Sunteți pe pagina 1din 17

CURS 10 - Analiza si sinteza circuitelor (2 / 6)

Cuprins
1. Aspecte fundamentale privind circuitele electronice
Proprietile generale ale multiporilor / Funcii de circuit
2. Unipori
Unipori ideali elementari / Unipori uzuali serie i derivaie (LC serie si derivatie)
3. Dipori
1. Dipori ideali
1.1.1. Transformatorul ideal
1.1.2. Convertorul de impedan negativ (CIN)
1.1.3. Convertorul de impedan generalizat (CIG)
1.1.4. Giratorul ideal
1.1.5. Surse comandate ideale
2. Parametrii matriceali ai diporilor
2.1 Parametrii Z
2.2 Parametrii Y
2.3 Parametrii fundamentali (de lan) A.
2.4 Parametrii fundamentali inveri, B,
2.5 Parametrii hibrizi
2.6 Parametrii hibrizi inveri
3. Conexiunile diporilor
3.1. Conexiunea n serie
3.2. Conexiunea n paralel
3.3. Conexiunea serie-paralel
3.4 Conexiunea paralel-serie
3.5. Conexiunea n cascad (n lan)
4. Structuri uzuale de dipori
5. Echivalena diporilor
6. Teorema lui Bartlett (Teorema bisectiunii)
7. Parametrii imagine ai unui diport / Parametrii de lucru ai unui diport
4. Dipori pasivi uzuali
Transformatorul de adaptare / Filtre electrice passive
Circuite corectoare (de amplitudine, de faza)
5. Dipori activi uzuali
Filtre active de ordinul unu (trece jos, trece sus, trece tot)
Filtre de ordinul doi (trece jos, trece sus, trece banda, opreste banda)
Noiuni de proiectare a filtrelor active
6. Sinteza circuitelor
Formularea problemei sintezei circuitelor / Realizabilitatea fizic a circuitelor
Sinteza uniporilor LC (Foster, Cauer)
Sinteza uniporilor RC (Foster, Cauer)
7. Metode de aproximare n sinteza filtrelor
Principiul sintezei / Aproximarea Butterworth / Filtre Cebev
8. Sinteza filtrelor numerice (FIR)
Principiul de realizare / Funcia de transfer i caracteristicile de frecven
Funcii fereastr / Proiectarea unui filtru FIR
Concluzii

Analiza diportilor

1. Dipori ideali
In acest capitol se prezin proprietile generale ale diporilor, descrii n
reprezentarea general din figura 1. Rezultatele obinute vor fi valorificate n capitolul
urmtor, n care se analizeaz o serie de dipori uzuali (transformatorul, filtre cu diferite
proprieri etc).

Figura 1 : Reprezentarea unui diport


1.1.1. Transformatorul ideal (figura 2). Idealizarea transformatorului implic urmtoarele
ipoteze:
(1) rezistenele nfurrilor sunt nule,
(2) pierderile n circuitul magnetic sunt nule,
(3) coeficientul de cuplaj magnetic este unitar (fluxul de scpri este nul),
(4) inductivitile nfurrilor sunt infinite (curentul de magnetizare este nul).
Transformatorul ideal este caracterizat de un singur parametru: raportul de transformare n.
Ecuaiile transformatorului ideal sunt :
U1 nU 2
(1)
I 2 nI1
(2)
Dac la poarta 2-2 se conecteaz impedana Z2, atunci impedana la poarta 1-1 este
U
Z1 1
I1 U 2 Z
I2

(3)

Inlocuind n (3) U1 si I1 din relatiile (1) si (2) se obine


Z1 n 2

Figura 2 : Transformatorul ideal

U2
n2 Z 2
I2

(4)

Figura 3: Convertorul de impedanta negativa

In concluzie, transformatorul realizeaz la poarta 1-1 schimbarea scrii impedanei conectate


la poarta 2-2. Schimbarea de scar este de n2. Aceasta proprietate esenial este utilizat
pentru realizarea funciunii de adaptare. De exemplu, dac la bornele unui generator care are
rezistena intern egal cu 40 k se conecteaz o rezisten de sarcin de 4 , puterea debitat

