SUBIECTE ELEMENTE DE CONSTRUCTII METALICE 2

4Kx5=20 subiecte

Nr. SUBIECTE
1 Cedarea unui element cu slăbiri solicitat la întindere se produce prin:

a) plastificarea secțiunii brute;

b) ruperea fragilă a secțiunii nete;

c) fie prin plastificarea secțiunii brute, fie prin ruperea fragilă a secțiunii nete.

2 Criteriile principale de clasificare a secțiunilor elementelor metalice sunt:

capacitatea de rotire și zveltețea peretelui;

a)
distribuția tensiunilor și zveltețea peretelui;
b)
distribuția tensiunilor și limita de curgere
c)

3 Criteriile de clasificare a peretelui comprimat sunt:

distribuția tensiunilor și zveltețea peretelui;

a)
zveltețea peretelui și limita de curgere;
b)
c) distribuția tensiunilor, zveltețea peretelui și limita de curgere

4 Care este forma secțiunii recomandată, din punct de vedere al rezistenței, pentru elementele
solicitate la încovoiere în raport cu axa principală de inerție:

a) secțiune dreptunghiulară
secțiune deschisă dublu T
b) secțiune închisă circulară
c)
5 Pentru verificarea rezistenței grinzilor cu inimă plină având clasa 1 de secțiune,
caracteristica secțională utilizată este:

a) modulul de rezistență elastic

b) momentul de inerție
c) modulul de rezistență plastic

6 Cum se manifestă fenomentul de pierdere a stabilității generale pentru un element solicitat la

încovoiere monoaxială:

a) prin răsucirea secțiunii

prin deplasări ale secțiunii;
b)
printr-o deplasare laterală și o rotire de răsucire
c)

7 Fenomenul de pierdere a stabilității generale este infuenţat de:

 rigiditatea la încovoiere în raport cu axa de inerţie minimă, de rigiditatea la
a)
răsucire liberă și de rigiditatea la răsucire impiedicată ;
rigiditatea la încovoiere în raport cu axa de inerţie maximă, de rigiditatea la
b)
răsucire liberă ;
rigiditatea la încovoiere în raport cu axa de inerţie maximă, de rigiditatea la
c)
răsucire liberă și de rigiditatea la răsucire impiedicată

8 Care dintre următoarele secțiuni sunt recomandate pentru împiedicarea fenomenului de

instabilitate generală:

a) secțiuni dublu T simetrice

secțiuni închise dreptunghiulare, compuse sau laminate
b)
c) secțiuni circulare

9. Care este efortul principal pe care se bazează verificarea stabilității generale a grinzilor cu
inimă plină:

a) forța axială critică;

b) moment încovoietor critic;

c) forța tăietoare critică

10 Cedarea prin voalare a elementelor comprimate (talpă, inimă) ale unei secţiuni compuse
dublu T a unei grinzi poate proveni din:

voalarea tălpilor grinzii;

a)
voalarea parțială a inimii sub acțiunea forțelor concentrate
b)
voalarea tălpii comprimate, sau voalarea zonei comprimate a inimii, sau
c)
voalarea globală a inimii sub presiunea exercitată de tălpi

11 Rolul rigidizărilor inimii grinzii este:

a) să se opună deplanării locale

b) să sporească rigiditatea grinzii
c) să asigure stabilitatea generală a grinzii

12 Rigidizările longitudinale ale inimii grinzii se dispun:

a) la mijlocul înălțimii inimii

b) în zona comprimată a inimii
c) la talpa comprimată

13 La o grindă cu secțiunea dublu T compusă simetrică, forța tăietoare este preluată de:
 a) întreaga secțiune
b) tălpile profilului dublu T
c) inima profilului dublu T

14 Pentru ca o grindă să nu-și piardă stabilitatea generală, trebuie prevăzute legături

transversale:

a) la talpa comprimată
b) la talpa întinsă
c) la ambele tălpi

15 Etapele successive de comportament ale elementele încovoiate cu secțiuni din oțel din
clasele 1,2 de rezistenţă, sunt :

a) elastic, elastic limită, plastic

b) elastic, elastic limită, elasto-plastic, plastic
c) elastic-limită, elasto-plastic

16 Stâlpii metalici solicitați la compresiune axială pot ceda înaintea atingerii efortului critic de
flambaj datorită:

a) imperfecțiunilor structurale
b) zvelteții sporite și a lipsei legăturilor laterale
lungimii de flambaj și tensiunilor reziduale
c)

17 Flambajul stâlpilor comprimați se produce în domeniul elasto-plastic în care imperfecțiunile

structurale au un rol dominant dacă:

a) zveltețea relativă este mare

b) zveltețea relativă este medie
c) zveltețea relativă este mică

18 Curbele de flambaj utilizate pentru proiectarea unui stâlp comprimat centric depind de:

geometria secţiunii transversale, de calitatea oţelului, de procesul de fabricaţie

a)
şi de planul de flambaj
aria secțiunii transversale și de planul de flambaj
b) geometria secțiunii transversale și lungimea de flambaj
c)
19 Îmbinările de continuitate ale stâlpilor (înnădirile) se vor amplasa la:

la jumătatea înălţimii de etaj a stâlpului

a) in treimea inferioară a înălţimii de etaj a stâlpului
b) in treime superioară a înălţimii de etaj a stâlpului
c)
20 Baza încastrată a stâlpului este concepută din punct de vedere constructiv astfel încât:

a) să asigure stabilitatea generală a stâlpului

b) să asigure doar transmiterea forțelor orizontale la fundaţie
c) să asigure transmiterea eforturilor la fundaţie şi ancorarea stâlpului în acesta.
 Titular curs,
Conf.univ.dr.ing. Carmen TELEMAN