PODURI METALICE II

1. Fixarea traverselor de lonjeroni sau grinzi principale la podurile de cale ferată se realizează în
varianta:

a) b)

c) (corect)

2. Îmbinarea între placa, lonjeronii şi antretoazele platelajelor ortotrope de poduri se realizează:

a) Cu SIR;

b) Cu şuruburi obişnuite;

c) Prin sudură;

3. Dala din beton armat a platelajului căii podurilor se armează pe o singură direcţie cȃnd:

a) Reazemă pe două laturi paralele;

b) Reazemă pe patru laturi şi raportul lăţimea lungă/lăţimea scurtă <2;

c) Reazemă pe patru laturi şi raportul lăţimea lungă/lăţimea scurtă <1;

4. Cȃnd îmbinarea lonjeroni – antretoaze se realizează cu eclisă de continuitate cel puţin la nivelul
tălpii superioare a lonjeronilor, aceştia se pot considera din punct de vedere static:

a) grinzi simplu rezemate;

b) grinzi articulate cu antretoaze;

c) grinzi continue;
5. Decupajul în inima antretoazelor pentru trecerea ecliselor de continuitate ale tălpilor lonjeronilor
se execută conform figurii din următoarele motive:

a) uşurinţă în întreţinere;

b) evitarea amorsării fisurilor în inima antretoazelor;

c) asigură un joc al ecliselor;

6. Lungimea de flambaj a unei bare comprimate, articulată la un capăt şi încastrată la celălalt este
( l -lungimea teoretică a barei):

a) l f  l ;

b) l f  0, 7l ;

c) l f  2l ;

7. Relaţia de verificare a stabilităţii generale a unei bare solicitate la compresiune centrică este:

N
a)  f   a ;
Anet

N
b)  f   a ;
 Abrut

N
c)  f   a ;
 Anet

8. Ȋn relaţia de verificare a eforturilor unitare tangenţiale pe secţiunea unei grinzi cu inimă plină Sbrut
reprezintă:

T  Sbrut

b  I brut

a) Momentul static al secţiunii grinzii în raport cu axa neutră;

b) Momentul static al secţiunii care lunecă în raport cu axa neutră;

 c) Momentul static al secţiunii care lunecă în raport cu axa cuprinsă în planul lunecării;

9. Ȋn relaţia de verificare a rigidităţii la încovoiere a unei grinzi săgeata f max este:

f max  f ad
a) Săgeata dată de încărcările permanente;

b) Săgeata dată de încărcările utile;

c) Săgeata dată de încărcările permanente+utile;

10. Rigidizările la grinzile cu inimă plină asigură stabilitatea:

a) La voalare a inimii grinzii;

b) La voalare a tălpilor inimii;

c) La torsiune a grinzilor;

11. Elementele de legătură rigide la structurile compuse oţel-beton au următorul efect:

a) Permit lunecări elastice între dală şi grindă;

b) Nu permit nici un fel de lunecare între dală şi grindă;

c) Permit lunecări reversibile între grindă şi dală;

12. Reazemele provizorii la execuţia grinzilor compuse oţel – beton simplu rezemate au rolul:

a) Să reducă tensiunile de compresiune în dală;

b) Să reducă tensiunile din încovoiere în grinda metalică produse de încărcările permanente;

c) Să asigure conlucrarea dală grindă;

13. Ȋn relaţia de predimensionare a secţiunii barelor întinse coeficientul ks are valoare 1,0 cȃnd se
utilizează:

Nt
Abrut .nec   ks
a
a) Îmbinări nituite;

b) Îmbinări sudate;
 c) Îmbinări cu şuruburi obişnuite;

14. Distanţa maximă între plăcuțele de solidarizare ale secţiunii barei întinse din figură este:

e1max
.

a) e1max  30  imin ;

b) e1max  80  imin ;

c) Funcţie de mărimea solicitării axiale;

15. Relaţia sarcinii critice de flambaj pentru o bară comprimată, precizată mai jos, este valabilă:

 2 EI
Pcr 
l 2f

a) În domeniul elastic de solicitare al materialului;

b) În domeniul elasto – plastic;

c) În orice domeniu de solicitare;

16. Acţiunea directă a forţei de şerpuire asupra lonjeronilor unui pod de cale ferată este luată în
considerare prin relaţia:

