Capitolul 4

COMPENSAREA PUTERII REACTIVE LA

FACTORUL DE PUTERE NEUTRAL

Pentru utilizarea eficientă a energiei electrice, în activitatea de exploatare a rețelei

electrice se aplică o serie de măsuri cu caracter tehnic si economic.
Una dintre aceste măsuri se referă la corectarea factorului de putere în sensul creșterii
acestuia, prin compensare puterii reactive.
Factorul de putere pentru un grup de consumatori de definește astfel:

 = cos  = P i
=
1
(4.1)
( P ) + (Q )
2 2 2
W 
i i 1+  r 
 Wa 
Funcționarea la un factor de putere redus are următoarele consecințe:
- cresc pierderile de puteri și energie
- cresc căderile de tensiune
- creste valoarea curentului de scurtcircuit
- scade capacitatea de încărcare a rețelei în putere activă
Compensarea puterii reactive se realizează în scopul obținerii unui factor de putere
apropiat de factorul de putere neutral.
Factorul de putere neutral este standardizat la nivel național în România acesta fiind
cos  =0.90, reprezentând valoare sub care se plătește puterea reactivă (energia reactivă).
Îmbunătățirea factorului de putere se poate obține prin măsuri naturale (limitarea
funcționării în gol sau la sarcina scăzută a motoarelor asincrone și transformatoarelor) sau
prin investiții suplimentare în surse de putere reactivă.
Se vor parcurge următoarele etape:

4.1. Stabilirea puterii ce trebuie compensată

Pentru stabilirea puterii ce trebuie compensată se vor calcula următoarele mărimi:
- tangenta corespunzătoare factorului de putere natural este
q
tan k = k
pk
k – indicele consumatorului
- puterea reactivă ce trebuie compensată se stabilește în funcție de valoarea factorului
de putere neutral. Tangenta corespunzătoare factorului de putere neutral este:
q − Qc
tan n = k
pk
unde Qc – puterea din baterie (puterea reactivă ce trebuie compensată).
Se poate, deci, obţine puterea reactivă necesar a fi compensată, adică:

39
 Qc = qk − (tan n ) pk (4.2)

q 
Qc = pk  k − tan  n  (4.3)
 pk 
Qc = pk (tan k − tan n ) (4.4)

unde pk și qk sunt puterile cerute de consumatori fie de pe joasă tensiune, fie pe medie
tensiune.

4.2. Alegerea tipului sursei de compensare

Surele de putere reactivă sunt:
- generatoarele sincrone;
- compensatoarele sincrone;
- compensatoarele statice;
- bateriile cu condensatoare.
În cadrul proiectului se vor folosi baterii cu condensatoare deoarece:
- sunt mai ieftine;
- sunt ușor de întreținut;
- nu contribuie la puterea (curentul) de scurtcircuit;
- nu necesită personal specializat.

4.3. Stabilirea locului de amplasare a surselor de compensare

Se pot distinge următoarele posibilități:
- compensare individuală pe barele de joasa tensiune sau medie tensiune ale
consumatorilor.
- compensare de grup pe barele de joasă tensiune sau medie tensiune ale punctului de
unde se alimentează un grup de consumatori.
- compensarea centralizează pe barele de joasă tensiune ale tablourilor generale sau
posturilor de transformare sau pe barele de medie tensiune ale posturilor de
transformare sau stațiilor de transformare coborâtoare.
- compensare mixta.
În cadrul proiectului se realizează o compensare centralizată în două variante:
- compensare pe barele de JT ale consumatorilor
- compensarea pe barele de MT ale posturilor.

40
 4.4. Compensarea pe barele de joasă tensiune
Bateriile de condensatoare pot avea conexiune stea sau triunghi.
a a

b b

c c

Vb
C

C C C C

C
Vc Va U U

Fig. 4.1. Conexiunea stea a bateriei de Fig. 4.2. Conexiunea triunghi a bateriei de
condensatoare condensatoare

Q = 3CV 2 (4.5)
2
Q  U 
=  =3 (4.7)
Q  V 

În cadru proiectului se vor folosi baterii cu condensatoare ce au conexiunea în

triunghi.
Se presupune că puterea reactivă nominală a unui condensator este Qnc = 15 kVAr
Valoarea minimă a puterii reactive instalate într-o baterie de condensatoare este:
Qb min = 3  Qnc = .... (4.8)
Numărul de baterii ce trebuie instalate se calculează astfel:
Qc
Nc = (4.9)
Qb min

Se va alege valoarea prin rotunjire,rezultând N.

Exemplu de calcul pentru postul de transformare PT1

q
tan 1 = 1 = ....
p1
cos n = 0,90  tan n = tan[(arccos 0,90)]  tan n = ...
QC = p1 (tan 1 − tan n ) = ....

41
 QC
NC = = ...  (rotunjit ) N = ....
Qb, min

După ce se determină numărul de baterii de condensatoare N, se determină puterea

efectivă instalată în baterii.
Qb = N  Qb ,min (4.10)

Se va decide instalarea de baterii de condensatoare doar la consumatorii ce au factorul

de putere mai mic de 0,90.
• Exemplu pentru postul de transformare PT1
N = 1  Qb1 = .... kVAr

s i = s i − jQb ,i
''
(4.11)
''
si
= (4.12)
S nT

s i = s i +  S STi
' ''
(4.13)
Exemlu de calcul pentru postul de transformare PT1
Puterea complexă la ieşirea din postul de transformare este:
s1 = s1 − jQb,1 = .... kVA
''

iar în modul, puterea aparentă este

s1 = .... kVA
''

Factorul de încărcare al postul de transformare este:

''
s1
= = ....
SnT
Astfel, se pot calcul noile pierderi de putere activă şi reactivă obţinute în urma
compensării

PPT 1 = nT  P0 +  PSCnom = ....
nT
i0  2 usc
QPT 1 = nT   S nT +   S nT = ....
100 nT 100
respectiv
 S PT1 = PPT1 + j QPT1 = ....
iar puterea complexă care intră în postul de transformare este:
s1 = s1 +  S PT1 = ....
'

42
 Ca urmare a instalării de surse de compensare de putere reactivă, circulațiile de puteri
și nivelurile de tensiune se vor modifica.
De aceea este necesar să se recalculeze regimul permanent de funcționare folosind
metoda „ascendent-descendent”.
Se efectuează calculul mai întâi pentru primul segment de reţea.

