53_Toamna 2012 (ex 25_2007) La o reţea trifazată de 6 kV alimentată din staţiile de

transformare A şi B, ale căror tensiuni sunt egale şi coincid ca fază, sunt racordate mai
multe locuri de consum. Lungimile porţiunilor de reţea, în km, secţiunile conductoarelor, în
mm2, sarcinile, în kW şi factorii lor de putere sunt indicate în schema reţelei.
Să se determine pierderea maximă de tensiune pentru regimul de funcţionare normal şi
pentru regimul de avarie al reţelei. În regimul de avarie se presupune că se scoate din
funcţiune acea porţiune din reţea a cărei ieşire din funcţiune determină căderea maximă
de tensiune într-un punct oarecare al reţelei;

fig 1

Calculam puterile reactive aferente fiecarui punct de control:

P Q
cosφ tgφ
[kW] [kVAr]
100 0,8 0,754 75,4
80 0,9 0,488 39,04
40 0,7 1 40
40 0,8 0,754 30,16
80 0,8 0,754 60,32

1
 fig 2

Calculam rezistentele si reactantele fiecarui tronson. Rezultatele obtinute sunt prezentate in

tabelul alaturat :

l s r0 R x0 X
Tronson
[km] [mmp] [Ω/km] [Ω] [Ω/km] [Ω]
Aa 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059
ab 2 35 0,91 1,82 0,353 0,706
bc 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059
Bc 4 35 0,91 3,64 0,353 1,412
ad 1,5 16 1,96 2,94 0,377 0,5655
ce 1,5 16 1,96 2,94 0,377 0,5655

fig 3

Conform enuntului UA=UB in aceste conditii vom considera in fiecare nod sarcina pe rand.
Contributia fiecarei surse va fi dependenta de impedanta pana la nodul respectiv. Cum intre
puntele AB avem conductor omogem pentru calculul momentelor vom utiliza distantele
dela fiecare nod la capetele circuitului. In acest caz vom utiliza datele din figura 2 

2
Aplicam rationamentul pentru circulatia puterii active. Vom detalia calculul pentru nodul a
Pentru celelalte noduri vom prezenta datele in tabelul de rezultate urmator :
3km*PAa=9km*PBa
PAa+PBa=100+40=140kW

Din prima ecuatie deducem PAa=3*PBa inlocuind in ecuatia doua obtinem: 4PBa=140
Rezolvand PBa=35 si deci PAa=3*35=105 kW

Total Distanta de la nodul analizat la Aportul la consumul nodului

Nodul putere sursa A sursa B sursei A sursei B
in nod [km] [km] [kW] [kW]
a 140 3 9 105,00 35,00
b 80 5 7 46,70 33,30
c 120 8 4 40,00 80,00
Total 191,70 148,30

Rezulta din analiza efectuata ca nodul B este alimentat din ambele surse.
Vom face o analiza similara si pentru circulatia de putere reactiva :

Distanta de la nodul analizat la Aportul la consumul nodului

Total putere in
Nodul sursa A sursa B sursei A sursei B
nod
[km] [km] [kVAr] [kVAr]
a 115,4 3 9 86,55 28,85
b 60,32 5 7 32,90 27,42
c 69,2 8 4 23,07 46,13
Total 142,52 102,40

Si in acest caz obtinem aceeasi concluzie : nodul b este alimentat din ambele surse

Calculam aportul celor doua surse la puterea bodului b :

PAb= 191,7-140=51,7 kW PBb= 148,3-120=28.3 kW

QAb= 142,52-115,4=27,12 kVAr QBb= 102,4-69,2=33,2 kVAr

Sectionam imaginar bodul b si obtinem doua tronsoane alimentate radial din statiile A si B.
Aceste tronsoane vor avea in nodurile b aceeasi tensiune respectiv acceasi cadere de
tensiune de la sursa la fiecare nod b

fig 4
3
Pentru calculul caderilor de tensiune vom utiliz relatia :

Pentru verificare calculamsi caderea de tensiune pe reteua alimentata din nodul B :

Se remarca obtinerea unor valor sensibil egale pentru caderile de tensiune.

Pentru regimul de avarie consideram indisponibil tronsonul « ab » In acest caz tronsonul Bb
in lungime de 7 km va fi parcurs suplimentar fata de cazul precedent de puterea
S=51.7+j27.12 kVA ceea ce va conduce in nodul b la o cadere de tensiune mai mare decat
daca indisponibilizam tronsonul bc deoarece in acest caz tronsonul Ab de doar 5 km ar fi
fost parcurs suplimentar de o putere mai mica S=28,3+j33,2 kVA

Vom utiliza datele din figura 5

fig 5

Pentru calcul vom utiliza caderea de tensiune determinata pentru nodul b inainte de
retragerea din exploatare a tronsonului ab la care vom adauga caderea de tensiune
provocata pe 7 km de puterea S=51.7+j27.12 kVA
4
Vom avea relatia :