UPB, Fac.

de Inginerie Electrică, seria III SE, Maşini electrice, 2020 – 2021

Probleme rezolvate la MAŞINI ELECTRICE

Mcc1 – Problemă de GENERATOR DE C.C.

Un generator de c.c. cu excitaţia alimentată separat la tensiunea constantă de 100 V are
datele:
- tensiunea nominală : Un = 400 V
- puterea nominală : Pn = 5 kW
- turaţia nominală : nn = 2400 rot/min
Rezistenţa înfăşurării rotorice este R = 0,4 ohm, rezistenta înfăşurării de excitatie Rex = 85
ohm, iar cãderea de tensiune la perii are valoarea ΔUp = 2 V. Randamentul nominal are
valoarea 0,88.
Se cer:
a. Definiţi caracteristica externă a generatorului şi desenaţi schema electrică, dotată cu
aparatele necesare pentru determinarea acestei caracteristici.
b. Calculaţi valoarea curentului nominal şi a rezistenţei conectate în circuitul de sarcină
al generatorului, care asigură încărcarea nominală.
c. Determinaţi principalele puncte de funcţionare ale caracteristicii externe (gol, nominal,
scurtcircuit) şi reprezentaţi la scară această caracteristică.
d. Determinaţi pierderile de tip Joule la funcţionarea generatorului în regim nominal,
apoi la mers în gol.
e. Dacă pierderile în fier şi cele mecanice (de frecare şi ventilaţie) sunt egale în regimul
nominal, să se determine valoarea acestora.
f. Calculaţi cuplul electromagnetic nominal şi cuplul de antrenare în regimul nominal.

Rezolvare:
(a) Caracteristica externă este definită ca dependenţa dintre tensiunea la borne şi curentul
în circuitul de sarcină, la turaţie constantă şi curent de excitaţie constant:

U = f (I) n=constant
I ex =constant

Caracteristica se determină crescând treptat curentul de sarcină, începând de la

funcţionarea în gol, până la valori de (1 … 1,2)In.
€

9
 UPB, Fac. de Inginerie Electrică, seria III SE, Maşini electrice, 2020 – 2021

Probleme rezolvate la MAŞINI ELECTRICE

Aparatele de măsură din circuitul de sarcină (A şi

V) trebuie dimensionate pentru a suporta
intensitatea curentului maxim (cca. 1,2 In) şi
respectiv tensiunea de la mers în gol (cca. 1,2 Un).

Dacă pentru circuitul de excitaţie se foloseşte o

sursă de tensiune adecvată de 100V, nu mai este
nevoie să fie conectate aparate de măsură,
deoarece în acest circuit nu se fac reglaje
(Iex=constant).

(b) Puterea nominală, tensiunea nominală şi curentul nominal pentru generatorul de c.c.
sunt mărimi asociate circuitului electric de sarcină, astfel că este valabilă relaţia:

Pn = U n In .

Curentul nominal rezultă astfel:

€ In = Pn /U n = 5000 /400 = 12,5A ,

iar rezistenţa de sarcină care asigură curentul nominal are valoarea

€ Rs = U n /In = 400 /12,5 = 32Ω .

€ (c) Caracteristica externă a generatorului cu excitaţia independentă este o dreaptă uşor
descrescătoare (căzătoare) de la valoarea tensiunii de mers în gol ( U = U 0 si I = 0 ) spre
punctul de funcţionare nominal ( U = U n si I = In ).

Forma caracteristicii este demonstrată de

ecuaţia tensiunilor scrisă în condiţiile de €
definire a caracteristicii externe
€

(n= constant şi Iex= constant):

U = E − RI − ΔU p ,

unde E = kE nΦ = constant = U 0 .

€ T.e.m. indusă nu se modifică de la gol la

nominal dacă n= constant şi Iex= constant.
€
Ecuaţia de tensiuni scrisă la nominal
permite determinarea t.e.m. induse E:
U n = E − RIn − ΔU p

10

€
 UPB, Fac. de Inginerie Electrică, seria III SE, Maşini electrice, 2020 – 2021

Probleme rezolvate la MAŞINI ELECTRICE

U 0 = E = U n + RI n + ΔU p = 400 + 0,4⋅ 12,5 + 2 = 407V

Punctul de funcţionare în scurtcircuit se determină tot din ecuaţia de tensiuni scrisă pentru
acest regim:
€
E − ΔU p 407 − 2
U sc = 0 , adică 0 = E − RIsc − ΔU p , respectiv Isc = = = 1012,5A = 81⋅ In
R 0,4

