4.

8 Studiu de caz
Se consideră reţeaua industrială din figura 4.11 mărimile caracteristice ale elementelor de reţea
şi ale consumatorului.

Parametrii liniei Date nominale transformator Date consumator

Rezistenţa specifică: ro = 0,45 Ω/km; Puterea aparentă nominală: Sn = 630 kVA; Puterea maximă activă: Pmax = 400 kW;
Reactanţa specifică: xo = 0,08 Ω/km; Tensiunea de scurtcircuit: usc = 6 %; Puterea reactivă maximă:
Susceptanţa specifică: bo = 144 μS/km; Pierderile la mers în gol: ΔPo = 1,53 kW; Qmax = 400 kVAr.
Pierderile în scurtcircuit: ΔPsc = 9,72 kW; UnA = UnB = 6 kV; UnC = 0,4 kV
Curentul la mers în gol: io = 2,4 %;
Fig.4.11 - Reţeaua de distribuţie a unui consumator
Se cere să se stabilească soluţia pentru compensarea puterii reactive.
Pentru soluţionarea problemei propuse se vor analiza două regimuri distincte:
- regimul iniţial de funcţionare, la factorul de putere natural al consumatorului;
- regimul de funcţionare al reţelei cu compensarea puterii reactive la consumator într-o
singură treaptă fixă.
Se considerǎ cǎ regimul de funcţionare este sinusoidal.
Rezolvare
Etapele de calcul parcurse sunt următoarele:
a) Determinarea parametrilor elementelor de reţea:
 pentru liniei A-B:
RL  ro  L  0, 45  0,5  0, 225 Ω
X L  xo  L  0,08  0,5  0,04 Ω
BL  bo  L  144  0,5 106  72 106 S
 pentru transformatorul B-C:
2 2
U   6 
 10  0,882 Ω
RT  Psc   n   0, 72   3
 Sn   630 
u U2 6 62
X T  sc  n   103  3, 43 Ω
100 Sn 100 630
103  4, 2 104 S
i S 2, 4 630
BT  o  n  
100 U 2 100 62
n

b) Determinarea mărimilor caracteristice sarcinii maxime:

Smax  2  Q2 4002  4002  558 kVA
Pmax max 
Pmax 400
cos max    0, 707
Pmax 2  Qmax 2 4002  4002

c) Determinarea pierderilor de putere şi a puterilor absorbite din sistem la sarcina

maximǎ înainte de compensare:
 pierderile de putere în transformatorul B-C:
2 2
S   558 
PT  Po  Psc   max   1, 53  9, 72     10, 294
kW
 Sn   630 
2 2
S   558 
QT  BT  U n2  X T   max   62  4, 2 104 103     3, 34 10
3  45,86 kvar
 U n   6 
 puterile activă şi reactivă la sfârşitul liniei A-B:
 1
PL  Pmax  PT  400  10, 294  410, 294 kW;
QL  Qmax  QT  400  45,86  445,86 kVAr;
 pierderile de putere pe linia de alimentare A-B:
P 2  QL2 410, 2942  445,862
PL  RL  L  0, 225  103  2, 285 kW
Un2 6 2

P 2  QL2 410, 2942  445,862

QL  X L  L  0, 04  103  0, 408 kvar
Un2 6 2

 puterea reactivă furnizată de linie A-B:

QL  BL U n2  0, 72 104  62 103  2,592 kVAr
 puterile absorbite din sistem:
PS  PL  PT  410, 293  1,8  412, 093 kW
QS  QL  QL  QL  445,86  0, 408  2,592  443,676 kvar
 factorul de putere la bornele sistemului:
PS 412, 093
cos S    0, 68
PS 2  QS 2 412, 0932  443, 6762
 scăderea factorului de putere in lungul reţelei:
 cos   cos max  cos S  0, 707  0, 68  0, 027

d) Determinarea căderilor de tensiune şi a tensiunilor nodurilor sistemului la sarcina

maximǎ înainte de compensare:
 La bara C tensiunea dorită şi realizată este cea nominal acestei bare, adică UnC = 0,4kV.
 La bara B tensiunea se calculează cu relaţia
U  p   2, 5  6  2, 5   2, 5  ,
kT  n1  1  n    kn   1  n    1  n    15  1  n  
U n2  100   100  0, 4  100   100 
UnC
UnB [kV] kn n kT
care pentru n   1 ;  2 ; 0 are valorile din [kV]
tabelul alăturat. 6 0,4 15 -2 14,25
6 0,4 15 -1 14,625
6 0,4 15 0 15
6 0,4 15 1 15,375
6 0,4 15 2 15,75
Tensiunea pe bara B este egală cu UB = UnB = 6kV.
 Căderea de tensiune pe linia A-B este:
RAB  PB  X AB  QB 0, 225  410, 294  0, 04  445,86
U A B    18, 358 V
UB 6
R  P  X AB  QB 0, 04  410, 294  0, 225  445,86
U A B  AB B   13,985 V
UB 6
 Tensiunea în punctul A