Analiza si sinteza circuitelor si sistemelor

de generator n sarcin este practic nul. Se cunoate c transferul de putere de la generator la


sarcin este maxim atunci cnd rezistena de sarcin este egal cu rezistena intern a
generatorului (teorema transferului maxim de putere). Este clar c, n cazul menionat, exist
o diferen foarte mare ntre rezistena intern de 40 k a generatorului i rezistent de
sarcin de 4 . Dac ns rezistena de 4 este conectat la poarta 2-2 a unui transformator
cu n = 100, iar poarta 1-1 este conectat la generator, atunci generatorul va debita pe
rezistena R1 = n2R2 =1002.4 = 40 k. Sarcina va fi adaptat la generator i acesta va debita
puterea maxim la poarta 1-1 a transformatorului. Intruct randamentul transformatorului
ideal este unitar, aceeai putere maxim se va regsi i la poarta 2-2, adic pe rezistena de 4
.
Transformatorul ideal (cu raport de transformare 1) este un diport pasiv reciproc intrucat
transferul de la P1 la P2 este egal cu transferul de la P2 la P1.
Observatie: Daca diportul este simetric inseamna ca comportarea electrica la cele doua porti
este aceeasi. Daca, in plus, diportul este si reciproc atunci portile 1 si 2 pot fi schimbate intre
ele, efectul diportului asupra circuitului fiind acelasi.
1.1.2 Convertorul de impedan negativ (CIN) este un diport activ nereciproc, care se
poate realiza n dou variante:
convertorul de impedan negativ cu inversarea curentului (CIN-I), caz n care
ecuaiile diportului sunt:
U1 kU 2
(5)
I 2 kI1
(6)
convertorul de impedan negativ cu inversarea tensiunii (CIN-U), cnd ecuaiile
sunt:

U1 kU 2
I 2 kI1

(7)
(8)

In relaiile (5)-(8), parametrul k se numete factor de conversie. El este pozitiv la CINI i negativ la CIN-U.
Dac la poarta 2-2 a oricrui convertor de impedan negativ se conecteaz o
impedan Z2, atunci impedana la poarta 1-1 este
Z1

kU 2
U1
U2

k 2 Z 2

Z
2
I2 / k
I1
I2

(9)

Circuitul se utilizeaz pentru realizarea elementelor de circuit negative ( R, L, C ), care


intervin n unele circuite electronice (de ex., oscilatoare).
1.1.3. Convertorul de impedan generalizat (CIG) (fig. 4) este un diport al crui model
matematic generalizeaz modelele transformatorului ideal i convertorului de impedan
negativ. Ecuaiile CIG sunt:
U1 AU 2

I 2 BI1
( A, B )

(10)

Analiza diportilor

Figura 4: Convertorul de impedanta generalizat

Figura 5: Giratorul ideal

1.1.4. Giratorul ideal are simbolizarea din fig. 5, unde R0 este rezistena de giraie, asociat
unui sens indicat n cadrul schemei. Functionarea este oarecum similara unei surse de
tensiune comandate in curent. Tensiunea U2 este

Ecuaia tensiunii U1 este

U 2 R0 I1

(11)

U1 R0 I 2

(12)

unde semnul minus provine din faptul c I2 are sens opus sensului rezistenei de giraie. Dac
la poarta 2-2 se conecteaz impedana Z2, atunci impedana la poarta 1-1 este

R I
R2
R2
U
Z1 1 0 2 0 0
U2
U2
I1
Z2
R0
I2

(13)

i rezult
Z1 Z 2 R02

(14)

Prin urmare, la poarta 1-1 se obine inversa impedanei conectate la poarta 2-2. Deci,
dac la poarta 2 se conecteaz un condensator, la poarta 1 se obine o impedan inductiv.
Giratoarele se realizeaz sub form de circuite integrate. Acest diport este un circuit
nereciproc.
1.1.5 Surse comandate ideale. Sursa ideal se gsete ntotdeauna la bornele porii 2. Sursa
poate fi de tensiune sau de curent.
Comanda sursei se realizeaz ntotdeauna la poarta 1. Comanda poate fi n tensiune, caz n
care curentul I1 este nul (poarta 1 este n gol), sau poate fi n curent, caz n care tensiunea U1
este nul (poarta 1 este n scurtcircuit).
In funcie de natura sursei i de modul de comand, pot exista 4 tipuri de surse ideale
comandate:
1.
surs de tensiune comandat n tensiune, ilustrat n fig. 6.a, unde este coeficientul de
amplificare n tensiune;
2.
surs de curent comandat n curent, dat n fig. 6.b, unde este coeficientul de
amplificare n curent;
3.
surs de tensiune comandat n curent (fig. 6.c), unde rm se numete rezisten mutual
(rezisten de transfer);
4.
surs de curent comandat n tensiune (fig. 6.d), unde gm este conductana mutual
(conductana de transfer);

