Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Facultatea de Instalatii

Surse de energie regenerabila

s.l.dr.ing.R. Popescu
1

Cuprins
Producere ACM
ACM individuala
ACM colectiva
Sisteme solare combinate
Instalatii cu acumulare
Planseu solar direct
Incalzire piscine

Configuratii de
instalatii
Metode si modalitati
de dimensionare

Climatizare solara
Sisteme de absorbtie/desorbtie
Sisteme desicante
Aspecte economice

Resurse solare si consumuri energetice

Preparare apa calda menajera

M A M

Sistem solar combinat

A S O N D

Necesar energie apa

calda menajera

M A M

A S O N D

Aport util al sistemului solar

Radiatie solara incidenta pe captatoare
Potential energetic disponibil (ex.climatizare solara)

Necesar energie incalzire

Decalaj temporal intre sursa

solara si necesarul de caldura
la scara unui an
la scara unei zile

Corelare sezoniera intre sursa

solara si climatizarea cladirii

Necesitatea stocarii

Componentele unei instalatii termice solare

Capteaza energia solara si
o transforma in caldura
Comanda transferul de energie
de la panouri la rezervorul
de acumulare daca are loc

Vehiculeaza energia captata

pana la elementele de stocare
sau distributie

Completeaza aportul solar

in perioada de slaba radiatie
solara sau de consum mare

Inmagazineaza energia captata pentru

ajustarea in timp a consumatorilor

Preparare ACM individuala (ACMI)

Panou pentru ACM

cu acumulare integrata
Caracteristici

Invelis
transpaent

Recipient acoperit cu
un invelis selectiv
Cutie
izolatoare

Pierderi importante
in timpul noptii
Risc de inghet iarna

Utilizare
Regiuni tropicale
Perioade estivale in Europa
(golire iarna)
6

Panou cu termosifon
Principiu
Apa continuta in captator se
incalzeste diminuandu-si densitatea
Este inlocuita de apa mai rece,
mai grea provenind din rezervor
Atuuri
Fara pompa sau automatizare

Inconveniente
Risc de inghet

Fara racordare la reteaua Ieftin

electrica
Risc de pana sau de
disfunctionalitati reduse

Pierderi importante
Dispunerea rezervorului
(neaparat deasupra panoului)

Doua sisteme
Panou monobloc
7
Sistem cu elemente separate

Captator cu termosifon

Ventil aerisire
Schimbator dublu invelis

Sistem monobloc - preparare ACM

Configuratie usor de instalat

ECS
ACM

Apa rece
Clapeta sens

Vas expansiune

Captatoare
Supapa
Vanne de
siguranta
scurit

Captator si rezervor formand un singur

element.

Vana golire

Rezervor dispus orizontal

Slaba stratificare termica
Rezervor de la 100 la 600 l
Greutate importanta pentru acoperis

8
Sursa : Installations solaires thermiques

Panou cu termosifon
Sistem cu elemente separate
Captatorul si acumulatorul separate
Captatorul pe acoperis
Acumulatorul sub acoperis
Integrare arhitecturala mai usoara ca la sistemul monobloc
Randament mai bun
Pierderi medii in timpul noptii
Posibilitatea punerii acumulatorului in pozitie verticala
(stratificare termica mai mare)
Functionarea termosifonului e cu atat mai buna cu cat acumulatorul
e plasat mai sus fata de captator
Lungimea conductelor trebuie sa ramana rezonabila, si diametrul sa
fie suficient de mare (>20mm) pentru limitarea pierderilor de sarcina

Sistem cu circulatie fortata

Utilizarea unei pompe pentru
pentru circulatia apei intre
captator si acumulator
Nici o constrangere asupra
pozitiei relative intre
acumulator si captator
Fluide
solaire

Doua configuratii
Sisteme directe
Sisteme cu schimbator

10

Sistem cu circulatie fortata

Sistem direct

Principiu

Catre sursa
auxiliara

Fara fluid intermediar:

apa consumata este cea care
traverseaza captatoarele

Acum.

Domeniu de utilizare
Apa rece retea

Regiuni unde nu exista

riscul de inghet

Utilizare sezoniera
(golire iarna)

Reductor de presiune

Pompa

Vana de echilibrare
Clapeta sens

Vana sferica (ND)

Supapa de siguranta

Aerisitor
Filtru de apa potabila
11

Sistem cu circulatie fortata

Preparare ACM individuala / colectiva (sistem cu schimbator)
Sistemul cel mai utilizat
in Europa
Acum.

