Sunteți pe pagina 1din 8

CURS 11

ECUATIILE RAPORTATE ALE TRANSFORMATORULUI


MONOFAZAT DE PUTERE

Ecuațiile generale ale transformatorului în complex

Ecuațiile în complex se obțin prin transpunerea în același plan complex a


ecuațiilor transformatorului
U! = R! I! + jX "! I! − E!
−U# = R # I# + jX "# I# − E#
N! I! + N# I# = N! I!$
X "! = 𝜔L"! – reactanța de dispersie a înfășurării primare
X "# = 𝜔L"# – reactanța de dispersie a înfășurării secundare
Avem trei diagrame fazoriale:

- Diagram de functionare in gol,


- Diagrama de functionare in sarcina redusa
- Diagrama de functionare in sarcina nominal
Diagrama de functionare in gol

Se alege ca origine de fază fluxul util Φ% :


Φ% = Φ&'( 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡
dФu π
e! = −N! = N! ωФ)*+ sin (ωt − )
dt 2
dФu π
e# = −N# = N# ωФ)*+ sin (ωt − )
dt 2
,
e1 și e2 sunt defazate cu # în urma Фu

Având în vedere că Фu, e1 și e2 sunt sinusoidale și au aceeași pulsație ω, se pot


reprezenta astfel:
1. Se reprezinta fluxul util, axa origine de faza
2. Se reprezinta tensiunea e1
3. Se reprezinta tensiunea e2
Φ! (1)

E$(3)

( )
E" 2

N! ωФ)*+ N! 2πfФ)*+
E! = = = 4,44 N! f Ф)*+
√2 √2
N# ωФ)*+ N# 2πfФ)*+
E# = = = 4,44 N# f Ф)*+
√2 √2
Se notează cu K raportul de transformare:
-!
K=
-"

.
Ȋn cazul transformatorului monofazat, K = .!
"

𝑁" 𝐼"#
𝛿!"
Φ!

E$

E"

Diagrama de functionare in sarcina redusa

Pentru a-l trasa pe 𝐼# se procedeaza astfel:

−U# = R # I# + jX "# I# − E#
E# = U# + R # I# + jX "# I#
U# = R # I# + jXI#
E# = R I# + jXI# + R # I# + jX "# I#
E# = (R # + R ) I# + 𝑗(X "# + X)I#
Rezulta ca 𝐼# este defazat in urma lui 𝐸#

𝑁" 𝐼"
−𝑁$ 𝐼$
𝑁" 𝐼"#
𝑁$ 𝐼$ 𝛿!" Φ!
E$

E"
N! I! + N# I# = N! I!$
N! I! = N! I!$ − N# I#

Diagrama de functionare in sarcina nominala

−𝑁$ 𝐼$
𝑁" 𝐼"

𝑁" 𝐼"# Φ
!
𝛿
E$ !"
𝑁$ 𝐼$
E"

Raportarea mărimilor și parametrilor înfășurării secundare la


numărul de spire al înfășurării primare
Deoarece cuplajul între circuitele primar și secundar este de natură
magnetică, constituie o dificultate în studiul transformatorului. Pentru eliminarea
acestui neajuns, schema reală a transformatorului se înlocuiește printr-o schemă
echivalentă în care cuplajul magnetic este înlocuit printr-un cuplaj electric.
Acest artificiu poate fi realizat prin considerarea, în locul transformatorului
real, a unui transformator echivalent cu secundarul raportat (sau redus) la primar,
care are în primar și în secundar același număr de spire N2’ = N1, adică în
secundar, numărul de spire se modifică astfel încât să devină egal cu numărul de
spire primare, N2’ = N1. Dacă se face reducerea secundarului la primar, absolut
toate solenațiile din transformator vor fi raportate la același număr de spire N1.
Primul circuit cuprinde 2 elemente legate în serie R1 și 𝑋0! traversate de
curentul i1, atunci când la borne se aplică tensiunea u1.
Al II-lea circuit este format, de asemenea, din 2 elemente legate în serie R2
și 𝑋0# , obținându-se la bornele circuitului o tensiune u2, şi traversate de i2 atunci
cȃnd la bornele secundarului este legat un consumator.
Prin operația de raportare a secundarului la primar, toate mărimile electrice
și parametrii corespunzători secundarului vor fi afectați de indicele prim U2’, E2’,
R2’, etc.
Transformatorul, între bornele A’, X’ și a’, x’, se comportă ca un
transformator ideal, fără dispersie magnetică și cu rezistențele înfășurării
neglijabile. (fără pierderi Joule).

Se numește schema echivalentă a transformatorului un circuit în care cuplajul


magnetic existent între cele 2 înfășurări și care fundamentează funcționarea
transformatorului se înlocuiește printr-un cuplaj electric. Circuitele electrice
echivalente sunt proprii tuturor mașinilor electrice, asigurând studiul lor
cantitativ.
Construcția circuitului echivalent al transformatorului este posibilă datorită
existenței relației E1 = E2’.
Construcția circuitului echivalent se face pe baza ecuațiilor raportate.
I1 – valoarea efectiva a curentului din primar
U1 – valoarea efectiva a tensiunii in primar
R1- rezistenta infasurarii primare
Xσ1 – reactanta de dispersie a infasurarii primare
E1, E2 – tensiunile electromotoare induse de fluxul magnetic fascicular in
infasurarile transformatorului
Xσ2 – reactanta de dispersie a infasurarii secundare
I2’ – valoarea efectiva a curentului din secundar
U2’ – valoarea efectiva a tensiunii in secundar egala cu tensiunea la bornele
sarcinii
R2’- rezistenta infasurarii secundare
Scopul raportării
Prin operația de raportare, se înlocuiește cuplajul magnetic dintre cele 2
înfășurări printr-o legătură electrică (cuplaj electric).
Această raportare este posibilă dacă:
E1 = E2’
E2’ – tensiunea electromotoare indusă în înfășurarea secundară raportată la
numărul de spire ale înfășurării primare
Deoarece E1 și E2 sunt în fază cu imaginile în complex:
E1 = -jE1
E2 = -jE2
E1 = E2’ se înlocuiește printr-o relație între valorile efective: E1 = E2
E1 = 4,44 N1Фmaxf
E2 = 4,44 N2Фmaxf
-! .!
K= =
-" ."

