MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

Instituția Publică CENTRUL DE EXCELENȚĂ

ÎN ENERGETICĂ ȘI ELECTRONICĂ

CATEDRA ” Electrotenica”
PROGRAMUL DE FORMARE PROFESIONALĂ
” Electroeneetica”

LUCRARE PRACTICĂ nr.2_

la unitatea de curs
ECONOMIA RAMURII

Executat:
elevul (a) formațiunii academice_______
Numele Prenumele Rusu Gheorghe Gr En0119
Coieficientul de individualizare 1,04395
Calificativul(admis/respins)_________________

Verificat:
Profesor de discipline economice,
grad didactic SUPERIOR
Natalia CUŞNIR

Lucrare practică nr.2

1
Timp de executare – 2 ore
Tema: Determinarea variantei optime la alegerea tensiunii de alimentare cu energie electrică a unei
uzine.
Competența specifică:
CS5. Aprecierea rezultatelor financiare ale activității unității economice;
CS6. Operarea cu indicatorii tehnico-economici ai investițiilor;
Obiective operationale: La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili:
⮚ să determine pierderile de tensiune;

⮚ să identifice pierderile de putere;

⮚ să calculeze investițiile totale;

⮚ să determine costurile anuale;

⮚ să formuleze concluzia observațiile personale asupra conținutului lucrării.

Activitatea practică: În baza materialului teoretic studiat și formulelor determinați varianta

optimă de alimentare cu energie electrică a unei întreprinderi.

Reguli de efectuare a calculelor:

✔ Calculele trebuie efectuate cu acurateţe şi precizie;

✔ Toate calculele să fie înscrise pe lung şi nu doar rezultatul (a + b = c);

✔ Rezultatele obţinute pot fi rotungite pînă la 2 cifre după virgulă (57,867 = 57, 87);

✔ În calcule procentele(%) trebuie transformate în zecimi (90% =0,9).

Profesorul notează activitatea elevului cu calificativul admis/respins.

DESFĂŞURAREA LUCRĂRII
Pentru alegerea variantei optime de alimentare cu energie electrică a unei întreprinderi comparăm 2
variante de alimentare.
Compararea tehnico-economică o efectuăm în baza metodei cheltuielilor de calcul anuale (CA) care
ține cont de faptul că puterea maximă tranzitată prin linie nu variază de la an la an. Optimă va fi considerată
acea variantă pentru care CA --»min.
Se ia în calcul 2 variante de alimentare cu energie electrică a unei întreprinderi:
Varianta l: tensiunea de 6 kV, 2 linii în cablu la stația deja existentă, l-0,70 km;
Varianta 2: tensiunea de 6 kV, 2 linii în cablu la stația deja proiectată, l-0,40 km;

Costurile anuale estimate sunt determinate de expresia:

CA =C+ Ri ;
Unde: C - cheltuieli anuale care sunt determinate de expresia:
C=C rep +C ∆ W ;
Unde: C rep - costul anual de întreținere și reparații determinat de expresia:
C rep =p rep. PT ∙ I PT + prep . L ∙ I L ;

C∆ w - costul pierderilor de energie electrică care sunt determinate de expresia:

C ∆ W =∆ P∙ τ ∙ Cw ;

2
Unde: Ri - dobânda bancară anuală care este determinată de expresia:
Ri=I ❑
∑ .∙ Ei ;
❑

Unde: I ∑ . – investitii totale;

❑

Ei - dobânzi bancare la credit care sunt determinate de expresia:

1 i
Ei = tan = ;
1−(1+ i)−Ts

i= ibanc + iinf + irisc

Unde: i - coieficientul de actualizare;
Ts = 40 ani - durata de serviciu normată;
ibanc = 6% - dobânda bancară;
iinf = 2% - rata inflației;
irisc =2% - rata riscului.
i=0.1
Ei =
Investiția totală este definită prin expresia:
E
∑ .=I+ Ief ;
❑

