Sunteți pe pagina 1din 12

Impactul generării distribuite asupra reţelelor electrice

Pentru a studia impactul generării distribuite asupra reţelelor electrice, vom folosi programul
NEPLAN pentru a construi reţeaua radială de medie tensiune ce funcţionează la tensiunea nominală de
20 kV prezentată în figura 1. Debuclarea reţelei se face prin deschiderea tronsonului dintre consumatorii
C5 şi C6.

Figura 1. Reţea radială debuclată

Încărcare
nod %
MT_A 108.04
C1 107.9
MT_B 106.52 Pierderi P[MW] 0.097
C2 107.84 Pierderi Q[Mvar] -2.519
C3 107.81 P import[MW] 8.483
C4 107.8 Q Import[Mvar] 3.406
C5 107.79 P Gen[MW] 8.483 Un[kV] 20 110
C6 106.27 Q Gen[Mvar] 3.406 Pierderi P linie[MW] 0.015 0.024
C7 106.28 P cons[MW] 8.386 Pierderi Q linie[Mvar] -0.157 -3.238
C8 106.32 Q cons[Mvar] 5.925 Pierderi P transf[MW] 0 0.058
C9 106.4 Pierderi Fier[MW] 0.04 Pierderi Q transf[Mvar] 0 0.876

Tabel 1. Tensiunile nodale şi pierderile de putere din reţea


1. Compensarea puterii reactive, în vederea obţinerii unui factor de putere neutral de 0.92

În cadrul acestei etape se propune dimensionarea dispozitivului de compensare pentru consumatorii


de tip industrial CI1, CI2 și CI3, plasaţi în nodurile C8, C9 şi C1, pentru care factorul de putere neutral
inițial era de 0.74 (CI1); 0.77 (CI2); și 0.81 (CI3). Pentru aceasta s-a calculat pentru fiecare consumator
puterea activă și reactivă consumată. Apoi s-a impus un factor de putere de 0.92 pentru fiecare
consumator și s-a calculat puterea reactivă a consumatorilor, păstrând puterea activă consumată
constantă. Puterea reactivă la care se dimensionează dispozitivele de compensare (baterii cu
condensatoare) este dată de diferența dintre cele două puteri reactive.
Calculul bateriilor cu condensatoare necesare compensării puterii reactive se realizează conform
ecuaţiilor:
Q − Qc
tgϕ n =
P
Qc = Q − Ptgϕ n
Ptgϕ n = Q − Qc
Qb, min = 3 ⋅ m ⋅ n s ⋅ n f ⋅ Qnc = 3 ⋅ 2 ⋅ 4 ⋅ 1 ⋅ 20 = 480 kVAr
unde:
cos ϕn = 0.92
ns = 4
n f =1
Qnc = 20 kVAr
Numărul de baterii care vor fi montate este:
Qc
n= ⇒ nt ' ⇒ Qb = nt ⋅ Qb ,min
Qb ,min
tg (arccos 0.92)=0.426
Qc1=1.64789-1.813*0.4259=0.875MVAr

Consumator P [kW] Q[kVAr] tan(φn) Qc [kVAr] n nt Qb[kVAr] Q-Qb[kVAr] cos (φnou)


1.8 0.935
CI1 1813 1647.89 0.425998 -875.55 2 2 960 687.89
1.6 0.944
CI2 2002 1658.91 0.425998 -806.07 8 2 960 698.91
1.1 0.91
CI3 1782 1290.15 0.425998 -531.02 1 1 480 810.15
Tabel 2. Calculul compensării