Curentul de sc. este de 81 de ori mai mare decât curentul nominal al generatorului, ceea ce
€ arată că scurtcircuitul este un regim de avarie pentru maşină. La scara de reprezentare a
€
caracteristicii externe (în desenul alăturat) nu poate fi marcat punctul de scurtcircuit.
€

(d) Pierderile de tip Joule la funcţionarea generatorului cu excitaţie independentă în regim

nominal (I=In) sunt următoarele:

- în înfăşurarea rotorică: PJ = RIn 2 = 0,4⋅ 12,5 2 = 62,5W

- la perii: Pp = ΔU p ⋅ In = 2⋅ 12,5 = 25W

€
2
⎛ Uex ⎞ 2 ⎛ 100 ⎞ 2
- în înfăşurarea de excitaţie: PJex = Rex Iex = Rex ⎜ ⎟ = 85⋅ ⎜ ⎟ = 117,64W
€ ⎝ Rex ⎠ ⎝ 85 ⎠

Pierderile de tip Joule la funcţionarea generatorului cu excitaţie independentă în gol (I = 0)

sunt următoarele:
€
- în înfăşurarea rotorică: PJ = 0
- la perii: Pp = 0
- în înfăşurarea de excitaţie, puterea electrică consumată este aceeaşi ca în sarcină nominală
€
dacă se menţine acelaşi curent de excitaţie PJex = 117,64W .
€

(e) Randamentul nominal al generatorului cu excitaţia independentă se poate exprima prin

€
relaţia
P Pn
ηn = util = .
Pabs Pn + ∑ pierderi

Puterea (de natura mecanică) absorbită la arbore de la motorul de antrenare ( Pabs ) se

regăseşte în puterea utilă şi suma pierderilor ∑ pierderi = PJ + PFe + Pp + P fv Rezultă
€

€
11
€
 UPB, Fac. de Inginerie Electrică, seria III SE, Maşini electrice, 2020 – 2021

Probleme rezolvate la MAŞINI ELECTRICE

1 − ηn 1 − 0,88
∑ pierderi = Pn = 5000⋅ ≅ 682W
ηn 0,88

€ Din bilanţul pierderilor se determină

PFe = P fv =
∑ pierderi − (PJ + Pp ) = 682 − (62,5 + 25) = 297,25W .
2 2
Observaţie! În suma pierderilor nu sunt incluse şi pierderile Joule în circuitul de
excitaţie; acestea sunt acoperite prin puterea electrică absorbită de la sursa
€ independentă care alimentează înfăşurarea de excitaţie.

P
(f) Pentru calculul cuplului unei maşini electrice se utilizează relaţia generală M = .
2πn
Atenţie! Pentru turaţie, unitatea de măsură în SI este [rot/s] sau [1/s] !!!
- cuplul electromagnetic în regim nominal
€
P EIn 407⋅ 12,5
Me = e = = = 20,25Nm
2πn n 2πn n 2π 2400
60
- cuplul de antrenare la axul generatorului se determină cu puterea (de natură
mecanică) absorbită sau primită de generator de la mecanismul de antrenare; în
€ cazul de faţă, puterea absorbită se poate calcula cu ajutorul randamentului
Pn P 5000
ηn = , respectiv Pabs = n = ≅ 5682W , iar
Pabs ηn 0.88
Pabs 5682
M ax = = = 22,6Nm .
2πn n 2π 2400
€ € 60
Aşa cum este de aşteptat pentru regimul de generator, cuplul de antrenare (la ax) este mai
mare decât cuplul electromagnetic, fiind calculat cu o putere mai mare (Pabs > Pe).
€

12
 UPB, Fac. de Inginerie Electrică, seria III SE, Maşini electrice, 2020 – 2021

Probleme rezolvate la MAŞINI ELECTRICE

Mcc2 – Problemă de MOTOR DE C.C. (cu excitaţie derivaţie)

