.

3 Forta seismica de proiectare

Forta seismica de proiectare la baza structurii pentru fiecare directie orizontala
principala considerata in calculul structurii o directie data se determina cu relatia:

( ) ( ) G c
g
G
T S m T S F
d I d I
= = =
(3.17)
unde:
m este masa constructiei
G greutatea constructiei: greutatea proprie caracteristica plus o fractiune din
incarcarea caracteristica datorata exploatarii
g - acceleratia gravitationala
c - coeficientul seismic global definit cu relatia:

( )
g
T S
c
d
I
=
(3.1)
in care:
I este factorul de importanta-expunere al constructiei
T - perioada constructiei!structurii in modul fundamental de vibratie

Sd(T) - ordonata spectrului de raspuns inelastic pentru acceleratie corespunzatoare
perioadei T:

0 < T TB

+ = T
T
q
a T S
B
g d
1 ) ! (
1 ) (
"

(3.1#)
T > TB
q
T
a
g
) (
=
. (3.$")

q este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic in
raspuns inelastic)% cu valori in functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de disipare a
energiei.

&aloarea minima a coeficientului seismic global pentru proiectarea la starea limita
ultima este:
g
a
c
g
$ . "
min
=
(3.$1)
3. 3. Actiunea seismica

3.1 Reprezentarea actiunii seismice pentru proiectare

(1) (1) 'entru proiectarea la cutremur a constructiilor% teritoriul (omaniei este impartit in
zone de )azard seismic. *ivelul de )azard seismic in fiecare zona se considera%
simplificat% a fi constant. 'entru centre urbane importante si pentru constructii de
importanta speciala se recomanda evaluarea locala a )azardului seismic pe baza
datelor seismice instrumentale si a studiilor specifice pentru amplasamentul
considerat.

($) ($) +ntensitatea pentru proiectare )azardului seismic este descrisa de valoarea de varf a
acceleratiei terenului% ag determinata pentru pentru intervalul mediu de recurenta de
referinta (IMR)% valoare numita in continuare ,acceleratia terenului pentru proiectare-.

(3) (3) .cceleratia terenului pentru proiectare pentru fiecare zona seismica corespunde
unui interval mediu de recurenta de referinta de /1""0 ani. 1onarea acceleratiei
terenului pentru proiectare% ag pentru cutremure din sursa subcrustala &rancea si
pentru cutremure din surse crustale in (omania este indicata in Figura 3.1 pentru
evenimente seismice avand intervalul mediu de recurenta (al magnitudinii) IMR 2
1"" ani. &aloarea acceleratiei ag definita cu IMR 2 1"" ani se foloseste pentru
proiectarea constructiilor la starea limita ultima.

'entru verificarea constructiilor la starea limita de serviciu se foloseste valoarea ags
definita cu IMR23" ani. 1onarea acceleratiei terenului pentru proiectare la cutremurele
avand intervalul mediu de recurenta IMR 2 3" ani este indicata in Figura 3.$.
1onarea acceleratiei terenului pentru sursa &rancea% avand intervalul mediu de
recurenta IMR 2 374 ani este indicata informativ in .nexa ..
Figura 3.1 &aloarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare% ag pentru cutremure
avand intervalul mediu de recurenta IMR 2 1"" ani
Figura 3.$ &alorii de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand intervalul mediu de
recurenta IMR23" ani

(3) (3) 5iscarea seismica intr-un punct pe suprafata terenului este descrisa prin spectrul
de raspuns elastic pentru acceleratii.

(4) (4) .ctiunea seismica orizontala asupra constructiilor este descrisa prin doua
componente ortogonale considerate independente intre ele si reprezentate prin acelasi
spectru de raspuns.

(6) (6) 7pectrele normalizate de raspuns elastic pentru acceleratii se obtin din spectrele
de raspuns pentru acceleratii prin impartirea cu valoarea ag.

(7) (7) 8onditiile locale de teren sunt descrise prin valorile perioadei de control (colt) a
spectrului de raspuns pentru zona amplasamentului considerat% TC. 5arimea TC descrie
sintetic compozitia de frecvente (spectrala) a miscarilor seismice% in functie de
conditiile locale de teren.

'erioada de control (colt) TC a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona
(palierul) de valori maxime in spectrul de acceleratii absolute si zona (palierul) de valori
maxime in spectrul de viteze relative (vezi .nexa .).