În urma montării de baterii cu condensatoare la consumatorii industriali, se observă o îmbunătăţire a


factorului de putere datorită scăderii cantităţii de putere reactivă absorbită din reţea, o creştere a
nivelului tensiunilor în toate nodurile reţelei şi pierderi active mai mici.
Încărcare
nod %
MT_A 108.46
C1 108.34
MT_B 108.25 Pierderi P[MW] 0.084
C2 108.28 Pierderi Q[Mvar] -2.632
C3 108.25 P import[MW] 8.47
C4 108.23 Q Import[Mvar] 0.893
C5 108.23 P Gen[MW] 8.47 Un[kV] 20 110
C6 108.03 Q Gen[Mvar] 0.893 Pierderi P linie[MW] 0.012 0.019
C7 108.05 P cons[MW] 8.386 Pierderi Q linie[Mvar] -0.162 -3.261
C8 108.08 Q cons[Mvar] 3.525 Pierderi P transf[MW] 0 0.054
C9 108.15 Peirderi Fier[MW] 0.041 Pierderi Q transf[Mvar] 0 0.791
Tabel 3. Tensiunile nodale şi pierderile de putere din reţea

Figura 2. Reţeaua obţinută în urma compensării

2. Stabilirea configuraţiei optime a reţelei electrice de medie tensiune prin reconfigurare

Pentru a determina configurația optimă a rețelei, se pleacă de la funcționarea rețelei în regim buclat
în care s-a realizat compensarea de putere reactivă (se închide tronsonul C5-C6). Se va deconecta
circuitul din reţea care are cea mai mică circulaţie de putere activă, astfel încât în urma calculului de
regim permanent să rezulte pierderi de putere mai mici pe tot ansamblul reţelei electrice de medie
tensiune. Astfel, se vor deconecta pe rând toate tronsoanele reţelei de MT şi se va alege varianta optimă.
Nr. Crt. Circuit deconectat ∆P [MW]
1 MT_A - C1 0.158
2 C1 - C2 0.105
3 C2 - C3 0.095
4 C3 - C4 0.087
5 C4 - C5 0.085
6 C5 - C6 0.0841
7 C6 - C7 0.0842
8 C7 - C8 0.086
9 C8 - C9 0.114
10 MT_B - C9 0.182
Tabel 4. Pierderile de putere obţinute în urma debuclării fiecărui tronson

Conform tabelului 4 se va deconecta circuitul C5 – C6 (configuraţie ce a fost studiată anterior),


întrucât astfel se obţine cea mai mică pierdere de putere activă.

Figura 3. Configuraţia optimă a reţelei de distribuţie obtinută prin reconfigurare

3. Optimizarea locului de amplasare și a puterii generate ale sursei distribuite pentru


minimizarea pierderilor de putere și energie electrică

Pentru optimizarea locului, se alege o sursă cu următoarele caracteristici Pg = 1 MW şi cosφ = 1


(asynchronous machine) și se plasează pe rând în fiecare nod al rețelei. Cu ajutorul Neplan-ului se
calculează pierderile de putere în rețea în fiecare caz. În urma analizei a rezultat că sursa distribuită de
energie trebuie plasată în nodul 7 al rețelei ( nodul în care este racordat consumatorul 7).
Nr. Crt. Nodul la care se conectează sursa distribuită ∆P [MW]
1 Situaţia iniţială (fără sursă distribuită) 0.0841
2 C1 0.0771
3 C2 0.0765
4 C3 0.07622
5 C4 0.07618
6 C5 0.07627
7 C6 0.0746
8 C7 0.0745
9 C8 0.0748
10 C9 0.0756
Tab. 5. Determinarea locului de amplasare a sursei distribuite de energie

Se modifică puterea activă generată de sursă cu o valoare ±0.5 MW pentru a verifica dacă puterea
determinată a sursei este cea pentru care pierderile de putere în rețea sunt minime. În reţeaua noastră,
pierderile minime de putere activă se obţin pentru o putere a sursei de 4 MW.