Analiza si sinteza circuitelor si sistemelor

Figura 6: Surse ideale comandate

2. Parametrii matriceali ai diporilor


Indiferent de structura interna a unui diport, relaiile matematice dintre mrimile
electrice aferente celor dou pori pot fi exprimate n mai multe moduri. Intruct fiecare
poart este caracterizat de dou mrimi tensiune i curent modelele matematice se
exprim prin intermediul unor parametri matriceali, care vor fi prezentai n cele ce urmeaz.
2.1 Parametrii Z expliciteaz tensiunile n funcie de cureni :

U1 Z11I1 Z12 I 2

(1)

U 2 Z 21I1 Z 22 I 2
Semnificaia fizic a parametrilor Z rezult din relaiile (1) :
U
Z11 1
I1 I 0

(2)

deci Z11 este impedana de intrare la poarta 1, atunci cnd poarta 2 este n gol. In mod similar
U
Z 22 2
(3)
I 2 I 0
1

adic Z22 este impedana de intrare la poarta 2, atunci cnd poarta 1 este n gol.
Dac
Z11 Z 22

(4)

diportul este simetric i parametrii porilor sunt aceeiai. Impedanele de transfer Z12 i Z21 se
definesc prin relaiile
U
U
Z12 1
; Z 21 2
(5)
I2 I 0
I1 I 0
1

Deducerea acestor parametri se face prin intermediul schemelor din fig. 7. Astfel, pentru
determinarea parametrului Z12, se consider la poarta 2 o surs de curent I2 i se determin
tensiunea n gol la poarta 1, U1 (fig.7.a). In aceste condiii, raportul U1/ I2 este parametrul Z12.

Analiza diportilor

Pentru Z21, se conecteaz la poarta 1 sursa de curent I1 i se determin tensiunea n gol la


poarta 2, U2 (fig. 7.b). Raportul U2/ I1 este parametrul Z21.

Dac

Figuta 7 : Schemele prin care se deduc parametrii Z12 (fig. a) si Z21 (fig. b)

Z12 Z 21
diportul este reciproc.
Dac se definesc vectorii tensiunilor i curenilor,
U
I
U 1 ; I 1
U 2
I2

(6)

(7)

atunci modelul (1) se poate scrie sub form matriceal


UZI

(8)

n care matricea Z este

Z12
Z
Z 11

Z 21 Z 22

(9)

Exemplul 1: Fie diportul din figura. S se determine parametrii Z.


Solutie: Impedanele de intrare la porile 1 sau 2, cnd
porile 2, respectiv 1 sunt n gol sunt :

Z11 Z1 Z 2 si Z 22 Z1 Z 2

Figura: Calculul parametrilor Z12 (fig. a) si Z21 (fig. b)


Pentru determinarea impedanei Z12 se consider schema din fig.a. Curentul I2 parcurge
impedanele Z1 i Z2, producnd pe Z2 cderea de tensiune Z2I2 . Aceast cdere de tensiune se
transmite integral la poarta 1, deoarece circuitul porii 1 este n gol. Deci, U1 = Z2I2 i
Z I
Z I
Z12 2 2 Z 2 In mod similar, utiliznd schema din fig. .b, se obine: Z 21 2 1 Z 2
I2
I1
.
.
Matricea Z a diportului este

Z Z2
Z 1
Z2

Z2
Z1 Z 2

Analiza si sinteza circuitelor si sistemelor

Z Z2
Exemplul 2: Pentru diportul din figura, matricea Z este Z 1
Z2

Z2
. Diportul este
Z 2

nesimetric, ns reciproc pentru ca Z12 este egal cu Z21.