A B ZL1 C 1 D ZL2 E 2 F ZL3 G 3

j
BA10 j B1A0 j B120 j B210 j
B230
j
B320
2 2 2 2 2 2
s1 s2 s3

Iterația “zero”
Se iniţializează tensiunile la noduri:
Tensiunea la nodul sursă se iniţializează cu UA=21 kV. Această valoare rămâne
neschimbată pe parcursul procesului iterativ.
Pentru coerenţă, tensiunile la celelalte noduri se iniţializează cu aceeaşi valoare, adică
U1(0) = U 2(0) = U 3(0) = (21 + j  0) kV

Iterația 1

Etapa ascendent

B320
S G = s3 − j U 3(0) = ....
(1) ' 2

2
PG(1) + QG(1)
2 2

S
(1)
L3 (
= RL3 + jX L3  ) U 3(0)
2 = ....

.............

Etapa descendent
RL1  PB(1) + X L1  QB(1) X  P (1) − RL1  QB(1)
U A1 = + j L1 B = ....
(1)

UA UA

U 1 = U 1 − U A1 = ....
(1) (1)

U1(1) = U 1 = ....
(1)

.........

43
 4.5. Compensarea puterii reactive pe barele de MT ale posturilor
Datorită faptului ca tensiunea este mult mai mare, puterea reactivă disponibilă într-o
baterie de condensatoare la MT este mult mai mare decât cea disponibilă la JT și în consecință
se vor folosi baterii de condensator cu conexiune stea.
În plus, pentru protecția bateriei se va folosi o conexiune de stea dublă.

a b c

UnC

MS VM

TC

Puterea reactivă produsă de o astfel de baterie este dată de expresia:

Qb = 3  m  n  M s  Qnc (4.14)

unde : Qnc =20kVAr-puterea nominală a unui singur condensator

m - numărul de stele = 2
n – numărul de ramuri în paralel pe fiecare fază = 1
Ms – numărul de condensatoare în serie pe fiecare ramură a unei faze
UMr – tensiunea maximă a rețelei de fază –fază =24 kV
U Mr
VMr = (4.15)
3
Unc = tensiunea nominală a unui condensator =3,64 kV
VMr
Ms = (4.16)
U nc
24
V
M s = Mr = 3 = 3,8  se va alege Ms=4
U nc 3, 64
Puterea reactivă minimă produsă de-o baterie de condensatoare la medie tensiune este:
Qb min = .... (4.17)
Se va proceda similar calculului de la joasă tensiune:

• Exemplu de calcul pentru postul de transformare PT1

44
 tan n = ....
q1'
tan 1 = = ....
p1'
QC = p1' (tan 1 − tan n ) = ....
QC
NC = = ....  (rotunjire) N = ....
Qb min
Qb1 = N  Qb min = .... kVAr

După ce s-au determinat puterile reactive instalate în bateriile de condensatoare pe

MT, se recalculează circulația de puteri prin posturile de transformare.
s icomp = s inecomp
'' '
(4.18)

s i = s i − jQb ,i
' ''
(4.19)

• Exemplu de calcul pentru postul de transformare PT1

s1comp = s1necomp = .... kVA
'' '

s1comp = s1comp − jQb1 = ....

' ''

s1 = .... kVA
'

Ca urmare a modificării puterii complexe absorbită din rețeaua de MT, este necesar să
se recalculeze regimul permanent de funcționare folosind metoda „ascendent-descendent”

SEGMENTUL DE LINIE L1-L2-L3

Iterația “zero”
U A = 21 kV
U 1 = U 2 = U 3 = (21 + j  0) kV
(0) (0) (0)

Iterația 1

Etapa ascendent
B32
S G = s 3 − j 0 U 3(0) = ....
(1) ' 2

2
PG(1) + QG(1)
2 2
(1)
(
 S L3 = RL3 + jX L3 
U 3(0)
2 ) = ....

S F = S G +  S L3 = ....
(1) (1) (1)

......

Etapa descendent

45
 RL1  PB(1) + X L1  QB(1) X  P (1) − RL1  QB(1)
U A1 = + j L1 B = ....
(1)

UA UA

U 1 = U 1 − U A1 = ....
(1) (1)

U1(1) = U 1 = ....
(1)

.....

După calculul de regim permanent se vor calcula puterile reactive produse de linii.
Calculul se va efectua separat pentru cazul necompensat, compensat pe JT şi compensat pe
MT.

Qi ,cap =
BLi
2
(U i2−1 + U i2 ) (4.20)

Cazul necompensat
Q1necomp = L1 (U A2 ++U12 ) = .....
B
2
Q2 necomp = L 2 (U12 ++U 22 ) = ....
B
2
....
Cazul compensat pe joasă tensiune (JT)
Q1comp = L1 (U A2 ++U12 ) = ....
B
2
Q2 comp = (
BL 2 2
2
U1 ++U 22 ) = ....
....

Cazul compensat pe medie tensiune (MT)

Q1comp = L1 (U A2 ++U12 ) = ....
B
2
Q2 comp =
2
(U1 ++U 22 ) = ....
BL 2 2

.....

46