Nr. Crt. Putere generată [MW] ∆P [MW]


1 1 0.0745
2 2 0.0679
3 3 0.0643
4 3.5 0.0635
5 4 0.06349
6 4.5 0.0642
Tab. 6. Determinarea puterii optime generate de sursă în nodul 7 al reţelei

Fig. 4. Amplasarea generatorului asincron de putere optimă


4. Analiza circulaţiei de puteri şi a pierderilor de putere prin laturile reţelei pentru diferite
regimuri de funcţionare ale sursei distribuite

Se va determina puterea maximă a generatorului conectat la reţeaua electrică în 6 situaţii:


- Regim de sarcină maximă
 cosφ=1
 cosφ=0.92
 cosφ=0.85
- Regim de sarcina minimă : Pcons = 0.3 x Pmax
 cosφ=1
 cosφ=0.92
 cosφ=0.85
Condiţii ce trebuiesc îndeplinite:
- Să nu fie depaşită capacitatea maximă de transport a reţelei electrice
- Tensiunile să se încadreze în întervalul + 10% Un

Pentru a determina puterea maximă a generatorului, se creşte puterea generată cu câte 0.5 MW până
când una din cele două condiţii nu va mai fi îndeplinită, pentru fiecare valoare propusă a factorului de
putere al generatorului.

- Regim de sarcină maximă

 cosφ=1
Pentru un factor de putere egal cu 1, obţinem în Neplan o încălcare a primei condiţii pe tronsonul
C7 - C8 (încărcarea este 101.24%) pentru valoarea puterii generate Pgmax=10.5 MW.

Fig. 5. Regim de funcţionare la sarcina maximă, cosρ=1; Pg= 10.5 MW


 cosφ=0.92
Pentru un factor de putere egal cu 0.92, obţinem în Neplan o încălcare a primei condiţii pe tronsonul
C7 - C8 (încărcarea este 105.79%) pentru valoarea puterii generate Pgmax=9.5 MW.

Fig. 6. Regim de funcţionare la sarcină maximă, cosρ=0.92; Pg= 9.5 MW

 cosφ=0.85
Pentru un factor de putere egal cu 0.85, obţinem în Neplan o încălcare a primei condiţii pe tronsonul
C7 - C8 (încărcarea este 104.92%) pentru valoarea puterii generate Pgmax=8.5 MW.

Fig. 7. Regim de funcţionare la sarcină maximă, cosρ=0.85; Pg= 8.5 MW


- Regim de sarcină minimă

Puterile cerute de consumatori (Pmin=0,3xPmax) sunt prezentate în tabelul 7.


C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9
Pmax[MW] 1.782 0.585 0.668 0.368 0.273 0.4 0.495 1.813 2.002
Pmin[MW] 0.535 0.176 0.2 0.11 0.082 0.12 0.149 0.544 0.601
Tabelul 7. Puterile cerute de consumatori în regim de sarcină minimă

 cosφ=1
Pentru un factor de putere egal cu 1, obţinem în Neplan o încălcare a primei condiţii pe tronsonul
C7 - C8 (încărcarea este 101.28%) pentru valoarea puterii generate Pgmax=10 MW.

Fig. 8. Regim de funcţionare la sarcină minimă, cosρ=1; Pg= 10 MW

 cosφ=0.92
Pentru un factor de putere egal cu 0.92, obţinem în Neplan o încălcare a primei condiţii pe tronsonul
C7 - C8 (încărcarea este 103.04%) pentru valoarea puterii generate Pgmax=9 MW.
Fig. 9. Regim de funcţionare la sarcină minimă, cosρ=0.92; Pg= 9 MW

 cosφ=0.85
Pentru un factor de putere egal cu 0.85, obţinem în Neplan o încălcare a primei condiţii pe tronsonul
C7 - C8 (încărcarea este 100.52%) pentru valoarea puterii generate Pgmax=8 MW.

Fig. 10. Regim de funcţionare la sarcină minimă, cosρ=0.85; Pg= 8 MW


5. Reconfigurarea reţelei electrice de medie tensiune în prezenţa sursei distribuite

Se modifică topologia reţelei de la punctul 2 prin conectarea tronsonului C5 – C6, conectarea sursei
distribuite la nodul C7 şi deconectarea circuitului pentru care se obţin pierderi de putere activă minime.
Astfel, se vor deconecta pe rând toate tronsoanele reţelei de MT şi se va alege varianta optimă.