+n conditiile seismice si de teren din (omania% pentru cutremure avand IMR 1""
ani% perioada de control (colt)% TC a spectrelor de raspuns la componentele orizontale ale
miscarii seismice este zonata in Figura 3.3 pe baza datelor instrumentale existente.

'entru conditiile de teren caracterizate de TC9".7s% valoarea perioadei de control (colt)
recomandata pentru proiectare este TC 2 ".7s.
'entru conditiile de teren caracterizate de ".7s:TC91."s% valoarea perioadei de
control (colt) recomandata pentru proiectare este TC 2 1."s.
'entru conditiile de teren caracterizate de 1."s:TC91.6s% valoarea perioadei de control
(colt) recomandata pentru proiectare este TC 2 1.6s.
Figura 3.3 'erioada de control (colt)% TC pentru proiectare

() () Formele normalizate ale spectrelor de raspuns elastic pentru componentele
orizontale ale acceleratiei terenului (T), fractiunea din amortizarea critica =0.05 si
pentru conditii de teren caracterizate de perioadele de control (colt) TC, TD sunt:


T< TB
( )
T
T
(T)
B
0
1
1

+ =

(3.$)

TB<T TC () = 0 (3.3)

TC<T TD
T
T
(T)
C
"
=
(3.3)

T> TD
$ "
T
T T
(T)
D C

=
(3.4)
unde:

o este factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei terenului de catre
structura avand fractiunea din amortizarea critica =0.05;
TB, TC limitele domeniului de perioade pe care acceleratia spectrala este simplificat
modelata ca fiind constanta.

'erioada de colt (control) TD a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona
(palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative si zona (palierul) de valori
maxime in spectrul de deplasari relative.
<abelul 3.1 'erioade de control (colt) TB% TC, TD ale spectrelor de raspuns pentru
componentele orizontale ale miscarii seismice

+nterval mediu de recurenta a
magnitudinii cutremurului
&alori ale perioadelor de control
(colt)
7tarea limita ultima% IMR 2 1""ani
"."7 ".1" ".16 TB, s
".7 1." 1.6 TC, s
3 3 $ TD, s
7tarea limita de serviciu% IMR 2 3" ani
"."7 "."7 ".1 TB, s
".7 ".7 1." TC, s
3 3 3 TD, s

5odificarea perioadelor de colt cu intervalul mediu de recurenta considerat se
datoreaza modificarii continutului de frecvente a miscarii seismice a terenului in functie
de magnitudinea cutremurului.

7pectrele normalizate de raspuns pentru acceleratie (2"."4) pentru conditiile
seismice si de teren din (omania sunt reprezentate in Figura 3.3 pe baza valorilor TB, TC
si TD din <abelul 3.1.
7pectrul normalizat de raspuns pentru acceleratie din Figura 3.4 se foloseste in =anat
in zonele caracterizate de acceleratia ag 2 ".$"g si ag 2 ".16g.

7pectrul de raspuns elastic pentru componenta orizontala a acceleratiei terenului in
amplasament% SAe(T) este definit astfel:

( ) T a T SA
g e
= ) (
(3.6)

7pectrele de raspuns elastic pentru deplasare pentru componentele orizontale ale
miscarii terenului% SDe(T) se obtin prin transformarea directa a spectrelor de raspuns
elastic pentru acceleratie SAe utilizand urmatoarea relatie:


$
$
3
) ( ) (

T
T SA T SD
e e
=
(3.7)

(#) (#) 8omponenta verticala a actiunii seismice este reprezentata prin spectrul de
raspuns elastic pentru componenta verticala a acceleratiei. Formele normalizate ale
spectrelor de raspuns elastic pentru componenta verticala a acceleratiei v(T),
fractiunea din amortizarea critica =0.05 si pentru conditii de teren caracterizate de
perioadele de control (colt) TBv% TCv, TDv sunt descrise de ecuatiile urmatoare:
T< TBv
( )
T
T
(T)
Bv
0v
v
1
1

+ =

(3.)
TBv<T TCv v() = 0v (3.#)
TCv<T TDv
T
T
(T)
Cv
v v "
=
(3.1")
T> TDv
$ "
T
T T
(T)
Dv Cv
v v

=
(3.11)
unde ov = .0 este factorul de amplificare dinamica maxima a componentei verticale a
acceleratiei terenului de catre structura avand fractiunea din amortizarea critica =0.05.
Figura 3.3 7pectre normalizate de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale
acceleratiei% pentru conditii de teren caracterizate simplificat prin perioadele de control
(colt): Tc 2 ".7% 1." si 1.6s.
Figura 3.4 7urse crustale in =anat: spectre normalizate de raspuns elastic pentru
componentele orizontale ale acceleratiei pentru conditii de teren caracterizate simplificat
prin perioada de colt: Tc 2 ".7s.