Un motor de curent continuu are datele înscrise pe plăcuţa indicatoare:
Pn = 2 kW; nn = 1750 rot/min; Un = 180 V; = 0,85.
Infăşurarea de excitaţie este alimentată în derivaţie la aceeaşi sursă de tensiune continuă: Uex =
180 V şi este parcursă de curentul Iex = 0,55 A. Rezistenţa înfăşurării indusului este R = 1 , iar
căderea de tensiune la perii are valoarea de 1V.
a) Să se deseneze schema electrică de funcţionare a motorului în regim nominal, prevăzînd
aparatele de măsură alese pentru a determina tensiunile şi curenţii specificaţi în textul problemei.
b) Determinaţi t.e.m. indusă şi cuplul electromagnetic în regim nominal.
c) Determinaţi cuplul la ax în regim nominal şi turaţia în regim de mers în gol.
d) Determinaţi pierderile Joule în motor la funcţionarea nominală.
e) La pornirea reostatică a motorului cu o treaptă de rezistenţă curentul de pornire este limitat la
1,5In. Determinaţi valoarea rezistenţei de pornire, turaţia şi curentul la care se scurtcircuitează
rezistenţa de pornire. (pornirea se realizează în gol)
f) Ce valoare are tensiunea de alimentare a motorului la pornirea cu tensiune redusă pentru
limitarea curentului de pornire la 1,5In.

Rezolvare:
(a) Pentru funcţionarea în regim nominal, schema motorului cu excitaţie derivaţie prevede
încărcarea în sarcină cu ajutorul unui generator de c.c. şi măsurarea mărimilor electrice (tensiune,
curent) absorbite de la reţeaua de alimentare de c.c.; schema este similară celei folosite în
laborator, la determinarea caracteristicii mecanice.

(b) Pentru determinarea tensiunii electromotoare induse se utilizează ecuaţia de tensiuni din
teoria tehnică, particularizată la funcţionarea în regim nominal:
U n = En + RI n + ΔU p , adică En = U n − RI n − ΔU p .

€ € 13
 UPB, Fac. de Inginerie Electrică, seria III SE, Maşini electrice, 2020 – 2021

Probleme rezolvate la MAŞINI ELECTRICE

Singura mărime necunoscută este curentul nominal, care poate fi determinat din expresia
randamentului nominal scris pentru un motor de c.c.:

Putil n Pn Pn 2⋅ 103
ηn = = , rezultă I n = = ≅13A
Pabs n U n I n ηnU n 0,85⋅ 180

Rezultă astfel: En = U n − RI n − ΔU p = 180 −1⋅ 13 −1 = 166V .

€ € P E I 166⋅ 13
Cuplul electromagnetic nominal Me = e = n n = = 11,8Nm .
2πn n 2πn n 2π 1750
€ 60

(c) Cuplul la ax depinde
€ de puterea mecanică produsă de motor în regimul nominal, adică
puterea nominală
P 2⋅ 10 3
M ax = n = = 10,9Nm .
2πn n 2π 1750
60
În condiţiile în care fluxul magnetic de excitaţie nu se modifică, turaţia de mers în gol
U − ΔU p
rezultă din ecuaţia caracteristicii mecanice:
€ n0 = , unde constanta
kE ⋅ Φ

kE ⋅ Φ poate fi determinată din ecuaţia de tensiuni de la funcţionarea în regimul nominal:

€ E 166 V
En = U n − RI n − ΔU p = kE ⋅ nn ⋅ Φ = 166V , sau kE ⋅ Φ = n = = 5.7
nn 1750 / 60 rot / s
€
U − ΔU p 180 −1
Turaţia de mers în gol este aşadar, n0 = = = 31,4 rot/s = 1884,2 rot/min .
€ kE ⋅ Φ 5,7
€

d) Pierderile Joule se determină pe categorii:
€
2
- pierderile Joule principale, în înfăşurarea rotorică: PJ = RI n = 1⋅ 132 = 169W

- pierderile Joule în înfăşurarea de excitaţie:

U
PJex = Rex Iex 2 = ex ⋅ Iex 2 = 180⋅ 0,55 = 99W
Iex €

- pierderile la perii: Pp = ΔU p ⋅ I n = 1⋅ 13 = 13W

€
14
 UPB, Fac. de Inginerie Electrică, seria III SE, Maşini electrice, 2020 – 2021

Probleme rezolvate la MAŞINI ELECTRICE

e) Pornirea reostatică se realizează prin introducerea unui reostat de pornire (de rezistenţă
Rp) conectat în serie cu înfăşurarea rotorică, fără să fie afectată alimentarea circuitului de
excitaţie.

