MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI MLPAT

INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR

INCERC

NORMATIV PRIVIND IMBUNATATIREA TERENURILOR

DE FUNDARE SLABE PRIN PROCEDEE MECANICE

CAIETUL VII: Perne de pamnt, piatra sparta sau alte materiale locale

Redactarea I
Contract nr:717/1993
Faza 3

Elaborat de : INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII SI ECONOMIA

CONSTRUCTIILOR INCERC
Bucuresti Laborator de Geotehica si Fundatii

DIRECTOR STIINTIFIC
Sef Laborator G.F.
Responsabil lucrare

:
:
:

Colaborator

- Aprilie 1994 -

INSTITUTUL DECERCETARI PENTRU CONSTRUCTII BUCURESTI ROMANIA

Sos.Pantelimon nr.266, Sector 2, Tel: 627.40.85; 627.50.20; Fax: 312.80.62; Telex:
CERCO R 102488
Laborator Geothnica si Fundatii
Catre,
__________________________________
__________________________________
__________________________________
Alaturat va trimitem in redactarea I, Proiectul de Normativ privind
imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice.
Totodata vi se anexeaza memoriul de prezentare, precum si lista factorilor
interesati carora le-am trimis aceasta lucrare.
In conformitate cu reglementarile in vigoare privind elaborarea
prescriptiilor tehnice in constructii va rugam a analiza textul alaturat si a ne trimite pana
la data de ________________ observatiile si propunerile dvs. de imbunatatire, in
vederea intocmirii redactarii II.
De asemenea va invitam sa participati la aceeasi data ________________,
ora______ la sedinta de colectiv privind analiza observatilor si propunerilor primite, ce
va avea loc la __________________________________________________________ .
Va mai reamintim ca in conformitate cu prevederile metodologiei
existente, neprimirea in termenul de mai sus a observatiilor si propunerilor dvs.
echivaleaza cu acordul dvs. asupra textului alaturat.

DIRECTOR STIINTIFIC

SEF LABORATOR G.F.

NORMATIV PRIVIND IMBUNATATIREA

TERENURILOR DE FUNDARE SLABE
PRIN PROCEDEE MECANICE
CAIETUL VII/1994 :Perne de pamant,
Piatra sparta sau alte materiale locale

Indicativ: C 29 85
Inlocuieste: C 29 - 77

1.GENERALITATI
1.1. Prezentul normativ se refera la proiectarea, executarea si verificarea
pernelor de pamant, piatra sparta sau alte materiale locale, folosite pentru imbunatatirea
terenurilor slabe de fundare (definite in Caietul I/91al normativelor C 29 - 85) in
vederea fundarii directe a constructiilor civile, industriale, agro zootehnice si a
cladirilor din domeniile transporturilor si constructiilor hidrotehnice.
1.2. Prin termenul de perna uilizat in cadrul acestui normaiv se intelege
o umplutura realizata in zona activa a unei fundatii, din material local sau de aport, sub
forma unui strat sau a unei succesiuni de straturi orizontale, compactate prin cilindrare,
cilindrare cu vibrare, prin batere sau prin combinarea acestor procedee.In general pernele
cilindrate sunt mai economice, dar cele realizate prin batere sau cele combinate se pot
impune atunci cand nivelul apei subterane este ridicat sau in cazul PSU, pentru
desensibilizaez sub perna.
1.3.In cuprinsul prezentulu normativ se va utiliza pentru prescurtare,
denumiea generala de perna, intelegandu se prin aceasta ca materialul din care este
alcatuita poate fi pamant coeziv sau necoeziv, piatra sparta sau alt material local.