Observaie: 1). Parametrii Z sunt importani deoarece ei se pot calcula cu uurin pornind
de la schema electric a diportului. Ei se mai numesc parametrii de gol ai diportului.
2.2. Parametrii Y expliciteaz curenii n funcie de tensiuni :

I1 Y11U1 Y12U 2
I 2 Y21U1 Y22U 2

(10)

Semnificaia parametrilor rezult din relaiile

I
I
I
I
Y11 1
; Y22 2
; Y12 1
; Y21 2
U1 U 0
U 2 U 0
U 2 U 0
U1 U 0
2
1
1
2

(11)

Y11 i Y22 sunt admitanele de intrare la poile 1 i 2, atunci cnd porile opuse sunt n
scurtcircuit. Y12 este admitana de transfer, cnd mrimea cauz este tensiunea U2 iar
mrimea efect este curentul I1, cnd poarta 1 este n scurtcircuit. Admitana de transfer Y21
se definete n mod similar.
Ecuaia matriceal a diportului este
(12)
I Y U
n care matricea Y este
Y
Y
1 Z 22 Z12
Y Z 1 11 12
(13)

Y21 Y22 Z Z 21 Z11


unde Z Z11Z 22 Z12 Z 21 este determinantul matricei Z. se poate scrie si relatia inversa de
calcul a matricii Z in functie de Y :
Y12
Y
1
(14)
22
Z Y 1
det(Y ) Y21 Y11
De observat ca Z11 1 / Y11 , ceea ce poate observa din relatia anterioara dar si conditiile
diferite de masurare).
Condiiile de simetrie i de reciprocitate din cazul parametrilor Z devin
Y11 Y22
(15.a)
respectiv
Y12 Y21
(15.b)

Analiza diportilor

2.3. Parametrii fundamentali (de lan) A. Aceti parametri expliciteaz tensiunea i


curentul de la poarta 1 n funcie de tensiunea i curentul de la poarta 2, n situaia cnd
transferul semnalului se face de la poarta 1 la poarta 2 :

U1 A11U 2 A12 I 2
I1 A21U 2 A22 I 2

(16)
(17)

Semnul minus din relaiile (16) i (17) provine din faptul c sensul curentului I2 este invers
fa de sensul de propagare a semnalului. Semnificaia fizic a parametrilor se deduce prin
aceeai procedur ca n cazurile anterioare : A11 este o funcie de transfer pentru tensiune, cu
ieirea n gol, A22 este o funcie de transfer pentru curent, cu ieirea n scurtcircuit, iar A12 i
A21 sunt o impedan de transfer, respectiv o admitan de transfer. Se observ c toi
parametrii descriu un transfer, de aceea ei se mai numesc parametri de transfer.
In form matriceal, aceste ecuaii se scriu sub forma

U1 A11

I1 A21

A12 U 2
A22 I 2

(18)

Dac se expliciteaz modelul diportului sub forma parametrilor Z, pornind de la


parametrii A, rezult
A11 A
U 1 A21 A21 I1
(19)
U 1
A22 I 2
2
A

21 A21
n care A A11 A22 A12 A21 . Condiiile de simetrie si de reciprocitate sunt
A11 A22
A 1

(20)
(21)

2.4 Parametrii hibrizi sunt definii prin relaiile

U1 h11I1 h12U 2
I 2 h21I1 h22U 2

(22)

sau, n form matriceal,

U1
I1 h11 h12 I1
I H U h

2
2 21 h22 U 2

(23)

Condiia de simetrie este h h11h22 h12 h21 1 , iar condiia de reciprocitate este
h12 h21 . Parametrul h11 este impedanta la P1 cu P2 in scurtcircuit (prescurtat impedanta de
scurtcircuit la P1) iar h22 este admitanta la P2 cu P1 in gol (prescurtat admitanta de gol la P2).
Parametrul h21 este functia de transfer pentru curenti cu P2 in scurtcircuit, reprezinta
amplificarea in curent si este frecvent utilizat in schemele cu tranzistoare (fiind notat cu )

Analiza si sinteza circuitelor si sistemelor

Din cele sase familii de paramteri posibili, ultimele doua prezentat in continurae au o
raspandire mai restransa insa se prezinta din motiv de tratate completa a subiectului.
2.5 Parametrii fundamentali inveri, B, sunt similari celor anteriori, cu deosebirea c se
consider sensul de propagare a semnalului de la poarta 2 la poarta 1. In form matriceal,
modelul diportului este
U 2 B11 B12 U1
(24)
I B
I
B
22 1
2 21
Semnul minus aferent curentului I1 provine din faptul c sensul acestui curent este invers fa
de sensul de propagare a semnalului.
2.6 Parametrii hibrizi inveri G sunt definii prin relaiile
I1 g11U1 g12 I 2

U 2 g 21U1 g 22 I 2

(25)

sau, n form matriceal,

I1
U1 g11

G
U
I g
2
2 21

g12 U1
g 22 I 2

(26)

unde G H 1 .
Observatie : Data fiind o familie de parametri se pot stabili relatii de tranzitie catre orice alta
familie de paramteri. Un astfel de tabel complet se gaseste in (Mateescu, pag. 174).

