Sunteți pe pagina 1din 9

Laborator 11 2009/2010

REGISTRE DE DEPLASARE ŞI MEMORARE

Un registru este format din bistabile de tip D. El permite, pe baza impulsurilor de tact,
realizarea următoarelor funcţii:
• încărcarea – serială (bit după bit) sau paralelă (toţi biţii simultan) – a informaţiei;
• deplasarea informaţiei într-un singur sens sau în ambele sensuri;
• citirea informaţiei – serial sau paralel (la ieşirea serială sau paralele);
• memorarea informaţiei.
Un registru care îndeplineşte două sau mai multe funcţii se numeşte registru universal.
Tipurile fundamentale de registre:
• SISO (Serial Input - Serial Output);
• SIPO (Serial Input - Parallel Output);
• PISO (Parallel Input - Serial Output);
• PIPO (Parallel Input – Parallel Output).

11.1. REGISTRU CU ÎNSCRIERE SERIALĂ SISO, SIPO

Schema unui registru de deplasare pe 4 biţi, cu intrare serială şi ieşiri paralele şi


serială:

Bistabilele D utilizate (provin din două latch-uri SR-MS) comută pe frontul scăzător al
impulsului de tact. Deplasarea informaţiei se face de la stânga spre dreapta, de la intrarea
serială SIN (Serial Input) spre ieşirea paralelă SO (Serial Output).

Funcţionarea se exemplifică cu ajutorul tabelului de funcţionare şi a formelor de undă,


considerând ca date de intrare Di0= „1”, Di1= „0”, Di2= „1”, Di3= „1”.

1
Laborator 11 2009/2010

La intrarea SIN se aplică primul bit al informaţiei Dio urmat de un impuls de tact
CLK, apoi următorul bit de informaţie şi un nou impuls de tact. După aducerea la intrarea SIN
a lui Di3 şi aplicarea celui de al 4-lea impuls de tact registru s-a încărcat cu informaţia dorită.

11.2. REGISTRU DE DEPLASARE UNIVERSAL 74HCT194

74HCT194 este un registru de deplasare universal pe 4 biţi. El are intrări şi ieşiri


paralel, două intrări de date seriale pentru deplasare dreapta RIN respectiv stânga LIN, două
intrări de control al modului de operare S0, S1 şi o intrare prioritară de ştergere CLR.
Registrul permite 4 moduri de funcţionare:
• încărcare paralelă; 74HCT194

• deplasarea informaţiei spre dreapta (în direcţia Q0 Q3); S0


• deplasarea informaţiei spre stânga (în direcţia Q3 Q0); S1
RIN
• memorare. LIN Q0
Funcţionarea registrului 74HCT194 este reliefată de tabelul: CLK Q1
D0 Q2
D1 Q3
D2
D3
CLR

Indiferent de modul de operare selectat, înainte de fiecare front crescător a


semnalului de tact, informaţia la intrările de date paralel sau serie trebuie actualizată,
respectând timpii de stabilire şi de menţinere.

11.3. REGISTRE DE DEPLASARE CU REACŢIE LINIARĂ


LFSR (LINEAR FEEDBACK SHIFT REGISTER)

Registrele LFSR sunt registre de deplasare SISO prevăzute cu o reacţie, realizată în


general cu o poartă – sau mai multe – de tip SAU-EXCL.
Un registru LFSR de lungime L este format dintr-un registru pe L biţi la care, la
intrarea serială, se stabileşte o valoare logică determinată printr-o însumare modulo 2 a
stărilor anterioare ale anumitor ieşiri.
Reacţia unui registru LFSR realizează următoarele operaţii:
• adună valorile logice ale biţiilor selectaţi;
• dacă suma rezultată este impară, ieşirea reacţiei este pe „1” iar dacă suma rezultată
este pară, ieşirea reacţiei este pe „0”. 74HCT194
1
S0
Un LSFR de 4 biţi, realizat cu 74HCT194, care 0 S1
porneşte din starea 0001 este prezentat în figură. RIN
0
Secvenţa de ieşire este: 0001 → 0010 → 0100 → 1001 LIN Q0

→ 0011 → 0110 → 1101 → 1010 → 0101 → 1011 → CLK CLK Q1


1 D0 Q2
0111 → 1111 → 1110 → 1100 → 1000 → 0001 → … 0 D1 Q3
0
Dacă se consideră ieşirea serială Q3, se obţine 0
D2
D3
secvenţa: 00010011010111100010011.. 1
CLR

2
Laborator 11 2009/2010

11.4. NUMĂRĂTOR ÎN INEL

Un numărător în inel este un registru universal (intrări,


ieşiri seriale şi paralele) cu reacţie directă de la ieşirea SO la
intrarea SIN. El generează secvenţial semnale de comandă
destinate comutării succesive a unui număr n de circuite
digitale.
Prin încărcare paralelă, numărătorul în inel se
iniţializează cu un cuvânt binar de n biţi, (în general un bit pe
„1” şi ceilalţi pe „0”). Ieşirile paralel sunt necesare pentru a
obţine cele n semnale de comandă, fără a mai utiliza un
decodificator.