Elaborat de:
_________________________
In colaborare cu:
__________________________

Aprobat de:

NORMATIV PRIVIND IMBUNATATIREA TERENURILOR

DE FUNDARE SLABE, PRIN PROCEDEE MECANICE
CAIEUL VII: Perne de pamant, iatra sparta sau alte materiale locale
-

Redactarea I

CUPRINS
1. GENERALITATI ...........................................................................................................1
2. DOMENIUL DE APLICARE ........................................................................................2
3. PROIECTAREA PERNELOR .......................................................................................4
4. EXECUTAREA PERNELOR ......................................................................................11
5. VERIFICAREA COMPACTARII
MATERIALULUI DIN PERNE ...................................................................................15
6. ALTE PREVEDERI......................................................................................................18

ANEXA 1 UTILAJE DE COMPACTARE MATERIALE PENTRU PERNE

ANEXA 2 DATE PRIVIND LUCRARILE DE COMPACTARE
EXPERIMENTALA A PERNELOR

MEMORIU DE PREZENTARE
NORMATIV PRIVIND IMBUNATATIREA TERENURILOR
DE FUNDARE SLABE, PRIN PROCEDEE MECANICE
CAIETUL VII: Perne de pamant, piatra sparta sau alte materiale locale
-

Redactarea I -

Prezenta redactare s-a intocmit in baza contarctului de cercetare

nr.717/1993 intitulat Cercetari privind metodele de proiectare si tehnologiile de executie
a pernelor de pamant si a compactarii pamanturilor cu maiul super greu, in cadrul caruia,
r feritor la pernele de pamant, INCERC Bucuresti a colaborat cu ___________________.
Fata de vechiul normativ (C 29 1997) in baza cercetarilor efectuate s-au
adus urmatoarele modificari si completari prin redactarea de fata:
o fata de vechile prevederi referitoare la pernele de pamant, care erau tratate
impreuna cu cele referitoare la compactarea cu maiul greu, s-a intocmit un
caiet de sine statator referitor la perne, adus la zi din punct de vedere al
cunostintelor in acest domeniu.
o s-au redactat noile prevederi in concordanta cu Caietul 1/1991 Prevederi
generale privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee
mecanice, in care sunt tratate detaliat metode de calcul dinamic pentru
alegerea utilajului optim si a parametrilor tehnologici.
o s-au introdus prevederi clare privind dimensionarea pernei astfel:

in vechile prevederi grosimea grosimea pernei era conditionata de

gradul de compactare, iar in actualele prevederi se introduc conditii
de rezistenta pentru stratul de sub perna si de tasare.

pentru zona de garda care era egala cu grosimea pernei s-a introdus
un mod de calcul in functie de latimea fundatiei si coeficientul de
distributie a eforturilor verticale.

Daca pentru compactarea materialului din perna se alege un utilaj vibrator,

iar amplasamentul se afla in imediata apropiere de constructii, cai de comunicatie
subterane etc. existente, distanta de securitate se ia in functie de conditiile si experienta
locala si de utilajul folosit.In zonele unde nu exista aceasta experienta se vor face
determinari adecvate, cu concursul unui institut de specialitate.
In Anexa 2 se dau Date privind lucrarile de compactare experimentala a
pernelor.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Pernele se pot foloso atunci cand fundarea directa nu este posibila,
conditiile de capacitate portanta, tasare sau altele nefiind indeplinite siin comparatie cu
alte procedee sunt avantajoase tehnic sau/si economic.
2.2. Avantajele tehnice si/sau economice ale pernelor in comparatie cu alte
procedee (compactarea cu maiul geu, coloane de pamant sau alte materiale locale,
fundatii de adancime, etc.) pot fi:
o sporirea capacitatii portante a terenului de fundare
o uniformizarea tasarilor
o crearea unui strat de permeabilitate redusa, care diminueaza infiltratiile in
terenul situat sub perna
o reducerea tasarilor suplimentare prin umezire la terenuri sensibile la
umezire cu grosimi mai mici de 5 m (PSI)
o reducerea variatiilor de volum prin umflare si contractii la pamanturi
susceptibile la importante ariatii de volum in cazul unor variatii de
umiditate, sau sub influenta unor substante chimice infiltrate.
De asemenea pernele de pamant pot fi avantajoase in urmatoarele situatii:
o cand terenul de fundare este alcatuit din umpluturi neconsolidate sau din
deseuri menajere si industriale, miluri; aluviuni constituite din prafuri si
nisipuri fine, etc., avand de regula grosimi mai mici de 5,00 m.
o In zone depresionare, naturale, cu apa subterana aproape de nivelul
terenului.