Catre sursa
auxiliara

Fluidul solar poate fi compus

dintr-un amestec apa/antigel
VE

Cedarea caldurii se realizeaza .

printr-un schimbator de caldura:
Situat la interiorul
acumulatorului
(schimbator cu serpentina)
Sau schimbator cu dublu
invelis

VE

Apa rece retea

Reductor de presiune

Pompa circulatie

Vana de echilibrare
Clapeta de sens

Vana sferica (ND)

Supapa de siguranta

Ventil aerisire

Vas de expansiune

Filtru apa potabila

12

Temperatura de solidificare a amestecului apa / glicol

Fluidul solar
Caracteristicile unui
fluid solar
Stabil pana la temperatura
de stagnare maxima
Protejeaza contra inghetului
Nu trebuie sa fie coroziv
Cp mare
Putin vascos (P mic)
Disponibil si la un pret redus

Temperatura de fierbere a amestecului apa / glicol

In practica :
Amestec apa / glicol
Etilen glicol (C2H6O2)
Propilene glicol (C3H8O2)
CpC2H6O2 = 2410 J.kg-1.K-1
CpC3H8O2 = 2500 J.kg-1.K-1

13

Sursa auxiliara
Necesitatea unei surse auxiliare
Gradul de acoperire solar< 100%
Necesitatea mentinerii temperaturii apei la un nivel suficient
(60C) pentru evitarea dezvoltarii bacteriilor (legionela)

Mai multe posibilitati tehnice

Sursa auxiliara hidraulica
Sursa auxiliara electrica

Integrate sau
separate

Sursa auxiliara mixta

14

Sursa auxiliara
S.a.

Sursa auxiliara integrata electrica

S.a. situata in partea superioara a acumulatorului
S.a. continua:
Fluid
solar
Pozitionarea rezistentei in partea de
1/3 superioara a acumulatorului
S.a. in orele cand consumul e mic:
Pozitionarea rezistentei la jumatatea inaltimii astfel incat sa fie disponibil
un volum de apa calda suficient pentru necesarul zilnic
Sursa auxiliara hidraulica
Bine adaptat cand dispunem de o centrala termica pentru incalzire
S.a. situata in partea superioara a acumulatorului
Sursa auxiliara mixta (ex.centrala termica biomasa+electric)
Utilizarea s.a. hidraulica in perioada de incalzire si a s.a. electrice
in afara acestei perioade

15

Sursa auxiliara separata

Sistem instantaneu in serie
(rezistenta electrica sau
centrala termica)

Al doilea acumulator in serie

Cand locuinta dispune deja
de un acumulator,cu s.a.
electrica sau hidraulica in
stare buna
Dezavantaj de pierderi
(2 acumulatoare)
16

Automatizarea instalatiei
TC

TH

Organe de reglare
Actioneaza : pompa

TB

3 sonde de temperatura:
- captator (TC)
- partea de sus a acumulatorul (TH)
- partea inferioara a acumulatorului (TB)

17

Automatizarea instalatiei
Principiul de comanda: de a comanda transferul de energie captata
Apa din acumulator trebuie sa fie incalzita : TH < Tlim
Circulatia apei intre captator si acumulator contribuie la
incalzirea apei din balon :TC > TB
In practica :
Enclenchement de la pompe si TC > TB + T1
Arrt de la pompe si TC < TB + T2 :

T2 = 1 3 C

T1 = 5 8 C
18

Instalatii de producere ACM colective

19

Scheme de instalatii solare

circuitului primar solar

circuitului secundar solar
circuitul consumatorilor (si al sursei auxiliare)
automatizarea instalatiei

20

Instalatii cu un acumulator
Semnificatia simbolurilor

Catre consumatori

Apa rece
deflector
VE

Rezervat instalatiilor mici (Scaptatoare< 20 m2)

S.a. poate fi separata (schema) sau integrata in acumulator
Schimbatorul cu serpentina este inlocuit printr-un schimbator extern cu placi
Facilitate de intretinere
21
Putere de schimb importanta

Automatizarea
Sonda temperatura

IC

Intreruptor crepuscular

Sonda intensitate
luminoasa

RD

Regulator diferential

Catre consumatori
IC
RD

Apa rece
deflector

VE

Pompa circuitului solar este comandata de sonda de

intensitate luminoasa (pusa in functiune la
i > 200 W/m2 de exemplu)
Pompa circuitului secundar este comandata de
regulatorul diferential
22
(*)

sonda de temperatura plasata la iesirea captatoarelor in unele cazuri

Instalatii cu mai multe

acumulatoare solare
Catre
consumatori
IC

Balon n1

Balon n2

RD

Apa rece
deflector

deflector

VE

Plecare catre s.a.

Daca marimea instalatiei necesita utilizarea

mai multor baloane solare, pot fi racordate
in serie (conform schemei)

Apa calda

Temperatura medie din balon este cu atat mai

mare cu cat se situeaza mai in amontele
instalatiei (aici Tmed,1 > Tmed,2)

Apa rece

Stratificare termica
in acumulatoare

23

Instalatie cu balon solar

si balonul s.a. separate
Plecare
ACM
Recirculare ACM
IC

Balon
solar

RD

deflector

Balon
s.a.

deflector

VE

Problema : energia balonului solar

nu este transmisa balonului s.a. decat
daca exista consum apa calda

Apa rece

Daca nu exista consum din balonul s.a. , sistemul auxiliar poate fi

utilizat pentru compensarea pierderilor din balon in timp ce sistemul
solar ar fi putut furniza aceasta energie
Utilizare insuficienta a sistemului de productie solar

24

Instalatie cu acumulator solar

si cel al s.a. separate
Sistem de descarcare al acumulatorului solar
Alimentare ACM

IC

Recirculare ACM

THs
Balon
solar

Balon
s.a.