3. Conexiunile diporilor
3.1. Conexiunea n serie (fig. 1) implic legarea n serie a porilor, astfel nct:

U1 U1' U1"
U 2 U 2' U 2"

(1)

Dac ntre cei doi dipori nu apare o circulaie de curent, adic I=0 (v. fig.1), atunci
I1' I1" I1

(2)

I 2' I 2" I 2

(3)

Figura 1 : Conectarea in serie a diportilor

10

Analiza diportilor

Modelele celor doi dipori se exprim prin parametrii Z, adic


U ' Z ' I '; U " Z "I "

(4)

n care
U '
U "
I'
I"
1
1
1
"
'
"
U ; U ; I ; I 1
U 2'
U 2"
I 2'
I 2"
'

Modelul conexiunii n serie este

(5)

UZI

(6)

n care
U U ' U " U ' U "
1
1 1 U ' U"
U 1 1
'
"
U 2 U 2 U 2 U 2' U 2"

(7)

i
I I ' I"
I 1 1 1 , deci
I 2 I 2' I 2"

I I ' I"

(8)

Din relaiile anteriorare rezult


U U ' U " Z ' I ' Z "I " Z ' I Z "I ( Z ' Z " ) I

(8)

deci
Z Z ' Z"

(10)

In concluzie, la conectarea n serie a diporilor, matricele Z aferente se nsumeaz.


3.2. Conexiunea n paralel (fig. 2). In acest caz, porile se conecteaz n paralel i rezult :

I1 I1' I1"
I 2 I 2' I 2"
U1' U1" U1 ;
U 2' U 2" U 2

Figura 2 : Conectarea in paralel a diportilor


In acest caz, modelele diporilor se exprim prin parametrii Y, adic

(11)
(12)

11

Analiza si sinteza circuitelor si sistemelor

I ' Y ' U ' ; I " Y "U"

I Y U

I
U
unde I 1 ; U 1
I2
U 2

(13)
(14)

Deoarece
I I' I " si U = U' = U"

(15)

I Y 'U ' Y "U " Y 'U Y "U (Y ' + Y " )U

(16)

se obine
deci
Y Y ' Y"

(17)

In concluzie, la conectarea n paralel a diporilor, matricele Y aferente se nsumeaz.


3.3. Conexiunea serie-paralel. Porile 1 ale diporilor se conecteaz n serie iar porile 2 n
paralel (fig. 3). Dac se dezvolt modelele matematice dup modelul cazurilor anterioare, se
demonstraz c diportul rezultant are matricea H egal cu suma matricelor H i H ale
diporilor interconectai :
H H ' H"

(18)

Figura 3 : Conectarea in serie-paralel a diportilor


3.4 Conexiunea paralel-serie (fig. 4). In acest caz, diportul rezultant are matricea G egal cu
suma matricelor G i G ale diporilor interconectai :
G G ' G"

Figura 4 : Conecxiunea in paralel-serie a diportilor

(19)

12

Analiza diportilor

3.5. Conexiunea n cascad (n lan) este cea mai important i rspndit conexiune a
diporilor (fig. 5).

Figura5 : Conexiunea in casacada (in lant) a diportilor


Modelul matematic al conexiunii n cascad se exprim prin parametrii fundamentali (A).
Pentru ntreaga conexiune, se poate scrie
U1
U2
(20)
I A I
1
2
Dar

'
U '
U1 U 1
' 2
A

I '
I1 I '
1
2
Prin conectarea porii 2 a primului diport cu poarta 1 a celui de al doilea, rezult
U ' U "
2 1
I ' I "
2 1
i relaia (20 se poate dezvolta astfel:
U '
U "
U
U "
U1
' 2
' 1
' " 2
' " 2