3.3.Proiectarea pernelor din materiale locale urmeaza sa precizeze

urmatoarele elemente:
o materialul din care urmeaza a fi realizata perna
o dimensiunile geomtrice ale pernei (grosime,latime,lungime)
o elementele tehnologice de executie:

grosimea stratului elementar de umplutura

umiditatea optima de compactare
tipul de utilaj si si regimul de lucru folosit
numarul de trecri pentru compactare cerut
fazele de verificare din timpul executiei

o calculul tasarilor, sub incarcare la fata superioara a pernei, pe adancimea

zonei active
o cota terenului natural, cota terenului amenajat, cota zero a constructiei si
cota talpii fundatie
3.4.Proiectul va cuprinde urmatoarele piese:
o
o
o
o
o
o
o

memoriul justificativ si breviar de calcul

calculul tehnico economic
planul de compactare
sectiuni prin terenul compactat
elemente tehnologice de baza
conditii de calitate a compactarii
incercari necesare pentru determinarea si verificarea parametrilor terenului
imbunatatit
3.5.Alegerea materialelor pentru realizarea pernei se va face in functie de:

a) Scopul urmarit pentru realizarea pernei:

sporirea capacitatii portante si reducerea tasarilor
realizarea unui strat impermeabil
accelerarea procesului de consolidare
Aceste conditii pot actiona si combinat, astfel incat adoptarea solutiei de
fundare pe perna sa poata asigura concomitent marirea capacitatii portante a terenului de
fundare cu reducerea tasarilorabsolute sau/si diferentiate si accelerarea procesului de
consolidare a terenului slab, etc.

Indicii de la aliniatul 2, 3, 4 permit determinarea calitatii pamantului

printr-un indice sintetic, indicele de grup (STAS 7582 81/ Lucrari cai
erate.Terasamente.Prescriptii de proiectare si de verificare a calitatii) valoarea acestui
indice fiind impusa functie de calitatea umpluturii ce trebuie realizata.
b) In cazul folosirii unui pamant necoeziv (nisip, pietris, balast) in realizarea
pernelor, de deosebita importanta sunt urmatorii indici:

Granulatia neuniforma (Un 5)

Fractiunile mai mari de 70 mm, nu vor depasi 15 20 % din
volumul total

3.7.Pentru cunoastera proprietatilor fizico chimice ale materialelor

utilizate la executarea pernelor, se vor determina caracteristicile acestora in vederea
stabilirii posibilitatilor de compactare si parametrii de control ai calitatii lucrarilor
executate in conformitate cu STAS 10355 84: Constructii hidrotehnice.Materiale
locale pentru terasamente.Metode de determinare.
3.8. In cazul utilizarii unor materiale rezultate din activitati industriale sau
materialele recuperabile precum si amestacuri ale acestora se vor efectua in plus si testari
referitoare la:
o caracteristicile de compactare;
o proprietatile chimice si mineralogice;
o forma granulelor si suprafata specifica;
o permeabilitate;
o stabilirea agresivitatii chimice in contact cu terenul natural, apa subterana
si fundatiile constructiilor invecinate.
Aceste elemente precum si datele referitoare la tehnologia de punere in
opera, verificarea calitatii etc., se vor stabili in cadrul unui poligon experimental (V.pct .
1.6.).
3.9. In cazul executiei unor perne de pamanturi moi sau aflate sub nivelul
apei subterane se va putea prevedea dupa caz, realizarea unui strat de baza din bolovani
de rau, sfaramaturi de piatra etc. (strat de blocaj) care va fi compactat in mod
corespunzator.
Daca apa subterana apare deasupra cotei de fundare este necesar sa se
coboare nivelul acesteia.