1
a) M hs   S  a ;
4

1
b) M hs  Sa ;
16

1
c) M hs  Sa;
20

17. Coeficientul de echivalenţă n în cazul structurilor compuse oţel-beton reprezintă:

a) Raportul momentelor de inerţie ale betonului şi oţelului;

b) Raportul modulilor de elasticitate ale betonului şi oţelului;

c) Raportul rigidităţilor la încovoiere ale betonului şi oţelului;

18. Coeficientul de majorare a efortului axial într-o bară a unei grinzi cu zăbrele  se aplică atunci
cȃnd:

l
a)  10 ;
emax

l
b)  25 ;
emax

l
c) 10   25 ;
emax

19. In figura sunt prezentate elementele de legătură care asigură conlucrarea dală-grindă metalică la o
structură compusă oţel-beton. Ce categorie sunt:

a) Elemente de legătură elastice;

b) Elemente de legătură rigide din profile laminate;

c) Elemente de legatură elastice din profile laminate;

20. Aria eclisei de înădire a unei platbenzi în rostul de montaj al unei bare de grindă cu zăbrele trebuie
să fie:

a) Egală cu aria barei raportată la numărul de platbenzi care alcătuiesc secţiunea acesteia;

b) Cel puţin egală cu aria platbenzii întrerupte;

c) Egală cu aria întregii bare;

21. Dispozitivul de frȃnare montat la nivelul căii podurilor de cale ferată are rolul de a prelua:

a) Efectul forţei de frȃnare şi şerpuire;

b) Efectul forţei de frȃnare sau tracţiune;

c) Efectul forţei de frȃnare şi tracţiune;

22. La suprastructurile cu grinzi cu inimă plină cu tălpi inferioare independente cu calea sus şi platelaj
ortotrop sunt necesare :

a) contravȃntuiri orizontale superioare;

b) contravȃntuiri orizontale inferioare şi verticale;

c) nu sunt necesare contravȃntuiri;

23. contravȃntuirile verticale asigură la o suprastructură metalică:

a) nedeformabilitatea suprastructurii în secţiune transversală şi repartiţia încărcărilor verticale între

grinzile principale;

b) nedeformabilitatea suprastructurii în secţiune transversală;

c) nedeformabilitatea grinzilor principale în plan orizontal;

24. in relaţia de calcul a numărului de elemente de legătura necesar pentru o jumătate din lugimea
grinzii Lcap este:

Lt
ne 
Lcap

a) Lunecarea capabilă a tuturor elementelor de legătură;

b) Lunecarea capabilă a unui element de legătură;

c) Forţa de lunecare dintre dala din beton şi grinda metalică;

25. In figura este prezentată o soluţie constructivă de realizare a structurilor compuse oţel-beton. Care
este soluţia constructivă :

a) Grinzi simplu rezemate preflexate;

b) Grinzi simplu rezemate cu rezemare continuă provizorie;

c) Grinzi simplu rezemate cu rezemare provizorie;

26. Șanfrenarea muchiilor pieselor îmbinate cu sudură de adȃncime cu pătrundere completă conform
detaliului de mai jos este necesară:

a) Pentru a realiza o capacitate portantă mai mare a sudurii;

b) Pentru a permite pătrunderea mai uşoară a sudurii pe grosimea pieselor;

c) Pentru a realiza o lungime mai mare a sudurii;

27. In relaţia de predimensionare a înălţimii peretelui secţiunii unei tălpi de grindă principal cu
zăbrele L reprezintă:

L2
ht ht  L 
400

a) Deschiderea grinzii cu zăbrele;

b) Lungimea grinzii cu zăbrele;

c) Lungimea tălpii grinzii cu zăbrele;

28. La talpa inferioară a unei grinzi principale cu zăbrele de pod platbanda superioară orizontală se
montează astfel pe secţiunea tălpii;

a) b)

c)

29. Cu ajutorul schemei din figură se calculează:

a) Lăţimea de conlucrare a dalei din beton cu grinda metalică;

b) Lăţimea totală a dalei din beton

c) Lăţimea activă a dalei din beton;

30. Tensiunea rezultantă a tensiunilor într-o sudură de forma celor din figură este:



 II

a)  rez      II ;

b)  rez   2   II2 ;

c)  rez   2  3 II2 ;