1. Care sunt mecanismele la forta taietoare? Mecanismul de grinda si mecanismul de arc.

Q=dM/dx = d(Ta*Z)/dx= z*dTa/dx + Ta*dz/dx Mecanismul de grinda se bazeaza pe transmiterea eforturilor de forfecare in sectiuni orizontale prin aderenta , de la armatura intinsa la betonul fisurat si apoi prin beton catre zona comprimata a sectiunii. Z*dTa/dx Mecanismul de arc este bazat pe transmiterea fortei taietoare prin component verticala a fortei de compresiune din biela inclinata de beton. Ta*dZ/dx Cele doua mecanisme se pot dezvolta simultan. Grinzi lungi l/h>5 mec de grinda Grinzi pereti l/h<1.5 mec d arc Grinzi intermediare 1.5<l/h<5 se fol ambele mecanisme 2. Care este modelul de calcul la forta taietoare utilizat de EN1992-1-1? Se bazeaza pe modelul de calcul al grinzii cu zabrele Ritter Morsch. Intr-un element nefisurat ,forta taietoare este preluata prin eforturi principale de intindere si compresiune din beton. Depasirea rezistentei la intindere a betonului duce la formarea fisurilor. Fisurile delimiteaza o serie de dinti de beton incastrati in zona comprimata. Transmiterea de forte taietoare se face in acest caz prin : -forte de lunecare preluate de betonul din zona comprimata -forte de frecare intre fetele fisurilor -forte verticale generate de efectul de dorn al armaturii longitudinale intinse. 3. In modelul de calcul la forte taietoare utilizat de EN1992-1-1 talpa intinsa reprezinta contributia .. -armaturii longitudinale intinse 4. fcd2=1*fcd

Reprezinta corectarea rezistentei la compresiune a betonului. 5. Cum variaza forta suplimentara de intindere din armatura longitudinala daca unghiul de inclinare al diagonalelor comprimate creste? Forta suplimentara de intindere scade daca unghiul de inclinare al diagonalelor creste. 6. Care sunt avantajele armarii transversale cu etrieri inclinati? Dispunerea etrierilor inclinati reduce forta de compresiune in biela diagonala si mareste astfel forta taietoare care poate fi preluata de beton. Dispunerea etrierilor inclinati reduce forta de intindere din armatura longitudinala. 7. Care sunt dezavantajele in cazul in care pentru majorarea capacitatii de poansonare ce dispun capiteluri? Un cofraj si o armare mai complicate. 8. In calculul la strapungere conform EN1992-1-1, cum se resimte prezenta unui gol in placa amplasata in apropiere de zona de rezemarea a placii pe stalp? In cazul fortelor concentrate sau al rezemarilor placa pe stalp situate in vecinatatea unor goluri,daca distanta minima dintre marginea golului si conturul ariei incarcate este cel mult egal cu 6d, o parte din perimetrul de referinta este cnsiderata inactiva. 9. Care este tipul de torsiune pentru care este intotdeauna necesar calculul SLU de torsiune? Torsiunea de echilibru. 10. Care este modelul de calcul la torsiune utilizat atat in stas 10107/0 cat si in EC2? Modelul grinzii cu zabrele plastice spatiale. 11. Care este efectul torsiunii asupra eforturilor din armatura longitudinala? Torsiunea genereaza eforturi unitare de forfecare,care dau eforturi principale de intindere si de compresiune ce duc la fisurarea betonului. 12. Care sunt actiunile indirecte ce pot conduce la fisurarea unui element de beton armat? - variatiile de temperatura - contractia de uscare - tasarile diferentiale ale reazemelor

- coroziunea armaturilor - agresiunea chimica - ciclurile de inghet-dezghet 13. In ce consta relatia de verificare la fisuri conform EN1992-1-1? Controlul fisurarii. Wk Wmax ; Wk-deschiderea calc a fisurii,Wmax-deschiderea max admisa a fisurii 14. Care pot fi efectele nedorite de deformatii (ale fisurarii) excesive ale elementelor de beton armat? Pot afecta durabilitatea elementelor de beton armat cerinte functionale(etansietatea,conditii de igiena) aspectul estetic si implicit efectul psihologic asupra ocupantilor cladirii

