AHSH

IMRA 2013-2014

Lucrarea 5

5. Funcionarea n paralel a dou pompe identice, cu turatie

constanta, pe reea asimetric din punct de vedere hidraulic
5.1.NOTIUNI TEORETICE
5.1.1.Notiunea de retea hidraulic asimetrica
O retea, alcatuita din N conducte montate in paralel, este asimetrica din punct de
vedere hidraulic daca modulele lor de rezistenta hidraulica,

M i cu i=1,N , sunt diferite.

Dupa cum se stie, conditia de functionare in paralel este ca pe fiecare conducta din retea sa se
produca aceleasi pierderi de sarcina, intre punctul de remificatie R si cel de confluenta, C
(fig.5.1).

R
C

Fig.5.1 Conducte montate in paralel intre punctul de ramificatie,R,

si punctul de confluenta C

Inseamna ca cele N conducte trebuie sa transporte debite diferite pentru ca aceasta

conditie sa fie indeplinita:
hr =hr 1==hri ==hrN

(5.1
)

Echivalent cu :
M 1 Q21==M i Q2i ==M N Q2N

(5.2
)

AHSH
IMRA 2013-2014
In fig.5.2a
caracteristic

Lucrarea 5

este reprezentat o schem de montare a dou pompe identice, de

H 1,2 (Q ) , pe o reea cu asimetrie hidraulic. Aspiratia este individuala, apa

preluandu-se din aceeasi sursa. Conductele de refulare individuale au dimensiuni geometrice

diferite si, eventual, materiale i echipamente hidromecanice diferite. Deci modulele de
rezisten hidraulic pe cele doua fire de pompare vor avea valori diferite.

5.1.2.. Analiza funcionrii pompelor. Simetrizarea

Analiza functionarii se poate face grafic, in coordonate (Q,H).
Caracteristica pompelor se extrage din catalogul furnizorului, dar caracteristica
interna echivalenta se poate trasa numai dup ce se efectueaz simetrizarea reelei.
Simetrizarea este un artificiu de calcul. Presupunandu-se ca prin ambele fire de
pompare ar trece acelasi debit (debit de participatie), se determina functia:
(5.3

h r=f (Q)

)
care reprezinta diferena de pierderi de sarcin dintre cele dou fire de pompare, in ipoteza
mentionata. Aceasta diferenta se scade grafic din caracteristica uneia dintre pompe, cea
amplasata pe firul de pompare cu modulul de rezistenta hidraulica mai mare. Se vor obtine
doua carecteristici interne diferite, ca si cand am monta in paralel doua pompe diferite.
S considerm c, in situatia prezentata in fig. 5.2, avem
M 1> M 2
unde

M 1 , rspectiv

M 2 sunt modulele de rezisten hidraulic ale celor dou fire

de pompare, de la aspiraie, la refulare,

[ ]
s2
m5

De fapt, diferena dintre cele dou module este dat de circuitele pompelor n zona
staiei, chiar daca modulele sunt calculate pe toata lungimea desfasurata a firului, de la
aspiratie pana la refulare.
Se determin asimetria hidraulic, h r (Q ) :
h r (Q )=hr 1hr 2
(5.4)
unde hr 1,2 -pierderile hidraulice pe circuitele pompelor n zona staiei, ambele fiind
functii de debit,Q.
2

AHSH
IMRA 2013-2014

a.

Lucrarea 5

sau
h r (Q )=( M 1M 2 ) Q2
Se scade grafic curba h r (Q )

(5.5)
H 1 (Q )

din caracteristica

a primei pompe, care e

amplasata pe firul cu modulul de rezistenta hidraulica mai mare. Operaia grafic se face dnd
valori debitului i, pentru fiecare valoare, se scade diferena de pierdere de sarcin din
nlimea de pompare corespunztoare. Prin punctele obinute se traseaz o curb parabolic,
caracteristica redus,

H r1 (Q )

care va fi luat, n calculele ulterioare, drept caracteristica

pompei P1.
r

H 1 (Q )=H 1 (Q ) hr (Q )

(5.6)

b.

Ca si cand, pompa P1 ar da mai putina energie apei, iar disiparile pe ambele fire ar fi
Qp2
egale.