RD

RD

deflector

deflector

TBa
VE

Apa rece

Pompa de descarcare este pusa in functiune daca THs > TBa

Reducerea consumului de energie
Fractie solara
conventionala (s.a.)
mai mare
Randament mai bun al captatoarelor (Ti mai scazuta)
25
Reducerea perioadelor de stagnare vara

Instalatie cu acumulator solar

si cel al s.a. separate
Instalatie cu bucla anti-legionela
Plecare ACM
Recirculare ACM
IC

Balon
s.a.

Balon
solar

RD

deflector

deflector

VE

Apa rece

In configuratia de baza a instalatiei numai balonul s.a. este protejat

impotriva legionelei (T 60C din cauza s.a.)
Daca normele in vigoare prevad ca instalatia sa aiba in cazul consumului
cotidian o temperatura 60C, trebuie prevazut un sistem de
transfer din balonul s.a. catre balonul sau baloanele solare
Racirea balonului s.a.

Qa

acoperire

26

Bilantul termic al unei instalatii solare

Pierderi circuit
distributie

Qi
Pierderi baloane

Pierderi
circuit
solar

Qcons

Qcol
Qa

Qi :

Energie solara incidenta pe planul captatoarelor

Qcol : Energie transmisa acumulatorului

Qa : Energie furnizata de sistemul auxiliar
Qcons : Consum final de energie

27

Marimi caracteristice
Fractie solara (sau sarcina de acoperire) :

acoperire

Qcol
Qcol Qa
Localitate: Lyon

Randament anual
al instalatiei :

Qcol
Qi

Incarcare specifica :
Ls

VACM
S captator

unde

VACM : consum cotidian de ACM (l/zi)

Scaptator : suprafata captatoarelor (m2)

Ls = 70-80 l.m-2.zi-1

Incarcare specifica ridicata

Ls = 50-60 l.m-2.zi-1

Incarcare specifica normala

Ls < 50 l.m-2.zi-1

Supradimensionarea instalatiei

28

Incalzirea piscinelor

Applications

5-4

29

Incalzirea piscinelor
Acoperis transparent
Terenul in care este plasata piscina
constituie des un bun izolant

Posibilitatea incalzirii
eficace a apei utilizand
un acoperis transparent
selectiv

Apa din piscina este drept acumulator

Piscina captator cu sticla

Coeficient de absorbtie al apei 0.8

De revazut randament = f(Tm-Tamb)

Instalatii cu captatoare plane fara sticla (tuburi de plastic)

Foarte bun randament
al captatoarelor
fara sticla vara

RD

Scaptatoare 0.4 - 0.6 Spiscina

in Nordul Frantei

Pompa

Utilizarea captatoarelor
circuit
cu sticla se justifica pentru captator
piscine acoperite sau pentru
o utilizare in extra sezon
Apa piscinei circula in
captatore daca Tc > Tpiscina :

Tipic pentru captatoare

plane fara sticla :

Scaptatoare 0.25 - 0.4 Spiscina

in Sudul Frantei

Pompa circuit
filtrare

30

ACM si incalzire piscina

S.a.

RD
Acumulator

Pompa
circuit
captator

Schimbator
caldura
Pompa circuit
filtrare

Vana cu 3 cai basculeaza de la circuitul acumulatorului catre circuitul piscinei

daca necesarul de ACM este satisfacut (TH = 60C) si daca Tc > Tpiscina
Marirea fractiei solare a instalatiei
31
Reducerea perioadelor de stagnare

Sisteme solare combinate (SSC)

Applications

5-7

32

Sisteme solare combinate

Interes scazut al unei instalatii solare doar de incalzire :
Perioade lungi de stagnare (mijloc sezon vara)
Cost suplimentar pentru ACM nesemnificativ
Dimensionare :
Obiectiv : acoperire de la 25 la 60% ale nevoilor de ACM si incalzire
Necesar de incalzire
important / necesar ACM

Suprafata mare a captatoarelor

1 m2 de captator / 10 m2 de suprafata
incalzita in plus fata de suprafata
captatoarelor calculata pentru ACM

Randament slab al
captatoarelor
(daca produc temp.
ridicata)
Inclinarea panourilor mai mare daca este posibil pentru a favoriza
captarea iarna

21 configuratii de SSC prezentate intr-un proiect recent de cercetare

33
European (SOLARTHERMIE 2000)

Sisteme solare combinate

Instalatii cu dublu stocaj
Configuratie utilizata pentru
primele instalatii de SSC

Balon
incalzire

Balon
ACM
M

Apa
retea

Vana cu 3 cai permite sa se comute intre balonul ACM si cel de incalzire

Regulatorul poate da prioritate balonului de incalzire sau celui
de ACM urmand strategia definita