Pe caracteristicile mecanice, pornirea începe din punctul A de pe caracteristica reostatică
avand rezistenţa de pornire Rp; în punctul B se scurtcircuitează reostatul de pornire, iar
punctul de funcţionare trece aproape instantaneu în C, pe caracteristica mecanică naturală
(unde Rp = 0).
Ecuaţia de tensiuni

- ( )
în punctul de funcţionare A, la I p = 1,5I n , are forma U n = 0 + R + R p ⋅ I p + ΔU p

- ( )
în punctul de funcţionare B: U n = kE ⋅ n *⋅Φ + R + R p ⋅ I * +ΔU p

- € C: U n = kE ⋅ n *⋅Φ +€R⋅ I p + ΔU p
în punctul de funcţionare
Din prima ecuaţie se poate determina valoarea rezistenţei Rp, din cea de-a treia ecuaţie
€
rezultă turaţia n*, iar din a doua eciaţie se extrage apoi valoarea I*:
€
U n − ΔU p 180 −1
Rp = −R= −1 = 8,2Ω
Ip 1,5⋅ 13

U n − R⋅ I p − ΔU p 180 −1⋅ 1,5⋅ 13 −1

n* = = = 28 rot/s = 1679 rot/min
kE ⋅ Φ 5,7
€
U n − ΔU p − kE ⋅ n *⋅Φ 180 −1 − 5,7⋅ 28
I* = = = 2,1A
R + Rp 1+ 8,2
€

€ f) La pornirea cu tensiune redusă se aplică tot ecuaţia de tensiuni particularizată în aceste

condiţii: U p = 0 + R⋅ I p + ΔU p = 1⋅ 1,5⋅ 13 +1 = 20,5V

15
€
 UPB, Fac. de Inginerie Electrică, seria III SE, Maşini electrice, 2020 – 2021

Probleme rezolvate la MAŞINI ELECTRICE

Mcc3 – Problemă de MOTOR DE C.C. (cu excitaţie serie)

Un motor de c.c. are infasurarea de excitatie de tip serie. Datele nominale sunt: 400 V, 20 A,
3000 rot/min, 7 kW. Caderea de tensiune la perii are valoarea de 2V, iar rezistenta infasurarii
rotorice, de 0,5 ohm este egala cu cea a infasurarii de excitatie. Motorul este pornit prin metoda
reostatica si este incarcat in sarcina cu ajutorul unui generator de c.c. cu excitatie independenta.
Se cer:
a. Semnificatia datelor nominale si schema electrica a instalatiei descrise.
b. Determinati puterea absorbita la functionarea in sarcina nominala si randamentul
motorului; determinaţi distribuţia pierderilor în motor, ştiind că PFe = 2 Pfv.
c. Ce valoare au t.e.m. indusa si cuplul electromagnetic in regim nominal? Dar cuplul
nominal util?
d. În cazul pornirii reostatice, calculati valoarea rezistentei de pornire care limitează
curentul de pornire la 2In.
e. Ce valoare are tensiunea de alimentare a motorului la pornirea cu tensiune redusă pentru
limitarea curentului de pornire la 2In.

Rezolvare:
(a) Regimul nominal al unui echipament electric (transformator, generator, motor, etc.) corespunde
funcţionării stabile, de lungă durată, fără să se producă supraîncălzirea nici unei zone a
echipamentului, peste temperatura admisibilă de clasa lui termică (sau de clasa de izolaţie),
echipamentul fiind alimentat la o tensiune corespunzătoare celei pentru care a fost dimensionată
schema de izolaţie (materiale şi distanţe de izolaţie).
Datele nominale din enunţul problemei au următoarele semnificaţii:
• tensiunea nominală Un = 400V este tensiunea cu care este alimentat motorul cu excitaţie serie (la
nivelul circuitului serie format de înfăşurarea rotorică si cea de excitaţie), pentru funcţionarea în
regimul nominal
• curentul nominal In = 20 A este valoarea intensităţii curentului absorbit de la sursa de alimentare în
regim nominal (acelaşi curent străbate şi infăşurarea de excitaţie)
• turaţia nominală nn = 3000 rot/min = 50 rot/s reprezintă turaţia rotorului la funcţionarea motorului în
regimul său nominal
• puterea nominală Pn = 7 kW reprezintă puterea utilă, de natură mecanică, furnizată de motor
mecanismului de sarcină (în cazul de faţă un generator de c.c.), în regimul nominal de funcţionare