In acest fel, reeaua a devenit hidraulic simetric, dar pompele au acum caracteristici

diferite:
Caracteristica redus, H r1 (Q ) , pentru pompa P1;
Caracteristica de catalog, nemodificat, H 2 (Q ) pentru pompa P2.
Cu aceste precizri, analiza funcionrii a dou pompe identice pe reea hidraulic
asimetrc s-a redus la analiza funcionrii a dou pompe diferite pe reea hidraulic simetric.
In fig.5.2b, caracteristica redus a fost desenat cu linie ntrerupt. Caracteristica
H 1+2 (Q ) , se traseaz prin nsumarea curbelor

echivalent,

H r1 (Q ) i

H 2 (Q ) .

Caracteristica reelei se va reprezenta cu ajutorul relaiei:

H c (Q )=H g + M e Q2
unde

(5.7)

M e este modulul de rezistenta hidraulica echivalent pentru intrega retea,

calculat ca si cand conductele individuale pana in punctul de confluenta a celor doua fire de
pompare au acelasi modul de rezistenta,

M2 .

Se obin dou puncte de funcionare individual

Fr1

F2 , precum i un punct

de funcionare n paralel, F.
Debitele de participaie se citesc pe caracteristicile
respectiv,

H 1 (Q )

H 2 (Q ) , pentru pompa P2, la nlimea de pompare

pentru pompa P1 i,
H 1+2 , corespunztoare

punctului de funcionare n paralel, F.

3

AHSH
IMRA 2013-2014

Lucrarea 5

Din graficul de analiza funcionrii, se observ c, pompa P1 are un debit de

participaie mai redus dect pompa P2, dei pompele sunt identice.
Qp1

Observatie! Simetrizarea hidraulic este numai o metod de calcul. In realitate,

conducta cu rezisten hidraulic mai mare, M1, preia un debit mai mic dect conducta cu
rezisten mai mic, M2, i, n acest fel, cderea de presiune se egaleaz pe cele dou ramuri
montate n paralel.
Se atrage atenta asupra faptului ca desi pompele sunt identice, debitul de functionare
individuala este diferit, din cauza asimetriei retelei.
Pentru fiecare punct de funcionare se calculeaz randamentul i puterea consumat.
La funcionarea n formaie, debitul de participaie este diferit pentru cele dou pompe.
Notnd debitele de participaie cu Q1p i respectiv Q2p , ca in fig.5.2, se poate scrie :
(5.8)
Q1+2=Q1p +Q2p
Att puterea consumat, ct i randamentul unei pompe, la funcionarea n paralel, se
pot citi din caracteristica universal, n dreptul debitului de participaie.
Randamentul ansamblului de dou pompe identice pe retea asimetrica se va calcula ca
si pentru doua pompe diferite, dar montate pe retea simetrica. Astfel, randamentul de lucru in
paralel va fi:
M2

1+2 =

unde

Pu
=
P

Q1+2 H 1+2

p
1
p
1

p
2
p
2

H 1+ 2

Q 1+2
Q 1p Q2p
+
1p 2p

(5.9)

Pu -puterea util, corespunztoare punctului de funcionare n paralel F,

[W ] ;
P -suma puterilor consumate de cele dou pompe, corespunztoare
debitelor lor de participaie, [ W ]
3
Q1+2 -debit la funcionare n paralel, m
;
s
m3
p
p
;
Q1 i Q2 -debitele de participaie,
s
H 1+2 -nlime de pompare la funcionare n paralel, [ m ] ;
i
1p
2p - randamentul fiecrei pompe, citit n caracteristica
universal, n dreptul debitului de participaie,

1+2 -randament la funcionare n paralel, .

[ ]
[ ]

AHSH
IMRA 2013-2014

Lucrarea 5

Cazul a dou pompe diferite pe reea asimetric se analizeaz analog. Singura

deosebire este c, de la bun nceput, caracteristicile pompelor sunt diferite, iar dup
simetrizarea reelei, caracteristica uneia dintre ele se reduce.
n exploatare se fac combinaii ale funcionarii a pompelor montate in paralel intr-o
anumita instalatie; realizarea practic a formaiei de lucru dorite se obine prin punerea n
funciune, respectiv oprirea unor pompe din staie, astfel nct debitul cerut de consumator s
BR

fie satisfcut. Se pot monta in paralel pompe cu turatie constanta si/sau pompe cu turatie
variabila.
Reele asimetrice hidraulic se ntlnesc frecvent la staiile de pompare cu numr mare
de agregate, aezate pe un singur rnd, i pentru care refularea se face n conduct unic,
lateral. Din cauza acestei asimetrii, pompele livreaz debite diferite atat la lucrul n formaie,
cat si la functionarea individuala.
Daca ne referim numaiM1la pompe cu turatie constanta, montarea in paralel a unor
pompe diferite prezinta avantajul unei mai variate posibilitati de reglare a debitului decat la o
instalatie cu acelasi numar de pompe, dar identice, pentru ca se obtin mai multe puncte de
functionare. Dar piesele de schimb pe care trebuie sa le aprovizioneze operatorii sunt si ele
diverse. Ele trebuie comandate pentru fiecare tip de pompa, in parte.
BA

F2

5.2.APLICAIE

AHSH
IMRA 2013-2014

Lucrarea 5

Se consider instalaia schiat n fig.5.3. Se cunosc: cota suprafeei libere a apei n

bazinul de aspiraie,
refulare

z A=120 m

, constanta; cota suprafeei libere a apei n bazinul de

z R =195 m , constanta.