34

Sistem de stocaj combinat

Preincalzirea apei de retur

Apa
retea

Incalzirea balonului (partea superioara) intre 70 si 95C

Producere de ACM la 55-60C cu schimbatorul cu placi
Preincalzire solara a apei de retur a circuitelor de incalzire : vana V3C
motorizata dirijeaza aceasta apa catre :
Acumulator Tretur < Tbalon + T1 (T1 = 8C de ex)
Centrala daca Tretur < Tbalon + T2 (T2 = 2C de ex)

35

Sistem de stocaj combinat

Sistem de stocaj in stocaj

Balon de stocaj
in stocaj

Apa retea

Incalzirea balonului (partea superioara) intre 70 si 95C

Amestec cu V3C pentru a avea la iesire ACM TACM = 60C
Preincalzire solara a apei de retur a circuitelor de incalzire: vana V3C
motorizata dirijeaza aceasta apa catre :
Acumulator daca Tretur < Tbalon + T1 (T1 = 8C de ex)
Centrala termica daca Tretur < Tbalon + T2 (T2 = 2C de ex)

36

Sistem de stocaj combinat

Sisteme solare combinate (idem schema precedenta)
Sursa auxiliara

Consumatori
ACM
V3C
Captatoare

Rezervor cu
dubla stocare PC

PC

Incalzire in pardoseala

PC
V3C
Apa rece

Incalzirea acumulatorului (partea superioara) intre 70 si 95C

Amestec cu V3C pentru a avea la iesire TACM = 60C
Preincalzire solara a apei de retur a circuitelor de incalzire: V3C
motorizata dirijeaza aceasta apa catre :
Acumulator daca Tretur < Tbalon + T1 (T1 = 8C de exemplu)
Centrala termica daca Tretur < Tbalon + T2 (T2 = 2C de exemplu)

37

Sistem de stocaj combinat

Sistem solar combinat compact

Sistem Blocsol Combi (Clipsol)

Apa
retea

S.A. poate fi integrata in sistem

(versiune electrica sau gaz
natural ) sau separata (daca
aceasta exista deja)

Acumulatorul joaca rolul buteliei de

egalizare a presiunilor: circuitul panoului,
circuitele de distributie si cel al centralei
sunt hidraulic independente

Acumulatorul este compus din trei zone

de temperatura
Zona solara inferior (temp. scazuta)
Zona de incalzire la mijloc (temp.medie)
38

Zona ACM superior (temp. ridicata)

Planseu solar direct (PSD)

1-panouri solare
2-sistem incalzire pardoseala
3-sistem de reglare si automatizare
4-sursa auxiliara

39

Planseu solar direct

Comercializat de compania Clipsol (Franta)
Fluidul incalzit in captatoare este direct
trimis in pardoseala incalzitoare

3. Grup de transfer : pompa, vas

expansiune, automatizare, ...

Fara acumulator pentru incalzire: dalele de

beton folosesc la stocaj si radiatie de caldura
de joasa temperatura

Producere de ACM cand nu e nevoie

de incalzire
S.a. poate fi integrata sau separata
(producere de caldura in incapere)
Sistemul cel mai utilizat in Franta
pentru incalzirea solara a locuintelor
individuale

Source
40 :
www.hespul.org

Planseu solar direct

Baze de dimensionare
Densitatea conductelor suficienta
pentru acoperirea pierderilor de caldura
ale locuintei
Temperatura pardoselii 28C
Temperatura fluidului solar 50C
Pierderi de sarcina rezonabile
Scaptatoare 10 % Sincalzita pentru acoperirea
60 la 75% a nevoilor de incalzire si ACM
in Franta (medie)(*)
Metoda de dimensionare
Program PSD
(*) dupa Greenpeace (http://www.greenpeace.org/france)

41

 TSOL

Dimensionarea instalatiilor

42

Dimensionarea instalatiilor
termice solare
Dimensionarea unei instalatii solare depinde de:
De conditiile climatice locale:
Radiatia solara
Temperatura exterioara
Temperatura agent termic
De necesarul de incalzire/ aer proaspat si/sau de consumul ACM
De caracteristicile de functionare ale instalatiei (de temperatura
apei de exemplu)
De performantele termice (randament) ale echipamentelor utilizate
43

Logica dimensionarii
Instalatii conventionale

Dimensionare bazata pe
perioadele cu consum
energetic cel mai mare

Instalatii solare

Dimensionare bazata pe
o fractie solara data
( < 100 %)
Pentru o instalatie de producere ACM
cautam a avea:

acoperire = 60-70%
anual

Pentru un SSC, cautam :

acoperire = 25 la 70%
anual

al nevoilor de incalzire si ACM44

Componentele de dimensionare
Pentru dimensionarea unei instalatii solare, trebuie abordate
doua aspecte :
Energetic
Suprafata panourilor
Instalarea panourilor: orientare, inclinare, umbrire
Volumul de acumulare
Alegerea schimbatorului
Hidraulic
Diametrul conductelor
Dimensiunile vasului de expansiune
Alegerea pompelor
Ansamblarea captatoarelor
45