15. Din ce se compune deformatia totala a unui element de beton armat? Se compune din deformatii asociate curgerii lente si deformatii asociate contractiei betonului. 16. De ce la zona de reazem a unei grinzi fisurile au traiectorie inclinata? Deoarece pe masura ce forta taietoare creste ,creste si unghiul dintre orizontala si directia eforturilor principale,astfel incat in zonele de reazem directiile eforturilor principale devin inclinate.In consecinta si fisurile vor fi de asemenea inclinate. 17. Ce tip de mecanism este la grinzile lungi? l/h >5 mecanism de grinda. 18. In modelul de calcul la forta taietoare utilizat in EC, ce reprezinta montantii? Montantii reprezinta etrierii. 19. In modelul de calcul la forta taietoare in EC, ce presupune verificarea la compresiune a diagonalelor inclinate? Verificarea la compresiune a bielelor de beton. Corectarea rezistentei betonului pentru a se tine cont de starea biaxiala de eforturi. 20. Limita de inclinare a diagonalelor inclinate comprimate in modelul de calcul la forta taietoare in EC este.......?

2245. 21. Efectul fortei taietoare asupra armaturilor longitudinale? Efectul este cresterea eforturilor de intindere din armatura long. 22. Unghiul de inclinare al suprafetei de cedare la strapungere in stas si EC? Este de cca. 26.

23. Tipuri de solicitari la torsiune Torsiunea de compatibilitate si torsiunea de echilibru 24. Cum cedeaza un element slab armat? La elementele slab armate cedarea se produce in momentul in care solicitarea de torsiune produce fisurarea betonului. 25. Cum trebuie dispusa armatura longitudinala pentru preluarea solicitarii la torsiune? Este dispusa a.i. sa existe cel putin o bara in fiecare colt al sectiunii, iar distanta dintre armaturile longitudinale sa fie de cel mul 350 mm pe fiecare fata a sectiunii. 26. In cazul solicitarii la oboseala, care sunt parametrii care influenteaza intensitatea cu care se reduce rezistenta fata de rezistenta la solicitari statice? Numarul de cicluri N Valoarea maxima a solicitarii max Amplitudinea ciclului () sau de indicele de asimetrie (=min/max) 27. Care este traiectoria fisurilor inclinate? Urmareste directia eforturilor principale de compresiune. 28. Care este concluzia VEd < VRd,c ? Concluzie nu este necesara armatura transversala pentru preluarea fortei taietoare generata de incarcarile exterior aplicate. (C2) 29. Ce masuri trebuie adoptate pentru a creste capacitatea de poansonare la un planseu? -utilizarea unui beton de clasa superioara -majorarea suprafetei de cedare prin ingrosarea placii

marirea sectiunii stalpului si/sau dispunerea unor capiteluri -prevederea unor sisteme de armare transversala 30. Care este rolul armaturii de suspendare? Pentru a evita dislocarea partii inferioare , in grinda principala avem armatura de suspendare.

31. Ce este oboseala? Reprezinta scaderea rezistentei materialului,elementului sau structurii din cauza solicitarii repetate indelungate. 32. Etapele diagramelor dilatate 1 - se det. diagrama infasuratoare de momente incovoietoare 2 la bratul de parghie z=ct se reprez diagrama fortei din armatura intinsa 3 se dilata diagrama de forte de intindere al=0.5*z*(ctg ctg) 4 se stabileste armatura longitudinala efectiva si se marcheaza cu linii orizontale capacitatea fiecarei bare de armatura 5 se stabilesc punctele de intrerupere a armaturii longitudinale 33. fcd2 = 1*fcd 1=0.6*(1-fck/250)

Stabilirea sectiunilor de intrerupere : se considera ca o bara de armatura preia o forta de intindere egala cu zero in punctul de intrerupere si o forta egala cu

capacitatea acesteia la distanta lbd de capatul ei,iar intre aceste 2 puncte efortul variaza liniar. In practica de proiectare sectiunile de intrerupere/ridicare a armaturilor longitudinale se det grafi astfel: 1 - se det. diagrama infasuratoare de momente incovoietoare 2 la bratul de parghie z=ct se reprez diagrama fortei din armatura intinsa 3 se dilata diagrama de forte de intindere al=0.5*z*(ctg ctg) 4 se stabileste armatura longitudinala efectiva si se marcheaza cu linii orizontale capacitatea fiecarei bare de armatura 5 se stabilesc punctele de intrerupere a armaturii longitudinale