3.13. Dimensiunile pernei se stabilesc astfel:

a) alege grosimea (bp) a pernei (minim 1m);
b) Se calculeaza be= 0,95 2,5

Ep
hp , unde be este grosimea echivalenta a
En

pernei;
Ep este modulul de deformatie al
materialului din perna
(stabilit de proiectant);
En modulul de deformatie al
terenului natural de sub perna
(din studiul geotehnic);
c) Se determina o=coeficientul de distributie a eforturilor verticale in centrul
fundatiei (tabelul 7 din STAS 3300/2 85 ); se ia Z/B = be/B;
d) Se calculeaza zona de garda cu relatia:
c=

B 1

1 unde B este latimea fundatiei

2 O

e) Se calculeaza efortul transmis de fundatie sub perna:

Z bp

B
Pn O Pn
2c B

unde Pn este presiunea neta verticala transmisa de fundatie la cota z, in dreptul

centrului talpii fundatiei.
Cu aceasta valoare a presiunii se verifica capacitatea portanta a stratului de
sub perna (v. Pct. 4.2.1.3. din STAS 3300/2 - 85) ca si cand fundatia s-ar rezema
direct pe stratul slab. Se mareste grosimea pernei din aproape in aproape, pana cand
aceasta conditie este satisfacuta.
Pentru pamanturile sensibile la umezire se vaverifica presiunea la baza
perei, care nu trebuie sa depaseasca valoara rezistentei structurale definita in
Normativul P 7 92.
f) Se calculeaza tasarea materialului din perna si a pamantului de sub ea
(conform pct. 3. 7. din STAS 3300/2 - 85) si se compara tasarea totala cu
cea admisa din tabelul 20 anexa C din acelasi STAS.Daca aceasta conditie
nu se verifica se urmareste grosimea pernei dir

4. EXECUTAREA PERNELOR
4.1. La executarea pernelor se vor respecta prevederile din Normativul
privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor
civile si industriale, indicativ C 169 83, precum si prevederile din prezentul normativ.
4.2. La ececutarea pernelor fazele de lucru sunt urmatoarele:
o pregatirea terenului si organizarea executarii lucrarilor (degajare,decapare
strat vegetal,trasarea gropii etc.);
o excavarea stratului slab care trebuie inlocuit, cand este cazul;
o pregatirea fundului sapaturii in vederea asternerii primului strat
(compactarea sa cu maiul greu sau prin cilindrare sau realizarea unui
blocaj de piatra dupa caz);
o asternerea straturilor pernei si aducerea materialului la umiditate optima
de compactare, dupa caz prin udare (v. Pct. 3. 9.) cu autocisterna,furtunul
si tropitoarea sau prin uscare in aer liber. In aceasta faza se realizeaza si
compactarea preliminara cu mijloacele terasiere folosite;
o realizarea compactarii propriu zise.
4.3. La asternerea pamantului in straturi elementare, materialul trebuie
maruntit si eliminati bulgarii sau materialele straine.Grosimea din proiect a stratului nu
poate fi depasita cu mai mult de 10 %, in caz contrar se va indeparta plusul inainte de
compactare.
4.4. Se va respecta cu strictete tipul de utilaj stabilit prin proiect (utilaj
static, vibrator, autopropulsat sau tractat etc.).
Nerespecatrea acestora poate conduce la o compactare insuficienta sau la
producerea fenomenului de supracompactare insotit de afanarea stratului deja compactat,
in special in suprafata.