'erioadele de control (colt) ale spectrelor de raspuns normalizate pentru componenta
verticala a miscarii seismice se considera simplificat astfel:

TBv 2 0.! TCv (3.1$)
TCv = 0."5 TC (3.13)
TDv TD (3.13)

7pectrul de raspuns elastic pentru componenta verticala a acceleratiei terenului in
amplasament% SAev este definit astfel:

( ) T a T SA
v gv ev
= ) (
(3.14)

&aloarea de varf a componentei verticale a acceleratiei terenului% agv se evalueaza
simplificat ca fiind:

agv = 0.# ag. (3.16)

(1") +n municipiul =ucuresti% exista evidenta instrumentala a perioadei predominante
lungi% T$21.31.6s a vibratiei terenului in timpul cutremurelor &rancene de
magnitudini moderate si mari (magnitudine >utenberg-(ic)ter M 7."; magnitudine
"
".4
1
1.4
$
$.4
3
3.4
" ".4 1 1.4 $ $.4 3 3.4 3
'erioada T % s
T
B
=0.0#
T
D
=
5.##5%T
&
!.'&5%T

0
=&.#5
T
C
=0.7s
Tc 9 ".7s
=0.05

'erioada T % s
T
C
=1.0s
&.#5%T

0
=&.#5
T
B
=0.!
T
D
=
(.&5%T
&
".7s:Tc 9 1."s
=0.05
'erioada T % s
T
D
=&
(.(%T
&
"."%T

0
=&.#5
T
B
=0.!)
T
C
=1.6s
1."s:Tc 9 1.6s
=0.05
"
".4
1
1.4
$
$.4
3
3.4
3
3.4
" ".4 1 1.4 $ $.4 3 3.4 3
'erioada T % s
T
B
=0.0#s
0.&!%T

0
=
T
C
=0.7s
T
D
=
).%T
&
Tc 9 ".7s
=0.05
moment M* 7.$). ?in acest motiv% in =ucuresti se recomanda evitarea structurilor
cvasiresonante cu aceste perioade predominante ale terenului. ?efinirea perioadei
predominante a vibratiei terenului este data in .nexa ..

3.1.1 Reprezentarea actiunii seismice prin accelerograme

5iscarea seismica se poate reprezenta si prin variatia in timp a acceleratiei terenului.
.tunci cand este necesar un model de calcul spatial% miscarea seismica trebuie sa fie
caracterizata prin trei accelerograme simultane corespunzatoare celor trei directii
ortogonale. @ aceeasi accelerograma nu poate fi utilizata simultan pe cele doua directii
orizontale.

3.1.2 Accelerograme artificiale

.ccelerogramele artificiale trebuiesc generate astfel incat sa fie compatibile cu
spectrul de raspuns elastic in amplasament SAe(T).

?urata accelerogramelor trebuie sa fie compatibila cu magnitudinea si cu alti
parametri care caracterizeaza evenimentul seismic definitoriu pentru stabilirea valorii
acceleratiei de proiectare ag .

.tunci cand nu sunt disponibile date specifice% durata minima a partii stationare a
accelerogramei este 1" secunde.
7etul de accelerograme trebuie astfel ales incat:

a) *umarul minim de accelerograme este /40;

b) 5edia valorilor acceleratiilor de varf ale accelerogramelor generate nu este mai
mica decat valoarea ag pentru amplasamentul respectiv;

c) +n domeniul de perioade TB TC valorile spectrului mediu calculat din toate
accelerogramele (si calculat pentru un numar suficient de perioade) nu sunt mai mici
decat valoarea ag 0 ;

d) *ici o valoare a spectrul mediu calculat pentru oricare dintre accelerograme nu este
mai mica cu mai mult de 1"A decat valoarea corespunzatoare a spectrului elastic de
raspuns.