11.5. NUMĂRĂTOR JOHNSON

Un numărător Johnson este un numărător în inel de n


biţi, cu reacţie de la ieşirea SO la intrarea SIN prin intermediul
unui inversor.

11.6. DESFĂŞURAREA LUCRĂRII


11.6.1. Registru SISO de 4 biţi realizat cu bistabile D

Se va proiecta şi se va desena schema unui registru SISO de 4 biţi cu bistabile D.


Generarea semanlelor de comandă se va face cu un Data Seq.

Se va simularea funcţionarea sa şi se vor desena formele de undă obţinute.


CLK

Din t

Q0 t

Q1 t

Q2 t

Q3 t

t
3
Laborator 11 2009/2010

11.6.2. Registru universal 74LS194

Se va realiza schema de mai jos.

Se va simula şi se va reprezenta grafic funcţionarea circuitului pentru:


• deplasare dreapta
CLK

Din t

Q0 t

Q1 t

Q2 t

Q3 t

• deplasare stânga
CLK

Din t

Q0 t

Q1 t

Q2 t

Q3 t

4
Laborator 11 2009/2010

11.6.3. Numărător în inel

Se va realiza schema de mai jos.

Se va simula şi se va reprezenta grafic funcţionarea circuitului.


CLK

S1 t

Q0 t

Q1 t

Q2 t

Q3 t

11.6.4. Numărător Johnson

Se va realiza un numărător Johnson pe 4 biţi utilizand un 74LS194. Se va desena


schema şi se va simula. Se vor reprezenta grafic formele de undă obţinute.

5
Laborator 11 2009/2010

CLK

S1 t

Q0 t

Q1 t

Q2 t

Q3 t

Se va realiza numărătorul Jonson pe 8 biţi din figură:

Se va simula şi se va reprezenta grafic funcţionarea circuitului.

6
Laborator 11 2009/2010

11.6.5. Registru LSFR pe 4 biţi

Se va realiza registru LSFR de la punctul 11.3. Să se deseneze o schemă cu care se


poate simula funcţionarea acestuia.

Se vor desena formele de undă obţinute.

CLK

RIN t

Q0 t

Q1 t

Q2 t

Q3 t

11.6.6. Placă experimentală

Anexa 1 redă schema electronică a plăcii experimentale care conţine un numărător în


inel pe 8 biţi realizat cu 74HCT164, un numărător Johnson pe 8 biţi realizat cu 74HCT4015 şi
un generator de semnal bazat pe numărător Johnson.
Se va urmări vizual funcţionarea numărătoarelor prin aplicarea la intrarea de tact
IN1_Pulse a unui semnal dreptunghiular obţinut de la generatorul de semnal, cu frecvenţa
cuprinsă între 1Hz şi 20Hz.
Pentru un semnal de tact cu frecvenţa de 500Hz (sau mai ridicată) urmăriţi forma
semnalelor din punctele NOR_Out + CLK (pentru inel) şi INV_Out + CLK (pentru Johnson).
Aplicaţi semnal de tact la intrarea IN2_Pulse, având frecvenţa de 1 KHz. Urmăriţi pe
osciloscop simultan, utilizând cele 2 canale, forma semnalului de la pinul OUT combinat cu
forma semnalului de tact. Vizualizaţi apoi componentele care furnizează semnalul final de la
OUT, conectând sonda de osciloscop la punctele de test T3, T4, T5.
Folosiţi în locul osciloscopului un analizor logic pentru vizualizarea dinamică a
semnalelor numerice din punctele de test amintite mai sus.

7
Laborator 11 2009/2010

ANEXA 1 Schema plăcii experimentale

8
Laborator 11 2009/2010

11.6.7. Generator de semnal utilizând numărător Johnson

Cu ajutorul schemei de bază a unui numărător Johnson se poate proiecta un generator


care furnizează semnal periodic, în trepte de amplitudine variabilă funcţie de valorile
rezistoarelor care compun treptele.

Generator de semnal cu numărător Johnson

Pentru circuitul din figură se va realiza o simulare în mod analogic, fixând pentru
generatorul de semnal o frecvenţă de 1MHz şi amplitudine 5V. Se va urmări efectul
modificării valorii rezistoarelor asupra semnalului generat.

11.6.8. Convertor serie-paralel

Utilizând registre 4015 precum şi elemente de simulare (Data Sequencer, Pulser), se


va proiecta, simula şi desena în spaţiul alocat schema electronică a unui convertor serie-
paralel simplu.

S-ar putea să vă placă și