4.10. Executarea lucrarilor se va face in conformitate cu un grafic de

executie a pernei, care sa prevada sucesiunea in lant a operatiilor tehnologice aferente,
asigurarea cu materialelel si utilajele necesare, masurile si mijloacele de protectie a
pernei contra precipitatiilor sau inundarii, mijloacele de executare imediat dupa
receptionarea pernei a fundatilor si umplutiriolr pana la cota zero.
L a intocmirea graficului de executie se recomanda adaptarea sobemelor si
fluxurilor tehnologice din Normativul privind executarea mecanizata a terasamentelor de
drumuri, ndicativ C 182 87 si Normativul departamental privind realizarea mecanizata
a terasamentelor de cale ferata, indicativ CD 125 87.
4.11. Utilajele folosite de regula la realizarea pernelor se grueaza in:
o utilaje pentru decaparea si saparea stratului ce urmeaza a fi inlocuit;
o utilaje pentru incarcarea si transportul materialului din perna;
o utilaje de compactare;
o utilaje pentru operatiuni auxiliare.
Pentru decaparea, saparea si deplasarea stratului ce urmeaza a fi inlocuit se
folosesc buldozere, cand distanta de transport ste intre 10 si 100 m si
screpere cand distanta este intre 200 si 400 m.
La distante mai mari de 500 m se folosesc remorci si autocamioane
basculante.
Pentru operatiile de invarcare se folosesc incarcatoare frontale cu
descarcarea cupei peste cap.
Descarcarea materialului se face cu mijloace proprii fiecarui utilaj.
Imparstierea s nivelarea straturilor de umplutura se executa cu ajutorul
buldozerului,screperului, graderului,autograderului.
Utilajele de compactat pentru realizarea pernelor pot fi:
o masini de compactat cu rulouri metalice;

4.12. Masinile de compactat avand rulouri metalice pot fi:

o cu rulouri statice;
o cu rulouri vibratoare;
o combinate (cu rulouri vibratoare si statice).
Rulourile metalice pot avea suprafata linsa (neteda) sau profilata (fig 4) cu
proeminente (crampoane).
De regula pentru compactarea pamanturilor argiloase se folosesc rulourile
metalice cu crampoane si compactoarele pe pneuri; pentru compactarea pamantuilor
nisipoase se foloseste ruloul compactor vibrator.
Pentru pernele de balast se folosesc rulourile netede statice sau /si
vibratoare.
In general masinile de compactat, rulouri vibratoare, care pot lucra si
static, avand o gama larga de frecvente de vibrare si viteza de deplasare sunt folosite
pentru o gama larga de pamanturi avand posibilitatea variatiei nivelului de solicitare.
In Anexa 2 se dau orientativ caracteristicile tehnologice ale catorva masini
de compactat folosite la realizarea pernelr; se pot folosi si alt emasini de compactat in
spiritul prezentului.

5. VERIFICAREA COMPACTARII MATERIALULUI DIN PERNE

5.1. Verificarile lucrarilor de compactare au ca scop constatare acalitatii
executiei si uniformitatii compactarii si se fac ata pe parcursu executiei cat si in final in
vederea receptiei lor ca lucrari ascunse. Toate verificarile vor fi consemnate in registrul
lucrari ascunse.
5.2. Verificarea pernelor de pamant se va face de catre personal atestat
apartinand uneiinstitutii, laborator, agent economic etc., conform Normei metodologice
privind autorizarea laboratoarelor de incercari in constructii din Buletinul Constructiilor
nr.1/1989 autorizat pentru profilul Geotehnica si teren de fundare (GTF).

o se suplimenteaza numarul de treceri, sau se aduc la normal alti parametrii

tehnologici (frecventa, viteza etc.);
o se inlatura complet sfatul necorespunzator si se reface compactarea;
o se anunt proiectatntul si se ajusteaza tehnologia de compactare in cazul in
care in mod sistematic nu se obtin parametrii din proiect.
Verificari in vederea receptiei
5.6. Verificarea finala (de adancime) in vederea receptiei se face pe
grosimea pernei plus 0,5 m, in puncte situate in ochiurile unei retele cu ochiuri regulate,
astfel incat sa existe cel putin o verificare la 100 m; proiectantul poate decide in care
rezultatele sunt neuniforme si nesatisfacatoare.
5.7. Verificarea de adancime se face prin una din urmatoarele metode:
o sondaje de penetrare statica, executate conform STAS 1242/6 76
Cercetarea terenului prin penetrare statica sau masuratori radiometrice
efectuate in foraje, conform STAS 1242/9 76 Cercetare geofizica a
terenului prin metode radiometrice, in cazul pernelor de nisip;
o incercari pe placa a carei dimensiune in plan (diametru sau latura) sa fie
cel putin egala cu jumatate din grosimea pernei, efectuata conform STAS
8942/3 84 3Determinarea modulului de deformatie liniara prin incercari
pe teren cu placa, pentru perne de balast, piatra sparta sau alte materiale
locale; pentru aceasta incercare proiectantul poate decide reducerea
numarului de incercari, de la caz la caz; de asemenea poate decide
folosirea suplimentara (cel putin o incercare) a acestui tip de verificare si
in cazul folosirii celorlalte metode de verificare.
5.8. Zonele verificate ca mai sus, in vederea receptiei si gasite
necorespunzatoare se vor compacta suplimentar cu maiul greu conform
Normativului C 29 2/ 1985;