3.1.3 Accelerograme inregistrate sau simulate

Btilizarea accelerogramelor inregistrate - sau a accelerogramelor generate prin
simularea mecanismului sursei si a drumului parcurs de unda seismica - este permisa
daca acestea (care nu trebuie sa fie mai putine de /30) sunt conforme cu caracteristicile
sursei seismice% conditiile de teren din amplasament si cu valoarea maxima a acceleratiei
comparabila cu nivelul de )azard seismic pentru proiectare in zona considerata% ag.

3.1.4 Modelul spatial al actiunii seismice

'entru structurile cu caracteristici speciale% cum ar fi cele in cazul carora nu se poate
aplica ipoteza excitatiei uniforme a tuturor punctelor de reazem% trebuiesc utilizate
modele spatiale ale actiunii seismice.
.semenea modele spatiale trebuie sa fie compatibile cu spectrul de raspuns elastic
utilizat la definirea actiunii seismice.

3.2 Factorul de importanta-expunere

8onstructiile sunt impartite in clase de importanta-expunere% in functie de
consecintele umane si economice ale unui cutremur maCor precum si de importanta lor in
actiunile de raspuns post-cutremur.
Factorul de importanta-expunere are valorile din <abelul 3.$.

<abel 3.$ Factorul de importanta-expunere I

8lasa de
importanta- expunere
I
8lasa 1. 8ladiri si structuri esentiale pentru societate 1.3
8lasa $ 8ladiri si alte structuri ce constituie un pericol substantial pentru viata
oamenilor in caz de avariere
1.$
8lasa 3 <oate celelalte cladiri cu exceptia celor din clasele 1% $ si 3. 1."
8lasa 3 8ladiri temporare% cladiri agricole% cladiri pentru depozite% etc.
caracterizate de un pericol redus de pierderi de vieti omenesti in caz
de avariere la cutremur
".

3.3 Forta seismica de proiectare

Forta seismica de proiectare la baza structurii pentru fiecare directie orizontala
principala considerata in calculul structurii o directie data se determina cu relatia:

( ) ( ) G c
g
G
T S m T S F
d I d I
= = =
(3.17)
unde:
m este masa constructiei
G greutatea constructiei: greutatea proprie caracteristica plus o fractiune din
incarcarea caracteristica datorata exploatarii
g - acceleratia gravitationala
c - coeficientul seismic global definit cu relatia:

( )
g
T S
c
d
I
=
(3.1)
in care:
I este factorul de importanta-expunere al constructiei
T - perioada constructiei!structurii in modul fundamental de vibratie

Sd(T) - ordonata spectrului de raspuns inelastic pentru acceleratie corespunzatoare
perioadei T:

0 < T TB

+ = T
T
q
a T S
B
g d
1 ) ! (
1 ) (
"

(3.1#)
T > TB
q
T
a
g
) (
=
. (3.$")

q este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic in
raspuns inelastic)% cu valori in functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de disipare a
energiei.

&aloarea minima a coeficientului seismic global pentru proiectarea la starea limita
ultima este:
g
a
c
g
$ . "
min
=
(3.$1)
3.4 Combinarea actiunii seismice cu alte tipuri de actiuni

&aloarea pentru proiectare a efectelor actiunilor pentru constructii amplasate in zone
seismice se determina din urmatoarele combinatii de baza:

(i) 'entru proiectarea la starea limita ultima:

1.$ G+ D 1." FIMR=!00a,- D ".4 .- / ".$ .0,IMR=50a,- (3.$1)
".# G+ D 1." FIMR=!00a,- D 1.6 .1 (3.$$)

(ii) 'entru proiectarea la starea limita de serviciu:

G+ D 1." FIMR=!00a,- D .- / .0,IMR=50a,- (3.$3)
".6 G+ D 1." FIMR=!00a,- D .1 (3.$3)

unde:

,D- semnifica ,se combina cu-%
semnifica ,efectul combinat al-%
G+ valoarea caracteristica a actiunii permanente +%
F valoarea de proiectare a actiunii seismice%
&- coeficientul de combinare pentru actiunea variabila - %
.- valoarea caracteristica a actiunii variabile -
.0 valoarea caracteristica a actiunii zapezii (simplificat se poate considera
.0,IMR=50a,- = !.) .0,IMR=!0a,-)
.1 valoarea caracteristica a actiunii provocata de impingerea laterala a pamantului%
apei sau materialelor pulverulente.