatii de lucru
al scoartei cerebrale.Aceste teorii au incercat sa demonstreze ca in orice moment
alocam o capacitate de lucru limitata variatelor sarcini cu care ne
confruntam.Numarul de sarcini sunt denumite unitati cu sens sau chunks,care sunt
deja stocate in memoria de lunga durata.
Prima cercetare in aceasta directive a fost realizata de un psiholog olandez,de
Groot in anul 1940,care a solicitat unor jucatori de sah sa reaseze,dupa intreruperea
unei partied,la mijlocul ei,piesele pe o table de sah.Fiecare jucator avea la dispozitie
numa cinci secunde de a retine pozitia pieselor de sah fiind luate piesele de pe table
de sah.Primele rezultate au demonstrate ca din prima incercare,jucatorii considerati
ca buni au repus 90% din piesele de sah iar jucatorii mai slabi numai 40%.
Intr-un al doilea experiment cand piesele de sah au fost asezate la intamplare
nu s-a inregistrat nici o diferenta intre jucatori.
Explicatii teoretice privind atentia(Broadbent 1957,Treisman 1960,Deutsch
1963 si Norman 1968) au denumit acest experiment,ca model al atentiei selective fie
un model al memoriei.

Initial modelul a fost denumit teoria ingustarii sau blocarii,pornind de la

faptul ca se poate urmarii doar informatia provenita de la o singura sursa.Forma
modelului este asemanatoare literei Y pentru a simpoliza doua surse de informative
din care numai una este recunoscuta prin intermediul unui filtru(care simbolizeaza
localizarea selectiei atentiei).

Conform acestui model,filtru selective permite informatii venite de la un singur

canal.Treisman in anul 1960 descopera efectele contextului linvistic asupra
recunoasterii structurii mesajului la urechea la care nu esti atent,astfel apare un nou
model explicative al atentiei modelul atenuarii unde filtrul selective urmat de un
dictionary semantic.
Deutsch si Deutsch in anul 1963 a demonstrate ca pot fi recunoscute doua
canale informationale care nu au importanta pentru individ.
Norman in 1968 continua experimentele lui Deutsch si Deutsch si observa ca
atentia nu este conditionata numai de semnificatia inputului-senzorial dar si forta
acestuia,forta sau intensitatea inputului este prezenta la orice stimulare a sistemului
sensorial.Exista doua mecanisme biologice implicate in declansarea starii de
alerta,sistemul activator retlicular si sistemul nervos autonom.

Implicatii in practica educationala

Problema cu care se confrunta un educator,nu este numai de obtinere a atentiei

unui elev si de a mentine pe perioada cat mai lunga.
Dula Keller 1983 se poate obtine atentia prin doua modalitati:
Stimularea perceptive si stimularea intrebarilor.
Stimularea perceptive se datoreaza folosirii surprizei sau incertitudinii.
Stimularea intrebarilor,a investigatiei se datoreaza curiozitatii de a rezolva
problemele.Keller a scris sase strategii de obtinere si mentinere a atentiei insa voi
enunta doar cateva din acestea.
Valoarea prezenta a doua strategie relevata,arata ca in mod cert instruirea are
o valoare prezenta.Se raspunde la intrebarea:cat de mult valoreaza instruirea pentru
mine astazi?.
Utilitatea viitoare propune explicit demonstrarea relatiei intre scopurile instruirii
si urmatoarele activitati ale elevului prin participarea acestuia la activitati
semnificative viitorului sau.

Memoria

Memoria este procesul psihic cel mai important datorita caruia este asigurata
constituirea vietii noastre psihice.Tipurile de memorie se clasifica dupa intrebareace