Ief =∆ P ∙Cp ;
Unde: Ief - investiții eficiente în linie;
Cp = 800 u. m.- costul de 1 Kw de capacitate instalată la secția electrică;
∆ P - Pierderi de putere în linii.
1) Determinăm calculul curentului:
Sc
Ic=
√❑
Unde: n - numărul liniilor;
Un - tensiunea nominală;
Sc - puterea aparentă; Sc=1247,7kVA (calculat pentru parametrii respectivi)
2) Calculul secțiunii transversale liniilor prin metoda densității economice o curentului; reeșind din
condiția că CA --»min cu expresia:
Ic
Fec= ;
JecCA
Unde: JecCA - densitatea economică actuală care potrivit parametrilor respectivi este egal cu 1,4:
Ic 147,04
Fec= = =¿ 105,02 u.c.
JecCA 1,4

Potrivit calculelor am ales conductorul liniilor de tip ААБЛУ 3x25 cu Iadm = 105A atunci când
cablul este pozat în pământ. (datele pot fi găsite în manualul Л.Д. Рожкова B. Козулин
„Электрооборудование станций и подстанций”, Mocквa 1987 pag.626. tab.3.7). Așa cum sursa de
alimentare este realizată prin 2 cabluri amplasate într-un șanț, trebuie de menționat neapărat importanța
curentului de sarcină pentru o perioadă îndelungată.
Iad=Iadm ∙ Kst ;

Unde: Kst =0,9 - factorul de reducere a curentului de sarcină într-un grup de instalare a cablurilor.
Determinăm curentul KЛЭП în regim de avarie, care prevede deconectareca unei linii:
Iav=2∙ Ic ;

3
 Varianta I

Tensiunea de 6 kV, 2 linii în cablu la stația deja existentă, l=0, 70 km.

1. Determinăm pierderile de tensiune cu expresia:

R ∙ P+ X ∙Q
∆U= ;
Un∙ n
Unde: R - rezistența activă a liniei;
X - rezistența inductivă a liniei.
R = r0 l =0,43∙ 0,70=0,301u.c.
∙
X = x0∙l =0,341∙ 0,70=0,238 u.c.
P = Ic ∙Un =147,04 ∙ 6000=882240 u.c.
Q = Ic ∙Un ∙ cos φ =147,04 ∙ 6000 ∙ 0,93 = 820483 u.c.
Unde: cos φ= 0.93
r0 = 0,43Ω/km
x0 = 0,341Ω/km
R ∙ P+ X ∙ Q 0,301∙ 882240+0,238 ∙ 820483
∆ Un= = =38,40 u.c.
Un ∙n 6000 ∙ 2
1.1 Determinăm pierderile de tensiune în caz de avarie:
∆ Uav=2 ∙ ∆ Un=¿2∙38,40=76,8 u.c.

1.2 Pierderile de tensiune în regim normal și de avarie se determină cu relațiile:

∆ Unorm 38,40
∆ Unorm %= ∙100 %= ∙ 100 %=0,64 u . c .
Unom 6000
∆Uav 76,8
∆ Uav %= ∙ 100 %= ∙ 100 %=1,28u . c .
Unom 6000
Unde:Un = 6000V

2. Determinăm pierderile de putere în linii în regim normal:

∆ P Lnorm=n ∙l ∙ ∆ PL∙ Ksarc2;
Unde: n - numărul liniilor;
l - lungimea liniei, km;
∆ P L = 58 kW/km- pierderile de putere pentru 1 km de linie;
K sarc - coieficientul de încărcare a liniei, se determină cu relația:
Ic 147,04
Ksarc= = =1,40 u.c.
Iadm 105
∆ P Lnorm =n ∙l ∙ ∆ PL∙ Ksarc 2=¿ 2∙ 0,70 ∙58 ∙1,40 =113,68 u.c.

3. Determinăm pierderile de putere în transformator.

În acest caz, pentru alimentarea întreprinderii se prevede postul de transformare cu 2 transformatoare
de coborîre TМЗ-400/6/0,4.
Pierderile de putere în transformator se determină cu următoarea relație:
I II
∆ PTR =∆ P +∆ P ;

Unde: ∆ P I - variabila pierderilor de putere în regim normal:

I
∆ P =K în ∙
(S calc 2
n∙ Snorm )∙n;

Unde: K în = 0,7 kW - coieficientul de încarcare în regim normal; pentru parametrii respectivi;;

Snorm −¿puterea transformatorului;
n - numărul transformatoarelor;
4
 ( )
2
S calc
( )
2
I 1247,7
∆ P =K în ∙ ∙ n=0,7 ∙ ∙ 2=3,405 u . c .
n∙ Snorm 2∙ 400

∆ P −¿variabila pierderilor de putere în regim de avarie:

II

II
∆ P =K în. av ∙
S calc 2
S nom
; ( )
Unde: K în .av =¿ 1, 4 - coieficientul de încarcare în regim de avarie.
II
∆ P =K în. av ∙
S nom ( )
S calc 2
=1,4 ∙ (
1247,7 2
400 )=13,62u . c .