Cele doua pompe sunt identice, de tip 14NDS. Caracteristica universala a acestui tip
de pompa este data in ANEXA1.
Se observa ca, pe cele doua fire de pompare, tronsoanele de conducte, pe aspiratie si
refulare, sunt diferite ca diametre si lungimi. Consideram ca modulele de rezistenta hidraulica,
pe cele doua fire de pompare, sunt:
Conducte de aspiratie: M A 1=1,23 m5 s2 si M A 2=0,95 m5 s 2
Conducte individuale de refulare (pana in punctul de confluenta C):
M R 1=8,46 m5 s 2 si M R 2=3,7 m5 s 2
Conducta unica de refulare: M R =0,5 m5 s2

Debitul maxim cerut de beneficiar este de

Qmax =3200 m3 h1 .

Dupa evaluarea inaltimii maxime de pompere, s-a determinat ca punct de functionare a

unei pompe:

m3
Q=1600
h

la

H=77 m .

Fig.5.3 Schema unei instalatii de pompare, cu 2 pompe identice, de turatie constanta si cu retea hidraulic asimetrica

AHSH
IMRA 2013-2014

Lucrarea 5

Cerine:
1.S se determine grafic punctele de funcionare pentru:
-

funcionare independent

funcionare n formaie

2.S se determine randamentul corespunztor fiecrui punct de funcionare.

ANEXA1

AHSH
IMRA 2013-2014

Lucrarea 5

Fig.5.4 Caracteristica universal a pompei 14 NDS

AHSH
IMRA 2013-2014

Lucrarea 5

INDICATII DE REZOLVARE
O rezolvare mai riguroasa necesita trasarea analitica a curbelor pompelor:
r

H 1 (Q )

si

H 1,2(Q ) ,

H 1+2 (Q ) . Oricare dintre cele trei curbe este o parabola, deci poate fi pusa sub

forma unei functii de gradul 2:

H(Q )=a Q2 +bQ+c

(5.10)

unde a,b si c sunt coeficienti constanti. Valorile acestor coeficienti se pot calcula cu usurinta,
daca din caracteristica Q-H se aleg trei puncte

( Q1 H 1 ) , ( Q2 H 2 ) si ( Q3 H 3) , ale caror

valori se introduc in relatia (5.8). Se formeaza, astfel, un sistem de trei ecuatii liniare cu trei
necunoscute, prin rezolvarea caruia se afla necunoscutele a,b si c.
Spre exemplu, caracteristica pompei 14NDS care se alege in aceasta aplicatie este cea
m3
Q=1600
h

corespunzatoare punctului de functionare

H=77 m

, deci diametrul rotorului

la o inaltime de pompare

510 mm . Se aleg inca doua puncte pe aceasta

curba, unul la un debit mai ic si unul la un debit mai mare. Fie cele trei puncte:
Q1
H1
Q2

1400

m
m
=0,388889
h
s
82m
3

m
m
=0,44444
h
s
H2
77m
Q3
m3
m3
1800 =0,5
h
s
H3
72
Se formeaza sistemul de ecuatii liniare:

1600

82=a 0,38889 +b 0,388889+c

(5.11)

77=a 0,44444 + b 0,44444 +c

2

72=a 0,5 +b 0,5+c

12
Pentru care, solutia este: a=10 , b=90; c=117
Deci, caracteristica

H 1,2(Q ) poate fi aproximata prin curba:

H 1,2(Q )=1012 Q290Q+ 117

(5.12)

in zona de functionare a pompei, in aceasta aplicatie.