Suprafata captatoarelor
1.25 m2 captator / persoana
in nordul Frantei

Pentru ACM

acoperire = 60-70%
anual

0.9 m2 captator / persoana

in sudul Frantei

Grad de acoperire [%]

Consecintele supradimensionarii
unei instalatii:
Costul kWh solar mare
Vara
Anual
Iarna

Suprafata captatoare [m2]

Influenta suprafetei panourilor asupra

gradului de acoperire al unei instalatii ce poduce ACM

Dezavantaj in perioade de
stagnare
Posibilitatea
reducerii duratei de
viata a instalatiei
46

Orientarea

Grad de acoperire [%]

Orientarea optima
(pentru emisfera
Nord !) :
Sud sau
Sud/Sud-Vest

Orientare []

Acoperirea solara a unei instalatii cu inclinarea egala

cu latitudinea locului

Cel mai des,

orientarea captatoarelor
e determinata de
orientarea acoperisului
si fatadelor
47

Inclinarea
Inclinarea optima este in functie de
utilizarea captatoarelor:

Relatii geometrice Pamant / Soare

Grad de acoperire [%]

Anuala : inclinare = latitudinea locului

Vara : inclinare = latitudinea locului - 15
Iarna : inclinare = latitudinea locului + 15

Traiectoria soarelui pe cer

Inclinare []

48

Umbrire solara (masti solare)

Busola

Clinometru

Ideal captatoarele trebuie sa nu fie umbrite cel putin

6 ore pe zi , aceasta tot timpul anului
Prezenta umbrei poate conduce la alegerea
unei orientari care nu e optima

49

Dimensionarea acumulatorului
De regula se considera:
Va = 1.5 VACM sau
cu

Va 75 l/m2 de captator

VACM : Consum zilnic de ACM (l/zi)

Va : Volum total de acumulare (l)

In regiunile meriodionale se considera:

Va = VACM sau

Va 50 l/m2 de captator

In toate cazurile, volumul balonului poate fi ajustat plecand de la

simulari cu ajutorul programelor de dimensionare
50

Dimensionarea schimbatoarelor de caldura

Schimbator cu serpentina:
Sschimb 0.2 m / m2 de captator
Schimbator cu aripioare:

In toate cazurile raportul

intre suprafete nu trebuie sa fie
inferior la 0.15

Sschimb 0.35 m / m2 de captator

Schimbator cu placi:

Pmin [W] = 500 Scaptator [m2]

6-21

51

Alegerea pompelor
Pompa in circuit inchis : Hmt pompa

(m CA sau mbar)

Pierdere de sarcina in captatoare solare

Pierdere de sarcina in conducte
Pierdere de sarcina in elementele de robinetarie
Pierdere de sarcina in schimbatoare

Hmt (m)

Amestecul cu apa/antigel este mai greu dar mai ales mai vascos decat apa
Pierderi de sarcina mai importante decat pentru apa
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0

III
II
I
0.25

0.5

0.75

1.25

1.5

1.75

Dbit (m3/h)

2.25

2.5

2.75

52

Dimensionarea vasului de expansiune

Expansiunea unui lichid in functie de
temperatura :

V (T ) V lin T T0
T0

Ve

Vt

Ce

Vu = Cp (Ve + Vvap+ Vr)

unde :
Cp =

cu :
lin,apa = 1.8 10-4 K-1
lin,40%glycol = 65.4 10-4 K-1

Volumul util al vasului de expansiune:

intre 10
si 140C

PM+1
PM-Pm

PM = Ps x 0.9
Ps : presiunea la care deschide supapa de
siguranta (bar)
PM : Presiunea maxima admisibila (bar)
Pm : Presiunea minima admisibila (bar)
Ve (l) : volum de expansiune = Vt x Ce
Vvap (l) : volum datorat formarii vaporilor
Vr (l) : volum de rezerva (cel putin 3l)
Vt (l) : continut lichid total la rece
(volum de inlocuire in instalatie)
Ce : coeficient de expansiune

53

Montarea captatoarelor

Racordare in // fara tub extern

Racordare in paralel
Avantaje :
Limitarea pierderilor de sarcina
Pcamp captatoare = Pcaptator
Randament al captatoarelor mai ridicat
(Ti identic pentru toate captatoarele)
Inconvenient : debit in circuitul solar ridicat
cir . sol .
captator
captator
Qapa
nQapa
unde : 30 Qapa
80 l/h/m 2

Diametrul conductelor important

Pentru un numar mic de panouri (n < 5),
fabricantii propun o racordare in paralel fara
tub extern
Pentru ca debitele sa fie echilibrate intre diferite panouri si
diferite tuburi ale aceluiasi panou, trebuie ca :

Ppanou > 3 Ptub distributie

Aplicatii : sistem termosifon integrat sau cu circulatie fortata

54

Montarea captatoarelor
Racordare in paralel fara conducta externa

Viessmann 200F

55

Montarea captatoarelor
Racordare in paralel
De la 4-5 captatoare (sau daca,
conditia Ppanou > 3 Ptub dist.
nu este verificata), este convenabila
Ansamblare in paralel a captatoarelor
racordarea panourilor cu conducte
externe dupa principiul lui Tichelmann dupa principiul lui Tichelmann