A
A
A
A
A
A
I
I '
I"

I "
1
2
I 2
2
1
Din relaiile (20) i (23) rezult
A A' A"

(21)

(22)

(23)

(24)

4. Structuri uzuale de dipori


Cele mai ntlnite structuri de dipori sunt: n T (fig. 1.a), n (fig. 1.b), n T podit (TP),
(fig. 1.c), n dublu T (fig. 1.d), n ntors (fig. 1.e), n (fig. 1.f) i n X (fig. 1.g).
Schema unui diport este simetrica daca poseda o axa de simtrie verticala. Simetria
schemei este fizica spre desoebire de simtria electrica exprimata prin relatia Z11=Z22 care este
o simetrie electrica. Un diport fizic simetric este si electric simteric, dar reciproca nu este
adeavarat intotdeauna. Diporii de tip T, , TP i dublu T pot fi simetrici fa de o ax
median vertical. Simetria fizic implic i simetria electric.
Diportul n X poate fi considerat cu o simetrie att n raport cu o ax vertical, ct i n
raport cu o ax orizontal. Un diport se numete echilibrat, dac are o simetrie fa de o ax
orizontal. Ambele borne ale porilor unui diport echilibrat, aa cum este diportul n X, sunt
borne calde (de potenial variabil), n timp ce la diporii neechilibrai, porile au o born
cald i o born rece.
Shemele echilibrate sunt utile ca circute de iesire spre liniile cu fir (cabluri sau linii
aeriene), deoarece acestea sunt circuite echilibrate. Schemele neechilibrate sunt utile in
montajele cu dispozitivele active, care sunt in cea mai mare parte neechilibrate in cele mai

13

Analiza si sinteza circuitelor si sistemelor

multe cazuri. Schema neechilibrta cea mai folosita in prcatica este schema in scara, asa cum
se prezinta in figura 2.

Figura 1: Tipuri uzuale de diporti: T, , T-podit, dublu T, intors, , in X


Schema in scara este o structura generala si care are cateva particularitati importante din
pdv al transferului de semnal.

Figura 2: Diport cu structura in scara


Se numete zero de transmisie (sau zero al transmisiunii) al unui diport frecvena la care
transferul semnalului ntre pori se anuleaz. Dac ne referim la un diport n scar (fig. 2),
observm c el conine unipori conectai longitudinal (amplasare orizontala) i unipori
conectai transversal (amplasare verticala). O frecventa este un zero de transmiunie daca

Z 2k 1 ( s) , k 1,2,...n / 2

(25)

Y2k ( s) , k 1,2,...n / 2

(26)

sau

Rezulta ca toti polii impedantelor transversale si a admitantelor longitudinale sunt zerouri de


transmisie.

14

Analiza diportilor

Pentru un zero al transmisiunii trebuie ca aa cum s-a artat n capitolul anterior, la o


frecven de rezonan serie, uniportul are impedana zero, iar la o frecven de rezonan
derivaie, uniportul are impedana infinit. Rezult c toate frecvenele de rezonan serie ale
uniporilor transversali (la care transferul semnalului este blocat prin untare) i toate
frecvenele de rezonan derivaie ale uniporilor longitudinali (la care transferul semnalului
este blocat prin ntrerupere) reprezint zerouri de transmisie ale diportului.

5. Echivalena diporilor
Doi dipori sunt echivaleni dac au acelai model matematic, adic au aceeai matrice Z
(sau Y sau A, etc).
Exemplu: Fie diportul n T din figura. S se determine diportul n X, echivalent cu cel n T.
De regul, un diport echilibrat n X se deseneaz ntr-o forma simplificat, ca n figura b.

Figura: Diport in T

Figura: Diportul in X

Pentru diportul n T s-a dedus anterior (subcapitolul 2) matricea Z sub forma:

Z Z2
Z 1
Z2

Z1 Z 2
Z2

Pentru deducerea parametrilor de gol (matricea Z) a diportului n X, se va redesena schema


electric a acestui diport sub forma din figura de mai jos. Impedanele de intrare la poarta 1
sau 2, cnd poarta 2, respectiv 1 sunt n gol, sunt :
Z11

1
1
( Z a Zb ) ; Z 22 ( Z a Zb )
2
2

Deci, diportul este simetric.

