65_Toamna 2012 (ex 37_2007) Pe schema din figură sunt prezentate caracteristicile

unei reţele precum şi sarcinile staţiilor de distribuţie A şi B. Liniile electrice sunt

echipate cu conductoare din oţel aluminiu cu secţiunea de 120 mm 2, cu diametrul de
15,8 mm şi  = 0,0324  mm2/m, cu fazele aşezate în linie, distanţa dintre fazele vecine
fiind de 3175 mm.
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale:
 inductanţei specifice x0 = 0,145 lg Ω/km,

 respectiv susceptanţei specifice b0 = 10=6 S/km

2. Să se calculeze parametrii electrici ai liniilor şi transformatoarelor

3. Să se calculeze puterea absorbită de pe barele centralei CE ştiind că
transformatoarele din staţiile A şi B au caracteristici identice, respectiv:
 ST = 10 MVA;
 raport de transformare k =115/6,3 kV;
 ΔPcu = 80 kW;
 ΔPfe = 20 kW;
 usc% = 10% ;
 io% = 2% ;
 Perditanţele liniilor se neglijează.
 Liniile dintre centrala CE şi staţia A precum şi transformatoarele din
staţiile A şi B funcţionează în paralel.
 Puterea maximă absorbită de consumator este S=25-j20 MVA
(necorelare cu datele din figura !!!! lucram cu datele din fig 1)

Fig 1

1
Rezolvare:

1a,b) Relatiile complete de calcul ale inducatantei specifice si ale susceptantei specifice
sunt :
pentru inductanta specifica : si

pentru susceptanta specifica :

Comparand aceste relatii rezulta ca :

distamta medie in [mm2]

raza conductorului in [mm]

2 Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in П a LEA

Determinarea rezistentei unui circuit LEA dintre statiile C si A

Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:

RLAC// = 0,5*RLAC = 0,5* 8,1 = 4,05 Ω

RLAC// = 4,05 Ω

Determinarea rezistentei circuitului LEA dintre statiile A si B

RLAB = 6,75 Ω

2
Determinarea distantei medii si a razei conductorului

fig 3
In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3

si raza conductorului
Distanta medie si raza conductoarelor calculate mai sus sunt valabile, conform
enuntului problemei, pentru toate circuitele LEA din schema analizata

Deteminarea reactantei unui circuit LEA dintre statiile C si A

Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:

XLAC// = 0,5*XLAC = 0,5* 12,18 = 6,09 Ω

XLAC// = 6,09 Ω

Determinarea reactantei circuitului LEA dintre statiile A si B

XLAB = 10.15 Ω

3
Determinarea susceptantei unui circuit LEA dintre statiile C si A

Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:

BLAC// = 2*BLAC = 2* 84*10-6 = 168*10-6 S

BLAC// = 168*10-6 S

Determinarea susceptantei circuitului LEA dintre statiile A si B

BLAB = 70*10-6 S

4
 fig 2

fig 3

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in Ґ a transformatoarelor 10

MVA 115/6,3 kVdin statiile A si B care functioneaza cate doua in paralel

Calculam rezistenta echivalenta pentru un transformator :

Calculam rezistenta echivalenta pentru doua transformatoare  in paralel :

Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator :

Calculam reactanta echivalenta pentru doua transformatoare  in paralel :

Calculam conductanta echivalenta pentru un transformator :

5
 Calculam conductanta echivalenta pentru doua transformatoare  in paralel :

Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator :

Calculam susceptanta echivalenta pentru doua transformatoare  in paralel :

fig 4

3) Calculul pierderilor de putere in linie si in transformatoare

Este necesar sa plecam cu determinarile de la consumatori (punctele b si a) spre sursa

(punctul C) si succesiv sa aduman pierderile in elementele de retea din amonte in
cazul nostru cele doua transformatoare la din statiile A si B in paralel si apoi LEA.