Racordare
clasica pentru
instalatii
de producere
ACM colectiva

56

Montarea captatoarelor
Racordarea in serie
Tm1

<

Tm2

<

Tm3

>

>

Avantaje :
Temperatura mai ridicata la iesirea panourilor
cir . sol .
captator
Debit scazut in circuitul solar : Qapa
Qapa

Inconveniente
Pierderi de sarcina importante: Pcamp captatoare = n Pcaptator
Randament global al captatoarelor mai scazut

Tm,captator aval > Tm, captator amonte

captator aval < captator amonte

Dificultate de a gasi pompe adaptate acestui tip de functionare :

Hmt important, debit scazut, rezistente la temperaturi ridicate

57

Montarea captatoarelor
Racordarea in serie/paralel
Aplicatii tip :
Climatizare prin absorbtie plecand de la captatoare plane cu sticla
Incalzire solara
Producere ACM colectiva

Subansamble bransate in serie intr-o

instalatie racordata in paralel

Combina avantajele
(si inconvenientele !)
celor doua tipuri de
racordare (P,Tiesire)
Permite de a limita
lungimea conductelor
si numarul de
racorduri (costuri)
58

Metode si unelte de dimensionare

a instalatiilor solare
Metoda f-chart (SUA)
Metoda de dimensionare utilizata in tarile anglo-saxone
Calculul fractiei solare a unei instalatii solare (cu apa sau aer) in
functie de:
Caracteristicile panourilor
Valorile radiatiei incidente, de temperatura ambianta si de
necesarul de incalzire
Utilizarea corelatiilor obtinute plecand de la simulari sub TRNSYS

http://www.fchart.com/fchart/fchart.shtml (400$)
59

Metode si unelte de dimensionare

a instalatiilor solare
Retscreen CSE (Canada)
Modele ce permit evaluarea :
productia energetica
costul ciclului de viata
reducerea gazelor cu efect de sera
Pentru trei tipuri de aplicatii de incalzire solara a apei:
incalzire solara individuala
piscine interioare sau exterioare
procese industriale

RETSCREEN

http://www.retscreen.net/fr/g_solarw.php
(gratuit)

60

Metode si unelte de dimensionare

a instalatiilor solare
SIMSOL, SOLO 2000 si PSD (Franta)
Metode si programme gratuite dezvoltate de CSTB pentru ADEME
http://www.cstb.fr

Rubrica de programme ingineresti

Metode de evaluare a performantelor termice a

incalzirii solare
Predictia performantelor termice a instalatiilor de
producere a apei calde solare colective
Simulare dinamica (t = 1h) cu TRNSYS
Modelare a 6 configuratii de instalatii solare
Calculul economiei de energie (incalzire si ACM)
pentru o casa echipata cu PSD
Metoda valabila pentru Franta metropolitana

61

Date economice

62

Costul instalatiilor solare ACMI si SSC

Preparare ACM individuala (ACMI)
Echipamente : 600 /m2 de captator (rezervor, captator,
automatizare,)
Manopera : 2000
Intre 3000 si 6000 TTI pentru o familie de 3-4 persoane cu 3 la
5 m2 de captatoare si un rezervor de acumulare de 200 la 300 litri (*)
Sisteme solare combinate (SSC)
10 000 pentru o instalatie mica
(10 m2 captatoare / 70 m2 suprafata incalzita)
25 000 pentru o instalatie mare
(20 m2 captatoare / 150 m2 suprafata incalzita)
Pret TTI inclusiv echipamentele, sursa auxiliara si manopera (*)
(*)

dupa Systmes Solaires, n 168, Iulie-August 2005

63

Costul instalatiilor solare-SSC

Rezultate ale programului Solarthermie 2000
Repartitia costului specific mediu al unei instalatii (/m2 de captator)
(1)
Automatizare
9%

Stocaj si
schimbator de
caldura
11%

Altele
3%

Conceptie (2)
13%

59 19

Sursa : Installations
solaires thermiques

87.5

74.5
198

93.5
Alte conducte
14%

69

Montaj si
Conducte circuit
captator
10%

Cost specific mediu:

655 TTI/m2 de captator

Captatoare
29%

71

Suporti
11%

(1)

Inclusiv electronica, sonde, pompe

si vane de reglare

(2)

Inclusiv supravegherea lucrarilor

630 la 750 /m2 pentru S = 100 m2

500 la 600 /m2 pentru S 500 m2
400 /m2 pentru S = 1600 m2

64

Costul instalatiilor solare-SSC

Rezultate ale programului Solarthermie 2000
Dispersia costurilor specifice in jurul valorii medii
captatoare
pe acoperis

Captatoare
Suporti
Montaj &
conducte
Alte conducte

captatoare
integrate in
acoperis

captatoare
pe terasa

Mod de integrare
al panourilor
Configuratia
cladirilor(*)

Circuit stocaj
Automatizare
media

Altele
Conceptie
0

(*)