Nr. Crt. Circuit deconectat ∆P [MW]


1 MT_A - C1 0.0908
2 C1 - C2 0.0612
3 C2 - C3 0.05818
4 C3 - C4 0.0588
5 C4 - C5 0.061
6 C5 - C6 0.06349
7 C6 - C7 0.0683
8 C7 - C8 0.0699
9 C8 - C9 0.0615
10 MT_B - C9 0.086
Tabelul 8. Pierderile de puteri în urma debuclării fiecărui tronson

Prin efectuarea încercărilor, s-a obţinut o nouă configuraţie a reţelei (în care se va deconecta circuitul
C2 – C3), prezentată în figura de mai jos:

Fig. 11. . Reţeaua electrică reconfigurată în prezenţa sursei distribuite


6. Stabilirea numărului optim de transformatoare în paralel

Se modifică topologia reţelei, lăsând doar un transformator în funcţiune şi conectând cuplele 1 şi 2.


Se compară pierderile de putere obţinute în această configuraţie, cu etapa precedentă cu 2
transformatoare în funcţiune.
În situaţia cu 1 transformator în funcţiune, pierderile de putere ∆P= 0.04327 MW sunt mult mai mici
decat în cazul cu 2 transformatoare în funcţiune, unde ∆P=0,05818 MW, rezultând astfel configuraţia
optimă ca fiind cea cu un singur transformator în funcţiune.

Fig. 12. Schema reţelei cu număr optim de transformatoare în paralel

7. Analiza nivelului de tensiune. Stabilirea prizei optime în scopul minimizării pierderilor


de putere activă

Plecând de la configuraţia cu un transformator în funcţiune, se comută succesiv plotul în sensul de


scădere şi de creştere, până când tensiunea nu se mai încadrează în limite.

Umax= 1.1*Un= 22 kV
Umin=0.9*Un=18 kV
Plot ∆P [MW] Umin [kV] Umax [kV]
0 0.04327 21.418 21.458
-1 0.0433 21.828 21.867
-2 0.04338 22.252 22.29
1 0.0433 21.022 21.062
2 0.04338 20.639 20.68
3 0.04351 20.269 20.311
4 0.04368 19.91 19.953
5 0.0439 19.563 19.607
6 0.04417 19.226 19.271
7 0.04447 18.9 18.946
8 0.04482 18.584 18.63
9 0.04521 18.277 18.323
Tab. 9. Variaţia ploturilor

Prin scăderea plotului, ajungem în poziţia “-2”, care aduce la nerespectarea limitei superioare a
tenisunii (22 kV). Insă, crescând plotul , poziţia maximă“9” respectă limita inferioară a tensiunii. În
ambele încercării observăm o creştere graduală a pierderilor de putere activă. Astfel, din punctul de
vedere al minimizării pierderilor de putere, priza optimă de funcţionare a transformatorului este n = 0.

8. Observaţii

Prin reconfigurarea reţelei şi compensarea puterii reactive am obţinut o scădere a pierderilor de


putere de la valoarea de 0.097 MW până la 0.0841. În urma unui calcul de optimizare, am amplasat o
sursă distribuită în poziţia optimă şi caracterizată de o putere optimă în scopul minimizării pierderilor de
putere în reţea: 0.06349 MW.
Impunerea unor limite superioare pentru puterea generată de sursa distribuită în cele două regimuri
de funcţionare (de sarcină minimă şi de sarcină maximă) asigură încadrarea capacităţii de transport a
liniilor şi a tensiunilor nodale în limitele impuse de reţea.
În plus, în urma altei reconfigurări obţinem o scădere suplimentară a pierderilor de putere activă:
0.05818 MW. O analiză a staţiei de transformare reduce încă aceste pierderi la valoarea de 0.04327
MW, în condiţiile în care va funcţiona un singur transformator cu plotul fixat la valoarea 0.