4.

8 Studiu de caz
Se consideră reţeaua industrială din figura 4.11 mărimile caracteristice ale elementelor de reţea
şi ale consumatorului.

Parametrii liniei Date nominale transformator Date consumator

Rezistenţa specifică: ro = 0,45 Ω/km; Puterea aparentă nominală: Sn = 630 Puterea maximă activă: Pmax = 400 kW;
Reactanţa specifică: xo = 0,08 Ω/km; kVA; Puterea reactivă maximă:
Susceptanţa specifică: bo = 144 μS/km; Tensiunea de scurtcircuit: usc = 6 %; Qmax = 400 kVAr.
Pierderile la mers în gol: ΔPo = 1,53 kW; UnA = UnB = 6 kV; UnC = 0,4 kV
Pierderile în scurtcircuit: ΔPsc = 9,72 kW;
Curentul la mers în gol: io = 2,4 %;
Fig.4.11 - Reţeaua de distribuţie a unui consumator
Se cere să se stabilească soluţia pentru compensarea puterii reactive.
Pentru soluţionarea problemei propuse se vor analiza două regimuri distincte:
- regimul iniţial de funcţionare, la factorul de putere natural al consumatorului;
- regimul de funcţionare al reţelei cu compensarea puterii reactive la consumator într-o
singură treaptă fixă.
Se considerǎ cǎ regimul de funcţionare este sinusoidal.
Rezolvare
Etapele de calcul parcurse sunt următoarele:
a) Determinarea parametrilor elementelor de reţea:
 pentru liniei A-B:
Ω

S
 pentru transformatorul B-C:
Ω

b) Determinarea mărimilor caracteristice sarcinii maxime:

kVA

c) Determinarea pierderilor de putere şi a puterilor absorbite din sistem la sarcina

maximǎ înainte de compensare:
 pierderile de putere în transformatorul B-C:

kW

kvar
 1
 puterile activă şi reactivă la sfârşitul liniei A-B:
kW;
kVAr;
 pierderile de putere pe linia de alimentare A-B:

kW

kvar

 puterea reactivă furnizată de linie A-B:

kVAr
 puterile absorbite din sistem:
kW
kvar
 factorul de putere la bornele sistemului:

 scăderea factorului de putere in lungul reţelei:

d) Determinarea căderilor de tensiune şi a tensiunilor nodurilor sistemului la sarcina

maximǎ înainte de compensare:
 La bara C tensiunea dorită şi realizată este cea nominal acestei bare, adică UnC = 0,4kV.
 La bara B tensiunea se calculează cu relaţia
,
UnC
UnB [kV] kn n kT
care pentru are valorile din [kV]
6 0,4 15 -2 14,25
tabelul alăturat.
6 0,4 15 -1 14,625
6 0,4 15 0 15
6 0,4 15 1 15,375
6 0,4 15 2 15,75
Tensiunea pe bara B este egală cu UB = UnB = 6kV.
 Căderea de tensiune pe linia A-B este:
V

 Tensiunea în punctul A
kV

e) Determinarea pierderilor de putere şi a puterilor absorbite din sistem la sarcina

maximă după compensare:
 determinarea puterii bateriei de condensatoare, pentru un factor de putere cosφ ≥ 0,92;
kvar.
adică 12 baterii de câte 20kVAr fiecare.
 2

 calculul mărimilor caracteristice pentru curba de sarcină reactivă ridicată la bornele de

JT ale transformatorului:
kvarr;
Pierderile de putere din condensatoare sunt
kW
Puterea activǎ absorbitǎ de consumator este

unde 400,84 s-a obţinut adăugând la puterea activă maximă a consumatorului pierderea
de putere activă pe bateria de condensatoare, adică:
kW

f) Determinarea pierderilor de putere şi a puterilor absorbite din sistem la sarcina

maximă după compensare:
 Puterea aparentǎ aferentǎ consumatorului dupǎ compensare:

kVA

 pierderile de putere în transformator:

kW

kvar

 puterile la sfârşitul liniei A-B (linia de alimentare):

kW;

kVAr;

 pierderile de putere pe linia de alimentare:

kW

kvar

 puterile absorbite din sistem sunt:

kW
kvar
 factorul de putere la bornele sistemului :

g) Determinarea cǎderilor de tensiune şi a tensiunilor nodurilor din nodurile sistemului

la sarcina maximă după compensare:

 la bara C tensiunea dorită şi realizată este cea nominal acestei bare, adică UnC = 0,4kV.
 pentru bara B tensiunea se calculează cu relaţiile de la punctul d al acestui paragraf
Tensiunea pe bara B este egală cu UB = UnB = 6kV.
 căderea de tensiune pe linia A-B este:
 3

 Tensiunea în punctul A
kV

h) Concluzii:
- creşterea nivelului de tensiune în reţea în cazul al doilea, deci reducerea pierderilor de
putere şi energie (în calculul de mai sus nu s-a luat în considerare-variaţia tensiunii în
lungul reţelei la evaluarea pierderilor de putere şi energie),
- posibilităţile interne ale marilor consumatori ce dispun pe de o parte de vaste compensări,
deci de putere de compensare, pe de altă parte de a concepe şi realiza cu mijloace proprii
sisteme automate de reglare a gradului-de compensare,
:
- nevoia stringentă de a reduce consumul de energie electrică, rezultă că de fapt se poate
opta pentru a doua variantă.

Bibliografie
[1] Balaurescu, D., Eremia. M., Îmbunătăţirea factorului de putere, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981.
[2] Bălă, C., ş.a., Bobine de reactanţă pentru sisteme energetice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1982.
[3] Darie, S., Micu, R., Surse de putere reactivă cu reglaj continuu, Energetica, 20, nr. 10,
1972, pp. 471-474.
[4] Moraru, A., Dimensiunile optime ale bobinelor cu miez de fier la un factor de pierderi dat.
Electrotehnica, vol. 5, 1957, pp. 198-210.
[5] Mureşan, T., Schlett, Z., Buta, A., Moldovan, I., Popescu, V. Aparate şi instalaţii pentru
reducerea consumurilor de energie electricǎ în industrie. Editura Facla, Timişoara, 1984.