-" %
E1 = E2’ → K = → E2’ = KE2
-"

-
K’ = - !% = 1
"

Prin operația de raportare se înlocuiește înfășurarea secundară a


transformatorului real, având N2 spire, cu o înfășurare echivalentă, având N1
spire.
Prin operația de raportare se înlocuiește transformatorul real cu raportul de
transformare K, cu un transformator echivalent, având raportul de transformare
- 1
unitar: K’ = - !% = 1 = 1!% .
" "
Avantajele operației de raportare

Prin operația de raportare se poate construi un circuit electric echivalent fără


cuplaj magnetic.
Operația de raportare facilitează studiul cantitativ al transformatorului. Prin
această raportare, parametrii celor 2 înfășurări au valori comparabile:
R1 ≈ R2’
2
𝑋0! ≈ 𝑋0#

Pentru ca secundarul redus la primar să fie echivalent cu secundarul real, el


trebuie să se comporte, din punct de vedere energetic, identic cu cel real, adică să
îndeplinească următoarele condiţii:
Condițiile impuse operației de raportare
Condițiile impuse operației de raportare rezultă din echivalența celor 2
transformatoare; cel real și cel cu raportul de transformare unitar (echivalent).
1) Fluxul util din miez este invariabil

Admițând Фu invariabil, determinăm 2 mărimi raportate: E2’ și I2’


34&
l1 = -N1 = l2’
35

E1 = 4,44 N1fФmax
E2 = 4,44 N2fФmax
- -" %
K = -! = → E2’ = KE2
" -"

Pentru ca fluxul util să fie invariabil, înseamnă că solenația înfășurării


secundare raportate este egală cu solenația înfășurării secundare.
N2I2 = N2’I2’ (N2’ = N1)
. 6" 6"
N2I2 = N1I2’ → I2’ = ." I2 = I2’ =
! 7 7

I2’ – se numește curent secundar raportat


E2’I2’ = E2I2 – puterea aparentă transferată prin inducție în înfășurarea secundară
nu se modifică.
2) Pierderile de putere activă și reactivă în cele 2 înfășurări secundare
echivalente să fie identice
"
6
R2I22 = R2’I2’2 → R2’ = R26 "%" = K2R2 = R2’
"

R2’ = K2R2 – se numește rezistența înfășurării secundare, raportată la primar.


Invariaţia pierderilor de putere reactivă:
"
6
𝑋0# I22 =𝑋0# ’ I2’2 →𝑋0# ’ = 𝑋0# 6 "%" = K2 𝑋0#
"

𝑋0# ’ = K2 𝑋0# – reactanța de dispersie a înfășurării secundare raportată la primar


3) Puterea aparentă la bornele înfășurării secundare nu trebuie să se
modifice prin operația de raportare
6
U2I2 = U2’I2’ → U2’ = U26 "% = KU2
"

U2’ = KU2 – tensiunea la bornele înfășurării secundare raportată la primar.

Ecuațiile raportate ale transformatorului monofazat


Se obțin din primul sistemul, astfel:
U1 = R1I1 + j𝑋0! I1 – E1 – care rămâne neschimbată
- U2 = R2I2 + j𝑋0# I2 – E2 / * K – a II-a ecuație (se înmulțesc termenii cu K)
- U2K = R2I2K + j𝑋0# I2K - E2K
- U2’ = R2I2’K * K + j𝑋0# I2’K * K – E2’
- U2’ = R2’I2’ + j𝑋0# ’ I2’ – E2’; E2’ = E1
N1I1 + N2I2 = N1I10 / :N1
.
I1 + ." I2 = I10
!

6"
I1 + = I10
7

I1 + I2’ = I10
U1 = N1I1 + j𝑿𝝈𝟐 I1 – E1;
- U2’ = R2’I2’ + j𝑿𝝈𝟐 ’I2’ – E2’; E2’ = E1
I1 + I2’ = I10.
→ reprezintă ecuațiile rapoarte ale transformatorului

Parametrii raportați ai sarcinii


Aceștia se stabilesc pe baza conservării puterilor activă și reactivă consumate de
către receptor:
RI22 = R’I2’2 → R’ = K2R;
XI22 = X’I2’2 → X’ = K2X.

Ecuația raportată a sarcinii

Ecuația neraportată a sarcinii este:


U2 = (R + jX) I2
Ecuația raportată este:
U2’ = (R’ + jX’) I2’
Prin această raportare se modifică valorile parametrilor și valorile efective
ale mărimilor din înfășurarea secundară menținându-se neschimbate defazajele
dintre mărimi și fazele inițiale ale mărimilor.

S-ar putea să vă placă și