Schema electrică (utilizată şi în lucrarea de laborator la încercarea motorului de c.c. serie) este
prezentată în continuare; în schemă, alimentarea motorului de c.c. se face cu un redresor care adaptează
reţeaua electrică trifazată la tensiunea nominală (tensiune continuă) a motorului serie şi permite şi un
eventual reglaj al tensiunii de alimentare a motorului, util pentru varierea turaţiei sau pentru pornirea cu
tensiune redusă.
16
 UPB, Fac. de Inginerie Electrică, seria III SE, Maşini electrice, 2020 – 2021

Probleme rezolvate la MAŞINI ELECTRICE

3 X 380 V 50 Hz IG
I AG
A
+ B1 VTG A1
D1 D2 E1 E2 I ex
V M TG G Rs
VG
U n
− B2 A2 Re U ex
R ST N
Aex UG
SURSA DE TENSIUNE
REGLABILå
(redresor semicomandat) SCHEMA MOTORULUI GENERATORUL DE SARCINå (GEN. DE C.C. CU EXCIT. INDEP.)

(b) Puterea absorbită la funcţionare în regim nominal se determină ca produs dintre tensiunea
aplicată şi curentul absorbit de motor în regimul nominal:
Pabs n = U n I n = 400⋅ 20 = 8000 W = 8 kW
P P 7000
iar randamentul se determină conform definiţiei: ηn = util n = n = = 0.875 = 87.5%
Pabs n U n I n 8000
€
Distribuţia pierderilor în motor urmează arborele puterilor la motorul cu excitaţie serie

Categoriile de pierderi în regimul nominal de funcţionare se determină după cum urmează:

- pierderile de tip Joule în înfăşurarea rotorică şi în cea de excitaţie (serie):
PJ = ( R + Rex ) I n 2 = (0,5 + 0,5)⋅ 20 2 = 400 W
- pierderile de tip Joule la perii:
Pp = ΔU p I n = 2⋅ 20 = 40 W
€
17

€
 UPB, Fac. de Inginerie Electrică, seria III SE, Maşini electrice, 2020 – 2021

Probleme rezolvate la MAŞINI ELECTRICE

- pierderile în fier şi pierderi mecanice (prin frecare şi ventilaţie) rezultă ca sumă din bilanţul
general de pierderi
∑ P = Pabs − Putil =8000 − 7000 = 1000 W , respectiv ∑ P = PJ + PFe + Pp + Pfv , unde
se ştie din enunţul problemei că PFe = 2Pfv . Aşadar,
PFe = 2Pfv = ∑ P − PJ − Pp =1000 − 400 − 40 = 560W , iar Pfv = 560 /2 = 280 W
€ €
€
(c) Pentru determinarea tensiunii electromotoare induse se aplică ecuaţia de tensiuni în regimul
€ nominal de funcţionare, pentru motorul serie,
€ unde R şi Rex funcţionează înseriate în circuitul
rotoric:
U n = En + ( R + Rex ) I n + ΔU p ,

adică En = U n − ( R + Rex ) I n − ΔU p = 400 − (0,5 + 0,5)⋅ 20 − 2 = 378 V .

€ Pe E I 378⋅ 20
Cuplul electromagnetic nominal: M en = = n n = = 24,06 Nm
2πnn 2πnn 2π 3000
€ 60
P 7000
Cuplul util (la ax) în regim nominal: M ax n = n = = 22,28 Nm
2πnn 2π 3000
€ 60

(d) Pornirea reostatică presupune

€ conectarea în serie cu circuitul rotoric a reostatului de pornire a
cărui rezistenţă trebuie determinată, astfel încât pornirea să înceapă cu valoarea maximă a
curentului de pornire I p = 2I n ; astfel, ecuaţia de tensiuni la pornirea motorului serie are forma
( )
U n = 0 + R + Rex + R p ⋅ I p + ΔU p . Valoarea rezistenţei reostatului de pornire este

U n − ΔU
€p 400 − 2
Rp = − ( R + Rex ) = − (0,5 + 0,5) = 8,5 Ω .
Ip 2⋅ 20
€

€ (e) În mod similar, pornirea cu tensiune redusă (într-o singură treaptă de tensiune) implică
determinarea tensiunii scăzute aplicată pentru ca motorul să pornească cu limitarea curentului
I p = 2I n . Din ecuaţia de tensiuni pentru acest caz, rezultă

U p = 0 + ( R + Rex )⋅ I p + ΔU p = (0,5 + 0,5)⋅ 2⋅ 20 + 2 = 42 V .

18