50

100

150
200
250
300
Cost specific (/m2 de captator)

lungimea conductelor intre acoperis si subsol nu este proportionala

cu marimea sistemului
65

Ajutor de finantare ACMI si SSC

Ajutor ADEME(1) / Regiuni :
Conditii pentru a beneficia de ajutor: instalator agreat+dimensionare
si orientare corecte
ACMI : Ajutor de 700 la 900 in functie de regiuni (800 Poitou-Char.)
SSC : Ajutor de 3000 cu obligatia de eficienta energetica si o buna
integrare in arhitectura cladirii
Ajutoare colectivitati teritoriale in cateva orase si/sau departamente
(ex : 500 La Rochelle si Rochefort)
Alte subventii
Ajutor EDF in Corsica
Subventii de la diverse organizatii din domeniul solar sau mediu
66
(1)

ADEME=Agentia de Mediu si Gestionarea Energiei din Franta

Costul energiei solare

Cost unitar de energie solara (/kWh):

Cost

CI :

CI / n CE
Qcol

sau

Cost

cost investitie ()

CGE
Qcol

0.20

CE : cost exploatare (/an)

0.15
- Consum pompe
- Intretinere (de luat in calcul 1 la 2% din
costul anual de investitie pentru SSC) 0.10
0.05
CGE : cost general investitie si exploatare (/an)
n:

durata de viata a instalatiei

Qcol : productia anuala de caldura (kWh/an)

0.00
Cost al kWh solar (/kWh) a
instalatiilor realizate in cadrul
67
programului Solarthermie 2000

Dispozitive hipertext

68

Schimbatoare termice interne

Tub aripioare

Tub lis

Schimbatoare
de caldura
cu serpentina

Fluid solar

Schimbatoare
de caldura
cu dublu invelis

Fluid
solar

69
Apa rece

Stratificare termica in acumulator

Interesul stratificarii
Apa cea mai calda in
partea de sus (plecare catre
consumatori)

ECS

Apa cea mai rece in partea

inferioara (alimentarea
panourilor)
Cel mai bun randament al panourilor
Mai mare stratificare in acumulatorul in pozitie verticala decat
cel dispus orizontal
Dezvoltarea si mentinerea stratificarii termice
Intrarea apei reci din retea in partea inferioara
Plecare apei calde catre consumatori din partea superioara
Schimbatorul de caldura in partea inferioara (alimentarea panourilor)
70
S.a. in partea superioara (daca s.a. integrata)

Acumulator Importanta izolatiei

71

Vasul de expansiune
Volumul util (Vu) al vasului trebuie sa cuprinda:
Variatiile volumului ocupat de apa
intre temperatura de umplere si temperatura
maxima de functionare (Ve)
Variatiile volumului datorat producerii
de vapori (Vvap)
Eventuale pierderi datorate purjarii (Vr)

3-29

72

Conducte

Conducte circuit
primar (fluid solar)
Cupru
Otel inoxidabil
Otel negru
Conducte circuit
secundar (ACM)

Caracteristicile izolatiei:
Rezistenta la temperatura :
125C, chiar 180C in timpul
unei scurte perioade

Cupru
Otel inoxidabil
Materiale plastice
Fara otel galvanizat
in contact cu antigelul

Rezistenta la factori
atmosferici (UV,
ploaie, coroziune)
Conforma exigentelor de
conductivitate si grosime

3-33

73

Pompe si supape
de siguranta
Catre
panouri
Supapa
de siguranta
Manometru
Afisaj
temperatura apa
plecare si retur
panouri

Pompa
Vana de
umplere
Catre
acumulator

3-35

74

Clapete sens

75

Vas de aerisire

Dispozitivul automat amplasat la iesirea din captator trebuie

sa poata suporta temperaturi foarte ridicate
(pana la 200C vara in perioadele de stagnare)
3-38

76

Sonda insorire

77

Schimbatoare de caldura externe

Schimbator tubular
Pierdere mica de sarcina

Schimbator cu placi
Eficienta termica ridicata
Dimensiuni mici si cost redus

Eficienta termica limitata

Utilizare : incalzirea
piscinelor

Pierdere de sarcina ridicata

Utilizare :
ACM colectiva (otel inoxidabil)
Incalzirea piscinelor (aliaj cupru
/ titan datorita prezentei clorului)

78

Baze de dimensionare

70C

Temperatura apei

60C
50C

Temperatura apei reci

40C

Variabila in functie de loc si timp

Buna aproximare prin :

lunara
retea

30C

lunara
an
Taer
Taer

20C

Temperatura de furnizare
In toate instalatiile, ACM trebuie produsa la 60C (circulara
DGS 97-311 din 24 Aprilie 1997 prevenirea legionelei)
Temperatura de distributie
Proiect de directiva a instalatiilor solare care cuprinde:
Temperatura apei nu trebuie sa depaseasca 50C la punctele de
consum (protectie contra arsurilor acidentale)
In retelele de distributie colective, apa trebuie sa fie
mentinuta la o temperatura de cel putin 50C
ACM continuta in sistemul de acumulare trebuie zilnic sa fie
adusa la o temperatura superioara a 60C

