64_2012 (fost nr 36_2007) Se consideră schema din figură, în care o staţie

coborâtoare de 2x20 MVA este alimentată de o linie 110 kV lungă de 30 km, cu

conductoare de oţel- aluminiu cu  = 0,029  mm2/m şi cu fazele aşezate în linie,
distanţa între fazele vecine fiind de 3175 mm.
Perditanţa liniei se neglijează.
Parametrii (identici) ai transformatoarelor:
o Sn = 20 MVA; usc% = 9% ;
o ΔPcu = 120 kW;
o ΔPfe = 30 kW;
o io% = 2% ;
o raportul de transformare k=
Puterea maximă absorbită de consumator este S = 25 - j 20 MVA
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale
a) inductanţei specifice x0 = 0,145 lg Ω/km,

b) respectiv susceptanţei specifice b0 = 10-6 S/km

2 Să se calculeze:
a) parametrii schemei echivalente pentru linie ( în Π ) şi pentru
transformator (în Ѓ );
b) pierderile de putere în linie şi transformatoare;
c) pierderea totală de tensiune considerându-se că tensiunea pe bara A este
de 115 kV; se neglijează căderea de tensiune transversală.
3. Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare pentru ca
la sarcina maximă tensiunea pe bara C să fie 35 kV

figura 1
1
Rezolvare:

1a,b) Relatiile complete de calcul ale inducatantei specifice si ale susceptantei specifice
sunt :
pentru inductanta specifica : si

pentru susceptanta specifica :

Comparand aceste relatii rezulta ca :

distamta medie in [mm2]

raza conductorului in [mm]

2a) In figura 2 avem schema elactrica a retelei din enunt utilizand reprezentarea in П a
LEA cu neglijarea perditantei (conductantei) si reprezentarea in Ґ a celor doua
transformatoare conectate in paralel

figura 2

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in П a LEA

Determinarea rezistentei liniei

Deteminarea reactantei liniei

2
 fig 3
In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3

si raza conductorului

Determinarea susceptantei liniei

3
 fig 4

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in Ґ a celor doua

transformatoare in paralel

Calculam rezistenta echivalenta pentru un transformator :

Calculam rezistenta echivalenta pentru doua transformatoare  in paralel :

Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator :

Calculam reactanta echivalenta pentru doua transformatoare  in paralel :

Calculam conductanta echivalenta pentru un transformator :

4
 Calculam conductanta echivalenta pentru doua transformatoare  in paralel :

Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator :

Calculam susceptanta echivalenta pentru doua transformatoare  in paralel :

fig 5

Recapituland avem urmatoarea schema echivalenta a retelei analizate:

fig 6

In figura 7 avem bilantul puterilor inRED analizata

5
2b) Calculul pierderilor de putere in linie si in transformatoare

Este necesar sa plecam cu determinarile de la consumator (punctul C) spre sursa

(punctul A) si succesiv sa aduman pierderile in elementele de retea din amonte in
cazul nostru cele doua transformatoare in paralel si apoi LEA.

SC = 25 – j 20 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator.

Calculam pierderile in cele soua transformatoare 20 MVA 115/35 kV care

functioneaza in paralel :

Determinam pierderea de putere activa in transformatoare

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo

in paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin

dublarea pierderilor in fier. Vom efectua calculele:

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului

ca avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa
in bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din
puterea absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere
activa de mers in gol de asemenea le-am dublat.

Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoare

6
 Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea
rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier.
Vom efectua calculele:

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul

de mers in gol :

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului

ca avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere
reactiva in bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu
jumatate din puterea absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi.
Pierderile de putere reactiva,la mersul in gol de asemenea le-am dublat.

Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA:

Determinam puterea care circula prin impedanta liniei:

In aceasta relatie regasim

putea la bornele transformatoarelor la care se adauga puterea reactiva produsa de linie la
capatul 2. Facand inlocuirile obtinem :

Utilizam puterea SL determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta
liniei ZL:
7
Putem determina in acest moment puterea absorbita din sistem in punctul A

in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul capacitiv al

liniei in punctul 1 Inlocuind datele cunoscute vom obtine:

Putem determina acum pierderile totale in LEA si in cele doua transformatoare in

paralel:

ΔS = 0,619 – j 2,984 MVA

fig 6

8
2c) Determinarea pierderilor de tensiune:
Evident von utiliza parametrii RED calculati anterior:

fig 7
Calculam caderea de tensiune pe linie:

Vom utiliza puterea care circula prin impedanta liniei SL

determinata mai sus. Facamd inlocuirileobtinem:

Calculam caderea de tensiune pe transformatoare (raportata la primarul trafo)

Calculam tensiune in punctul C raportata la primar :

3 Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare pentru ca la

sarcina maximă tensiunea pe bara C să fie 35 kV

Vom folosi rezultatele obtinute mai sus :

Determinam raportul de transformare corespunzator tensiunii UC’:

Avand in vedere ca transformatoarele pot fi regalte in gama ±2*2,5% determinam toate

rapoartelede transformare care s-ar putea realiza si alegem trapta cu cel mai aproape raport
de transformare de cel determinat mai sus:
9
 U primar U secundar
Treapta % K=U1/U2
kV kV
1 100,5 120,75 35 3,450
2 102,5 117,875 35 3,368
3 100 115 35 3,286
4 97,5 112,24 35 3,207
5 95 109,25 35 3,121

Observam ca pe trepta 5 transformatorul ofera cel mai apropiat raport de transformare de

3,02 cat avem noi nevoie.

10