inseamna experienta anterioara sau care este distanta dintre trecutul imediat sic el
indepartat.Exista trei tipuri de memorie:
Episodica
Semantica
Procedural
Memoria episodica include situatii pe care le exprimam sau evenimente la care
participam in present.
Memoria semantica,in care sunt cuprinse cunostinte generalizate,cunostinte
dobandite prin invatare sistematica sau scolara.
Memoria proceduralea care se refera la abilitatile de memorare in sensul
cunostintelor despre lucrurile deja cunoscute.
Subprocesele memoriei atesta prezenta a doua conduit distincte de
achizitionare si pastrare.Aceste conduit se clasifica in trei subprocese:
Memorarea
Pastrarea
Reactualizarea informatiilor
Memorarea sau ingramarea informatiilor este o activitate a perceptiei
informatiilor si al atentiei unde se disting patru forme de manifestare,respective
memorare mecanica si logica.
Pastrarea informatiilor este al doilea subproces al memoriei unde se pune
problema depozitului de informatii respectiv volumul acestuia si a timpului pentru
care sunt stocate informatiile.

Reactualizarea

Reactualizarea se refera la aducerea in present a informatiilor sub forma

recunoasterii materialului.Reactualizarea atrage atentia esecurilor care apar atunci
cand incercam sa ne reamintim ceva.Stadiile memoriei analizate din perspectiva
procesarii informatiilor:
Memoria senzoriala
Memoria de scurta durata
Memoria de lunga durata

Memoria senzoriala,care de obicei se desfasoara pe parcursul a unu-patru

secunde.In urma captarii stimulilor se formeaza imagini mintale la nivel
cerebral.Memoria senzoriala vizuala este influentata de stimulul luminous si de
analiza realizata la nivelul scoartei cerebrale,cea auditiva functioneaza intr-un mod
asemanator.
Memoria de scurta durata,permite pastrarea si prelucrarea unei cantitati
limitate de informative.Sistemul memoriei de scurta durata este alimentata de o serie
de register senzoriale care reprezinta micromemoria asociata perceptiei care
alimenteaza sistemul mnezic cu informatii noi.
Memoria de lunga durata,reprezinta procesarea informatiilor care sunt stocate
pe o perioada indelungata,care sunt reverificate de sistemul memoriei de scurta
durata.Aici are loc o recodificare si o reorganizare a lor in scheme si structure.In mod
clar memoria si invatarea sunt in relatie de interdependeta,adica acordam atentie
informatiilor care ajung in memoria de scurta durata care pot fi pastrate un timp
relative scurt,dupa care pot fi uitate sau transferate in memoria de lunga
durata.Cercetarile referitoare la functionarea memoriei demonstreaza ca invatam mai
bine in conditiile in care ne mentinem atentia asupra materialului de memorat.

Limbajul si comunicarea

Faza prelingvistica in perioada infantile,creierul uman nu este pregatit pentru

vorbire.Inaintea vorbirii propriu zise,copii sub un an comunica prin
gesture.Achizitionarea limbajului are loc intr-o anumita ordine.Ascultarea
sunetelor,vocalizarile,folosirea gesturilor,propozitiile cu un singur cuvant,propozitiile
cu doua cuvinte si propozitiile complexe. Achizitionarea limbajului se datoreaza unei
predispozitii biologice.Limbajul odata achizitionat devine o forma sociala de
comunicare,facandu-se simtita in tot ceea ce face fiind procesul prin care oamenii isi
impartasesc informatii,idei,sentimente.
A comunica inseamna mai mult decat a stapanii cuvintele.Putem comunica
fara sa vorbim si sa ne impartasi celorlalti fara a rosti un cuvant.Este un process
complex fiind in acelasi timp o relatie,informative,actiune sau tranzactie,fiind mai
multe criteri de clasificare a comunicarii dupa numarul de
parteneri(intrapersonala),statutul partenerilor,codul utilizat
(verbal,nonverbal),finalitatea comunicarii.
Implicaticatii psihopedagogice ale comunicarii
Activitatea de comunicare asigura intelegerea materialului predate,insusirea
termenilor tehnici si stiintifici.Educatorii trebuie sa constientizeze rolul lor in

dezvoltarea acestor competente.Dar nu numai la nivelul scolii primare dar si la nivelul