79

Baze de dimensionare
Consumul de apa calda
Sector rezidential
Tip de locuinta

T1

T1

T2

T3

Ocupare (persoane)

1
30

2
60

2
80

2 3&4 5
120 150 200

Consum (l/zi)

T4

T5

Sursa : Techniques de lIngnieur

Profil zilnic european (Simsol)

Profil anual (Simsol)

80

Baze de dimensionare
Consumul de apa calda
Sector tertiar
Sector tertiar : restaurante (in l/masa)
Fast
food
6

Restaurant
traditional

Restaurant
gastronomic

10

Sector tertiar : Sanatate/ Sport

Case
Spitale Piscine
batrani (l/pat) (l/pat) (l/om)

16

60

80

Sursa : Techniques de lIngnieur

Sector tertiar : hoteluri (l/camera)

Cu spalatorie
Tip
hotel
0*
1*
2*
3*
4*

Campie
60
65
90
120
130

Fara spalatorie

Mare/
Munte

Campie

Mare/
Munte

75
90
120
160
180

45
50
70
95
100

60
70
95
130
140

Sursa : Simsol

81

Pierderi de sarcina in panouri

Pierderi de sarcina in
diferite tipuri de panouri plane

82

Pierderi de sarcina in conducte

Viteza de curgere maxima: 1 m/s
Viteza de curgere uzuala : 0.3 la 0.5 m/s
Pierdere de sarcina admisibila : intre 1 si 2.5 mbar/m
Conducte cupru - Amestec antigel 65% apa/35% glicol - T = 50C

6-17

83

Pierderi de sarcina in schimbatoarele de caldura

Schimbatoare cu dublu invelis:

Pierdere de sarcina neglijabila

(utilizare in instalatiile
functionand prin termosifon)

Schimbatoare cu serpentina:

Pierdere de sarcina comparabila

cu a conductelor

Vballon/Schange

Schimbatoarele cu placi:
Pierdere de sarcina importanta
(dimensionare de maniera a
avea P < 300 mbar daca
e posibil)

Pierderi de sarcina in
diferite schimbatoare
cu serpentina
84

Caracteristicile unui amestec antigel

(*)sau

centi-stokes

Concentratie
(%)

Etilen-glicol
(C2H6O2)
= 1113 kg/m3
Cp = 2410 J.kg-1.K-1
Propilen-glicol
(C3H8O2)
= 1036 kg/m3
Cp = 2500 J.kg-1.K-1

Etilen-glicol
Masa
volumica
(kg/m3)

Vascozitate
cinematica
(mm2/s(*))

Propilen-glicol
Masa
volumica
(kg/m3)

Vascozitate
cinematica
(mm2/s(*))

0
1000
1.5
1000
1.5
20
1038
3.2
1025
4.8
25
1052
4.0
1032
6.2
30
1060
5.1
1037
8.4
34
1067
6.0
1041
9.5
38
1075
6.9
1045
12.0
44
1085
8.0
1051
14.0
52
1098
10.0
1055
18.0
60
1109
15.0
1057
28.0
80
1137
35.0
1061
84.0
Masa volumica si densitatea unui amestec antigel la 0C

Variatia vascozitatii unui amestec apa/etilen-glicol in functie de

temperatura (T in C) si de concentratia de etilen-glicol (C in %) :

mm 2 /s 309T 37 1.42 e 0.00011C 256T

85

Garantia rezultatului solar (GRS)

Situatia la sfarsitul anilor 1980 : Grad de pana a instalatiilor solare
> 30% in cateva regiuni

Ideea de a implementa un contract prin care se traduce angajamentul

companiilor de a nu se limita la furnizarea doar a echipamentului
Principiul GRS

Echipa tehnica (fabricant captator, instalator, utilizator) se angajeaza

la o productie energetica anuala a instalatiei pe timpul a 5 ani
Daca instalatia nu produce 90% din valoarea contractuala (*)
companiile trebuie sa :
-Sa readuca la nivelul dorit instalatia pe cheltuiala lor pentru
obtinerea obiectivului
- Sa despagubeasca utilizatorul pentru o putere instalata mai mica
(*)Citirea

contorului de energie plasat la conductele acumulatorului si contorului de ACM

in cazul unei instalatii mici (Scaptatoare < 50 m2)

Utilizarea aparaturii de tele-control in instalatii mari (Scaptatoare > 50 m2)

86

Semnificatia simbolurilor si notarilor utilizate

VE

Sonda temperatura
Sonda insorire
IC

Intreruptor crepuscular

RD

Regulator diferential

Vas de expansiune
Contor apa
Vana sferica (NI)

THs Temperatura in partea superioara

Vana sferica (ND)

TBa Temperatura in partea inferioara

Vana de echilibrare

a rezervorului solar

a rezervorului s.a.

Tc Temperatura in captator

Clapeta antiretur ( clapeta sens)

Supapa de siguranta
Pompa
Dispozitiv de aerisire
Filtru
Schimbator cu
placi

87