Figura: Diportul in X redesenat

Pentru deducerea impedanei Z21, se consider c


la poarta 1-1 este cuplat o surs de curent I1. Cele
dou ramuri din figura de mai sus fiind identice, vor fi
parcurse, fiecare, de cte un curent egal cu I1/2.
Tensiunea U2 este diferena cderilor de tensiune pe Zb
i Za :
I
U 2 1 ( Zb Z a )
2
Se obine :
U
1
Z 21 2 ( Zb Z a )
I1 2

15

Analiza si sinteza circuitelor si sistemelor

Orice diport pasiv simetric este i reciproc. Deci Z12 Z 21. In concluzie, matricea Z a
diportului n X este
1 Z Zb Zb Z a
Z a

2 Zb Z a Z a Zb
Din relaiile stabilite rezult relaiile de echivalen ntre dioprii T i X:
1
Z1 Z 2 Z a Zb
2
1
Z 2 Zb Z a
2
Prin rezolvarea acestui sistem de ecuaii, ntr-un sens sau altul, se poate trece de la un
diport n T la un diport n X echivalent, sau invers. Pentru trecerea de la T la X se obtin
Z a Z1
si
Z b Z1 2 Z 2

Observaie: Chiar dac diporii au aceleai proprieti ntre pori, observm c porile
diportului n T sunt formate dintr-o born cald i una rece, pe cnd porile diportului n
X sunt formate din 2 borne calde.

6. Teorema bisectiunii (Teorema lui Bartlett)


Prin intermediul teoremei lui Bartlett, numit i teorema biseciunii, se poate realiza
corespondena ntre un diport simetric i un diport n X.
Fie un diport simetric ce urmeaz a fi bisectat (divizat) dup axa median vertical mm (fig.1.a). Diportul se structureaz n dou semicelule identice, simetrice n raport cu axa
median (fig.1.b), dup care se extrage o semicelul, de exemplu, semicelula D (fig.1.c).

Figura 1: Bisectarea unui diport: (a)-diportul initial; (b)-separarea in semicelule;


(c)-decuparea unei semicelule

Figura 2: Ilustrarea teoremei bisectiunii

16

Analiza diportilor

In conformitate cu teorema lui Bartlett, diportul iniial, dat n fig. 1.a, poate fi prezentat
sub forma unui diport echivalent n X, avnd impedanele

Z a Z1sc (1/2) ; Zb Z1g (1/2)


n care Z a Z1sc (1/2) i Z1g (1/2) sunt impedanele semicelulei D, vzute la poarta 1-1, atunci
cnd poarta opus (rezultat prin bisectare) este n scurtcircuit, respectiv n gol. n consecin,
schema diportului n X echivalent este cea din fig. 2.b.
Aplicaie 1: S se transforme ntr-un diport n X diportul n T din figura. Pentru bisectare,
diportul se re-deseneaz ca n figura a, dup care se decupeaz semicelula D (fig. b). Rezult
Z1sc(1/2) Z1 i Z1g (1/2) Z1 2Z 2 . Se obine schema n X din fig. c.

Figura: Transformarea unui diport in T prin teorema bisectiunii

Aplicaie 2: S se transforme ntr-un diport n X diportul n TP din figura a. Bisectarea


diportului n TP este ilustrat n fig. b, de unde rezult structura semicelulei din fig. c. Se
observ c Z1sc(1/2) este impedana echivalent a impedanelor Z1 i Z3/2 conectate n paralel,
iar Z1g (1/2) Z1 2Z 2 . Schema diportului echivalent n X este dat n fig. d.

Figura: Aplicarea teoremei bisectiunii la un diport TP

17

Analiza si sinteza circuitelor si sistemelor

Concluzii
S-au studiat:
1. Dipori ideali (Transformatorul ideal, Convertorul de impedan negativ (CIN),
Convertorul de impedan generalizat (CIG), Giratorul ideal, Surse comandate ideale)
2. Exista 6 familii de parametri organizati in matrici: (Z, Y, fundamentali (de lan) A,
fundamentali inveri B, hibrizi H si hibrizi inveri G).
3. Conexiunile diporilor (serie, paralel, serie-paralel, paralel-serie, n cascad (n lan)) .
4. Structuri uzuale de dipori
5. Echivalena diporilor
6. Teorema bisectiunii (Bartlett) pentru transformarea unui diport simetric intr-un diport
echivalent in X.