Calculam pierderile in cele doua transformatoare 10 MVA 115/6,5 kV care

functioneaza in paralel  in statia B

Sb = 12 – j 8 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator in statia B.

6
Determinam pierderea de putere activa in transformatoarele din statia B

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo

in paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin

dublarea pierderilor in fier. Vom efectua calculele:

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :

S-au obtinut rezultate sensibil egale pe cele doua cai

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului
ca avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa
in bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din
puterea absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere
activa de mers in gol de asemenea le-am dublat.

Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoarele din statia B

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea
rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier.
Vom efectua calculele:

7
 Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul
de mers in gol :

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului

ca avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere
reactiva in bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu
jumatate din puterea absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi.
Pierderile de putere reactiva,la mersul in gol de asemenea le-am dublat.

Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA in statia B:

Puterea absorbita de statie pe bara B este

SB = 12,122 – j 9,44 MVA

Determinam puterea care circula prin impedanta liniei intre statiile A si B:

In aceasta relatie regasim

puterea la bornele transformatoarelor la care se adauga puterea reactiva produsa de linia AB
la capatul B. Facand inlocuirile obtinem :

SLAB = 12,122 – j 8,977 MVA

Utilizam puterea SLAB determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in
impedanta liniei ZLAB:

8
 ΔSLAB = 0,116 + j 0,283 MVA

Putem determina in acest moment puterea absorbita de circuitul AB in punctul A

in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul

capacitiv al liniei AB in punctul A Inlocuind datele cunoscute vom obtine:

SABb = 12,238 – j 8,231 MVA

Putem determina acum pierderile totale in LEA AB si in cele doua transformatoare in

paralel din statia B:

ΔScircuit_B_din statia_A = 0,238 – j 0,231 MVA

Calculam pierderile in cele doua transformatoare 10 MVA 115/6,5 kV care

functioneaza in paralel  in statia A

Sa = 15 – j 10 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator in statia A.

Determinam pierderea de putere activa in transformatoarele din statia A

9
 Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua

trafo in paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin

dublarea pierderilor in fier. Vom efectua calculele:

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :

S-au obtinut rezultate sensibil egale pe cele doua cai

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului
ca avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa
in bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din
puterea absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere
activa de mers in gol de asemenea le-am dublat.

Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoarele din statia A

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea
rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier.
Vom efectua calculele:

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul

de mers in gol :

10
 Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului
ca avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere
reactiva in bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu
jumatate din puterea absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi.
Pierderile de putere reactiva,la mersul in gol de asemenea le-am dublat.

Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA AC in statia A
tinad cont atat de puterea care se consuma in stata A cat si de cea care se vehiculeaza spre
atatia B:

Puterea absorbita de statia A pe bara A si consumata in statia A este

SA_consumata in statia A = 15,17 – j 12,025 MVA

Puterea totala absorbita de statia A pe bara A pt consumul din statia A si pentru curcuitul
spre statia B este :

SA_total = 27,292 – j 20,256 MVA

Determinam puterea care circula prin impedanta liniei intre statiile A si C:

In aceasta relatie regasim puterea totala pe bara A la care se adauga puterea reactiva
produsa de linia AC la capatul A. Facand inlocuirile obtinem :

11
 SLAC = 27,292 – j 19,146MVA

Utilizam puterea SLAC determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in
impedanta liniei ZLAC. Vom tine cont si de aportul capacitiv al linie AC in punctul A:

ΔSLAC = 0,34 + j 0,347 MVA

Putem determina in acest moment puterea absorbita de reteaua de distributie analizata in

punctul C

in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul

capacitiv al liniei AC in punctul C Inlocuind datele cunoscute vom obtine:

SC = 27,632– j 17,696 MVA

Putem determina acum pierderile totale in reteaua de distributie datorate

consumurilor din punctale a si b:

12
 ΔSRED_analizata= 0,632 + j 0,304 MVA

In figura 5 prezentam un bilant general al puterilor in RED analizata

fig 5

13