ANEXA 1

UTILAJE DE COMPACTAT MATERIALE PENTRU PERNE

1. Masinile de compactat prezinta urmatoarele caracteristici

tehnice:caracteristici constructive, caracteristici tehnologice si caracteristici functionale.
Prin caracteristic construcive se intelege totalitatea elementelor
dimensionale, volumetrice si masice care determina in mod necesar, o parte din
parametrii functionali si tehnologici de exploatare.
Prin caracteristici tehnologice se intelege totalitatea parametrilor care
determina in mod direct indeplinirea misiunii, respectiv realizarea procesului de
compactare. Aceste caracteristici sunt (v. Si Normativul C 29 1/1991): diametrul si
latimea rulourilor compactoare, forta perturbatoare,amplitudinea vibratiilor,frecventa
vibratiilor,incarcarea specifica liniara si viteza de deplasare.
Prin caracteristici functionale se intelege totalitatea parametrilor care
detremina si asigura functonalitatea normala a masinii in vederea mentinerii
caracteristicilor de timp prescrisa. Aceste caracteristici sunt momentul static al maselor
excentrice, viteza unghiulara a maselor excentrice, reactiunile pe organele de compactare,
turatia si alunecarea organelor de tractiune la rulare; capacitatea de trecere, parametrii
sistemului hidrostatic de actionare, parametrii de izolare si amortizare a vibratiilor,
nivelul de zgomot si vibratii.
Prezenta anexa se refera numai la caracteristicile tehnologice ale unor
utilaje folosite in tara noastra, exemplele date nefiind restrictive sau limitative.

5. Rulouri metalice netede autopropulsate, statice

Caracteristici tehnologice
Greutate fr lest ( Q1)
(40% pe fata, 60% pe spate)
Greutate cu lest (Q2)
(40% pe fata, 60% pe spate
Limea ruloului (B)
- fa
- spate
Numr rulouri (n)
- n fa
- n spate
Limea de compactare
ncrcare specifica liniar fr lest (q)
- fa
- spate
ncrcare specifica liniar cu lest
- fa
- spate
Viteza de lucru (v)
- viteza I
- viteza II
- viteza III
- viteza IV
Unde se fabric

Unitate de msura

Tipul
R 10/12.5

KN

100

15

KN

125

18

55
55

55
55

2
2
200

2
2
200

36
54

54
82

45.5
68

65.5
98

1.6
2.6
4.0
6.0
Progresul
Brila

1.6
2.6
4.0
6.9
Progresul
Brila

cm
buc
cm
daN/cm
daN/cm

km/h

9. Maiuri tip broasc

Caracteristici tehnologice
Greutatea (Q)
Diametrul tlpii (Dt)
Suprafaa de contact (Ac)
nlimea saltului (hs)
Avansul la fiecare salt
Numr de lovituri pe minut (n)

Unitate de msura
KN
cm
cm2
cm
cm
lov/min

Tipul maiului
Mijlociu
Greu
5
10
70
90
3850
4360
30-40
30-40
15-20
15-20
50-60
50-60

10. Plci vibratoare

Caracteristici
tehnologice
Dimensiunile plcii
Fora perturbatoare (Po)

Unitate de
msura
cm

Frecventa vibraiilor (f)