I II
∆ PTR =∆ P +∆ P =¿3,4+13,6=17 u.c.

4. Determinăm investițiile totale:

I ❑
∑ ¿ I L+ I PT +I ef ;
❑

Unde: I L- investiții în linii;

I PT - investitii în statia de transformare;
I ef - investiții eficiente în linii;
Determinăm investițiile în linii:
I L =l∙ C l ∙ n ;

Unde: C l = 16380 u. m. - costul 1 km de linie;

I L =l∙ C l ∙ n=¿ 0,70∙ 16380∙ 2=22932 u.m.

4.1 Determinăm investițiile în statia de transformare:

I PT =C PT ;

Unde: C PT = 128800 u.m. - costul postului de transformare;

I PT =C PT =128800 u.m.
4.2 Determinăm investiții eficiente în linii:
I ef =∆ P ∙C p ;

Unde:C p – 800 u.m./kW- costul I kW, puterea instalată la stația electrică etalon;
∆ P - Pierderi de putere în linie și în transformator care se determină după relația:
∆ P=∆ P Lnorm+ ∆ PTR =113,68+17=130,68 u.c.

Unde:∆ P Lnorm - pierderile de putere în regim normal în linii;

∆ PTR - pierderile de putere în transformator.
I ef =∆ P ∙C p=¿ 130,68∙ 800=104544 u . c .
I❑
22932+128800+104544=¿256276 u.c.
∑
❑
¿ I L+ I PT +I ef =¿¿

5. Determinăm dobânda anuală pentru întreținerea creditului:

Ri=I =256276∙0,1=25627,6 u.c.
❑
∑
❑
.∙ Ei

Unde: Ei −¿procentul bancar al creditului.

5
6. Determinăm cheltuielile anuale:
C=C rep +C ∆ W ;
6.1 Cheltuieli anuale de întreținere și reparații determinat de expresia:
C rep =p rep. PT ∙ I PT + prep . L ∙ I L ;

Unde: prep . PT =1,75%; prep . L=5,5 %

C rep =p rep. PT ∙ I PT + prep . L ∙ I L =¿0,0175∙ 128800+0,055 ∙22932=3515,26 u.c.

6.2 Costul pierderilor de energie electrică:

C ∆ W =∆ P∙ τ ∙ Cw=¿130,68 ∙ 2178∙ Cw

Unde: τ =2178 ore ;

6.3 Cheltuielile anuale:

C=C rep +C ∆ W =¿3515,26+960
4,98=13120,24

7. Determinăm costurile anuale:

CA=C+ Ri =13120,24+16937,2=30057,44

Varianta II
Tensiunea de 6 kV, 2 linii în cablu la statia deja proiectată, l=0,40 km;
Notă: Se calculează conform variantei I, scriind cerința, formula și calculul pe partea verso a paginilor

Tabelul 1. Compararea tehnico-economică a variantelor

Nr.ord. Indicatorii Unitatea Varianta I Varianta II

de măsură
1. Cablu (lungimea) 0,70
2. Pierderile de tensiune în regim normal 0,64
3. Pierderile de putere în linii 1,28
4 Pierderile de putere în transformator 3,405
5. Cheltuieli anuale pentru deservire si reparații 3515,26
6. Costul pierderilor de energie electrică 2178
7. Investiții totale 22932
8. Dobânda anuală pentru rambursarea creditului 25627,6
9. Cheltuieli anuale 13120,24
10. Costuri anuale 30057,44

Concluzie:
Efectuind aceasta lucrare practica Nr2 am determinat pierderile de tensiune, am identificat
pierderile de putere, am calculate investițiile totale și am determinat costurile anuale.

6
7