gimnazial sau liceal

Gandirea
Gandirea se distinge de celelalte procese psihice prin atributele sale
specific:modifica natura informatiei,realizeaza saltul de la neesential la essential si
antreneaza toate disponibilitatile psihice.Continutul sau este informationaloperational respective prin intermediul operatiilor mintale datorita carora se
departajeaza genericul si esentialul de ceea ce este singular.
Gandirea este mijlocita prin limbaj prin care informatiile se interiorizeaza si
exteriorizeaza in acelasi timp care opereaza asupra insusirilor generale si abstracte
dar si cel specific gandirii respective caracterul finalist de anticipare a scopului adica
a costului,oportunitatilor si consecintelor probabile.Toate aceste actiuni fiind de
alegere a alternativei optime de solutionare a problemei.Ultima caracteristica este
cea de system,de stabilire a combinatiilor intre structure ca in final sa se asigure
autoreglarea.Intregul system intellectual functioneaza datorita a patru
proprietati:flexibilitate,fluiditate,originalitatea produsului si elaborarea in sensul
efortului sau consumului energetic.Componentele informationale ale gandirii sunt sub
forma de notiuni care sunt raspunsuri la o clasa de fenomene cu trasaturi commune.
Conceptele sunt prototipuri ale obiectelor,imagini sintetice,simplificate la
trasaturi esentiale.Operatorii gandirii sunt de doua categarii:fundamentale si
instrumentale.Cele fundamentale apartin tuturor oamenilor,cele instrumentale cuprind
modalitati de operare.Structurile cocnitive sunt sisteme organizate de informatii prin
care elementele component se diferentiaza dupa principiul coerentei si cel al
operativitatii.
Aspectul performantial al gandirii este masurat prin instrumente
cunoscute,respective teste de inteligenta.Inteligenta este o activitate sau un grup de
activitati intelectuale putand fi capabili sa invatam din experienta.Inteligenta umana
se diferentiaza prin marea diversitate a solutiilor adoptate,existent tatonarilor si
incercarilor,anticiparea demersurilor rezulutive,prezenta invatarii.
Psihologia cocnitiva studiaza inteligenta din perspectiva modului prin care
este procesata informatia.
Aplicatii in practica educationala
Cunoasterea componentelor si structurilor gandirii faciliteaza activitatea
didactica in faza de selectie a metodelor de predare.Metodele mintale insumeaza

conceptele despre evenimentele si fenomenele tipice cu care ne asteptam sa ne

intalnim.Rezolvarea problemelor este intrinsic legata de definirea acestora.

Creativitatea
Creativitatea este un concept familiar tuturor dar dificil de definit.Guil Ford
introduce termenul de gandire divergenta,respectiv creativitatea pentru a o diferentia
de gandirea convergenta.Distinctia lui Guil Ford in anul 1966 dintre gandirea
divergenta si covergenta a influentat cel mai mult intelegerea modului prin care se
dezvolta creativitatea.Gandirea convergenta conduce la un raspuns corect in timp ce
gandirea divergenta genereaza mai multe solutii si multe raspunsuri noi,astfel au fost
descoperite mai multe component ale creativitatii
(fluenta,flexibilitatea,originalitatea,elaborarea,vizualizarea,transformarea,intuitia si
sinteza).
Manifestarea creativitatii este dependent de varsta si experienta
acumulata.Aceste tipuri de inteligente considerate ca talente apar sin in lipsa unei
inteligente generale.Gardner descrie patru nivele de analiza a creativitatii:nivelul
subpersonal,nivelul personal,extra si multi-personal.
Factorii creativitatii sunt motivatia,cunostintele,sansa,stilul creative de
predare al provesorilor,incurajarea de a fi creative,acceptarea propriei personalitati si
curajul de a fi diferit.
Implicatii in practica educationala
Creativitatea este facilitate de un mediu facilitar si incurajata prin
valorificarea coerentei si originalitatii.Profesorul este un reprezentant al mediului
social fiind un moderator al creativitatii elevilor,putand aplica cunostinte referitoare la
stadiile,formele creativitatii in toate cele trei faze ale
instruirii:preinstructionale,instructionale si post instructionale.

BIOGRAFIE:
Introducerea in psihologia
educatiei-Maria Liana Stanescu
http://ro.wikipedia.org/wiki/Psiholo
giedfgdg/36545451