Viteza de deplasare (v)

vibr./min
m/min

1-2.5
50x50
1000
4000
7-15

Greutate, KN
4
6
7.5
60x70 70x85 80x90
2000
2750 30005000
3000
2600
2200
6-10
6-15
6-10

15
100x120
8000
1500
5-6

11. Cu ajutorul caracteristicilor tehnologice de mai sus, sau cele luate din cartea tehnica a
mainii de compactat se efectueaz calculele dinamice preliminare din normativul C 29
1/91, pentru alegerea utilajului de compactare.

c) pe fiecare parcela se aseaza la interval de 4,00 m, 2 placute metalice de

20 X 40 cm si 5 mm grosime.Pozitia lor se repereaza pe marginea pistei, astfel incat sa
poata fi regasite.
d) se asterne stratul de compactat (avand Wopt ) la grosimea bc, de mai sus;
grosimea bc se verifica prin masurare cu o vergea ce se infige in strat pana se atinge
fiecare placuta
e) se cilindreaza fiecareparcela, la parametrii stabiliti (viteza, frecventa,etc.)
astfel: parcela 1 cu 2 treceri, parcela 2 cu 4 treceri,parcela 3 cu 6 treceri, parcela 4 cu 8
treceri si se masoara indesarile stratului compactat (br);
f) se traseaza diagrama tasare strat numar de treceri si se verifica pe probe
prelevate cu stante sau prin masurare cu aparatura radiometrica de suprafata, valorile lui
d si W, in dreptul fiecarei placute,stabilindu-se numarul optim de treceri cu utilajul si
gradul de compactare realizabil.
g) pe parcela rezultata ca optima se mai executa inca un strat compactat
verificandu-se din nou datele de mai sus; in plus se executa doua incercari cu placa de
dimensiuni reduse (avand latura aproximativ egala cu cel mult o data si jumatate
grosimea startului elementar) stabilindu-se valoarea modulului de deformatie liniara
(v.diagrama fig.11 din Normativul C 29 1/ 91). De asemenea se executa doua incercari
cuplaca pe terenul natural de sub perna.
Nota: Pentru ca sa rezulte o buna productivitate se recomanda ca numarul
de treceri selectat sa nu fie mai mare de 10; cand din calculele preliminare rezulta ca aces
lucru nu e posibil se alege un alt utilaj mai performant.
Cu parametrii determinati exeprimental ca mai sus se refac calculelel de la
pct. 3. 13. din Normativ, definitivandu - se dimensiunile pernei, trecandu se la executia
ei.
3. Lucrari experimentale efectuate pe un amplasament separat
Aceste lucrari se efectueaza pentru un teren pe care nu s-au mai efectuat
perne si pe care urmeaza a se realiza obiecte multiple si se desfasoara astfel:

d) se cilindreaza fiecare parcela la parametrii stabiliti (viteza, frecventa etc.)

cu 2, 4, 6 si respectiv 8 treceri si se masoara tasarile stratului compactat (br);
e) se traseaza diagrama tasare strat numar de treceri si se verifica pe probe
prelevate cu stanta sau prin masurare cu aparatura radiometrica de suprafata valorile lui
d si W in dreptul fiecarei placute si i ncel putin 2 puncte adancime (la suprafata si la 10
15 cm deasupra placutei) selectandu-se grosimea stratului elementar, numarul de treceri
cu utilajul si gradul de compactare realizabil.
f) cu grosimea selectata a stratului elementar hc si numarul de trceri optim
se executa, alaturat o parcela orizontala cu doua straturi suprapuse, ca la pct.2 si se
efectueaza apoi lucrarile de la ct. 2. g. si in continuare.
g) in cazul acestui gen de poligon experimental este recomandabil sa se
execute si o perna experimentala (pe intreaga grosime) pe care sa se execute penetrari
statice sau dinamice sau masuratori radiometrice, respectiv o incercare pe placa de
dimensiuni mari, pentru a a vea etalon la receptia lucrarilor in continuare pe obiecte.

4. Toate datele rezultate in urma experimentarilor se folosesc la intocmirea

unui referat cu concluzii, care se ataseaza proiectului de executie.