AHSH
IMRA 2013-2014

Lucrarea 5

REZOLVARE:
Pentru o reprezentare grafica mai buna si mai convenabila am ales un alt sitem de
ecuatii liniare:
Q1
H1
Q2
H2
Q3
H3

m
m
=0,277778
h
s
82m
m3
m3
1400 =0,388889
h
s
82m
m3
m3
1800 =0,5
h
s
72
1000

Pentru rezolvarea sistemului am facut calculul cu ajutorul programului excel prezentat

in tabelul urmator:
MATRICEA
ECUATIEI
0,077161
0,151235
0,25

0,277
778
0,388
889
0,5

88

1
1

82
72

MATRICEA
INVERSA
(MINVERSE)

REZ
(MMUL
T)

40,50263
-36,0021
7,875372

Deci, caracteristica

81,00
53
63,00
411
11,25
07

40,50
263
27,00
21
4,375
368

162,0
11

54,00
815

85,49
856

H 1,2(Q ) poate fi aproximata prin curba:

H 1,2(Q )=162.01Q2 +54.01Q+ 85.50

10

AHSH
IMRA 2013-2014

Lucrarea 5

Astfel am putut trasa grafic caracteristica pompei:

CARACTERISTICA POMPEI 14 NDS

510
100
90
80
70
60

50
40
30
20
10
0

500

1000

1500

2000

2500

Pentru a trasa caracteristica interna echivalenta vom face un artificiu de calcul,

simetrizarea:
h r=f (Q)
Cunoscand modulele de rezistenta hidraulica ale celor doua fire de pompare, atat pe
aspiratie cat si pe refulare folosind formula (5.5)

h r (Q )=( M 1M 2 ) Q2 am efectuat calcul

tabelar dupa care am trasat caracteristica redusa a pompei :

H r1 (Q )=H 1 (Q ) hr (Q )

(5.6)

11

AHSH
IMRA 2013-2014

Q
[mc/h]
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
1200
1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200

Lucrarea 5

Q
[mc/s
]
0,02
78
0,05
56
0,08
33
0,11
11
0,13
89
0,16
67
0,19
44
0,22
22
0,25
0,27
78
0,30
56
0,33
33
0,36
11
0,38
89
0,41
67
0,44
44
0,47
22
0,5
0,52
78
0,55
56
0,58
33
0,61

H [m]
90
90
90
90
90
90
89,87
5
89,5
88,87
5
88
86,87
5
85,5
83,87
5
82
79,87
5
77,5
74,87
5
72
68,87
5
65,5
61,87
5
58

hr(Q)
=(M1M2)Q^2
0,0038888
89
0,0155555
56
0,035
0,0622222
22
0,0972222
22
0,14
0,1905555
56
0,2488888
89
0,315
0,3888888
89
0,4705555
56
0,56
0,6572222
22
0,7622222
22
0,875
0,9955555
56
1,1238888
89
1,26
1,4038888
89
1,5555555
56
1,715
1,8822222

H-DH
89,99611
89,98444
89,965
89,93778
89,90278
89,86
89,68444
89,25111
88,56
87,61111
86,40444
84,94
83,21778
81,23778
79
76,50444
73,75111
70,74
67,47111
63,94444
60,16
56,11778
12

AHSH
IMRA 2013-2014

Lucrarea 5
11

22

CARACTERISTICA REDUSA A POMPEI 14 NDS

510
100

100

90

90

80

80

70

70

60

60

50

50

40

40

30

30

20

20

10

10

500

1000

1500

2000

0
2500

Din acest moment analiza funcionrii a dou pompe identice pe reea hidraulic
asimetrc s-a redus la analiza funcionrii a dou pompe diferite pe reea hidraulic simetric.
Caracteristica reelei se va reprezenta cu ajutorul relaiei:
H c (Q )=H g + M e Q2

(5.7)

13

AHSH
IMRA 2013-2014

Lucrarea 5

GRAFICUL PENTRU ANALIZA FUNCTIONARII

a doua pompe identice, pe retea hidraulic asimetrica
81

100

80

90

79

80
70

78

60

77

50

76

40

75

30

74

20

73

10

72

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

0
4500

Din grafic scoatem debitele de participatie Qp1 i Qp2 respectiv Q1+2

mc/h

Qp1
Qp2
Q1+2

mc/s
0,4305
1550
56
0,4402
1585
78
0,8888
3200
89

Randamentul ansamblului de dou pompe identice pe retea asimetrica se va calcula ca

si pentru doua pompe diferite, dar montate pe retea simetrica. Astfel, randamentul de lucru in
paralel va fi:
1+2 =

Pu
=
P

Q(5
1+2 H 1+2
Q1p .9Q 2p
p + p H 1+ 2
1 ) 2

Q 1+2
Q 1p Q2p
+
1p 2p

1 si 2
88
88%
1+2
0,8982 86,74%

14