 6  18, 358 103    13, 985 103 

2 2
UA  U A  U AB 2   U AB 2   6, 018 kV

e) Determinarea pierderilor de putere şi a puterilor absorbite din sistem la sarcina

maximă după compensare:
 determinarea puterii bateriei de condensatoare, pentru un factor de putere cosφ ≥ 0,92;
 
Qb  P  tan necomp  tan comp  400  1  0, 426   229, 6  240 kvar.
adică 12 baterii de câte 20kVAr fiecare.
Qb 240
  0, 6
Qmax 400
 calculul mărimilor caracteristice pentru curba de sarcină reactivă ridicată la bornele de
JT ale transformatorului:
c
Qmax  Qmax  Qb  400  240  160 kvarr;
 2
Pierderile de putere din condensatoare sunt
Qcb 240
Pa cond   pcb   3,5  0,84 kW
1000 1000
Puterea activǎ absorbitǎ de consumator este

Pmax  Pmax  Pa cond
unde 400,84 s-a obţinut adăugând la puterea activă maximă a consumatorului pierderea
de putere activă pe bateria de condensatoare, adică:

Pmax  400  0,84  400,84 kW

f) Determinarea pierderilor de putere şi a puterilor absorbite din sistem la sarcina

maximă după compensare:
 Puterea aparentǎ aferentǎ consumatorului dupǎ compensare:

 Pmax   Qmax 
c c 2 c 2
Smax   400,842  1602  431,59 kVA
 pierderile de putere în transformator:
2
 Sc   431,59 
2
PTc  Po  Psc   max   1,53  9, 72     6, 09 kW
 Sn   630 
 
2
 Sc   431,59 
2
QTc  BT U n2  X T   max   62  4, 2 104 103   3
  3,34 10  32,87 kvar
 Un   6 
 
 puterile la sfârşitul liniei A-B (linia de alimentare):
PLc  Pmax
c  Pc  400,84  6,09  406,93 kW;
T
QL  Qmax  QTc  160  32,87  192,87 kVAr;
c c

 pierderile de putere pe linia de alimentare:

 PLc   QLc 
2 2
406, 932  192,872
PLc  RL   0, 225  103  1, 267 kW
U n2 62

 PLc   QLc 
2 2
406, 932  192,872
c  X 
QL L  0, 04  103  0, 225 kvar
2
Un 62
 puterile absorbite din sistem sunt:
PSc  PLc  PLc  406,93  1, 267  408,197 kW
QSc  QL
c  Qc  Q  192,87  0, 225  2,592  190,505 kvar
L L

 factorul de putere la bornele sistemului :

PSc 408,197
cos cS    0, 906
   
2 2 408,197 2  190, 5052
PSc  QSc

g) Determinarea cǎderilor de tensiune şi a tensiunilor nodurilor din nodurile sistemului

la sarcina maximă după compensare:

 la bara C tensiunea dorită şi realizată este cea nominal acestei bare, adică UnC = 0,4kV.
 pentru bara B tensiunea se calculează cu relaţiile de la punctul d al acestui paragraf
Tensiunea pe bara B este egală cu UB = UnB = 6kV.
 căderea de tensiune pe linia A-B este:
RAB  PLc  X AB  QL
c
0, 225  406, 93  0, 04 192,87
U A B    16, 54 V
UB 6
R  P  X AB  QB 0, 04  406, 93  0, 225 192,87
U A B  AB B   4, 52 V
UB 6
 Tensiunea în punctul A
 3

 6  16, 54 103    4, 52 103 

2 2
UA  U A  U AB 2   U AB 2   6, 016 kV

h) Concluzii:
- creşterea nivelului de tensiune în reţea în cazul al doilea, deci reducerea pierderilor de putere
şi energie (în calculul de mai sus nu s-a luat în considerare-variaţia tensiunii în lungul reţelei
la evaluarea pierderilor de putere şi energie),
- posibilităţile interne ale marilor consumatori ce dispun pe de o parte de vaste compensări,
deci de putere de compensare, pe de altă parte de a concepe şi realiza cu mijloace proprii
sisteme automate de reglare a gradului-de compensare,
- :
nevoia stringentă de a reduce consumul de energie electrică, rezultă că de fapt se poate
opta pentru a doua variantă.