STUDIU COMPARATIV DE RACORDARE A PRODUCATORILOR DE ENERGIE

ELECTRICA IN BARELE 20kV ALE STATIILOR DE TRANSOFORMARE SAU IN

LINIILE ELECTRICE DE TRANSPORT DE 110kV
Ing. Marius TUDOR, Ing. Adrian MOISE, Ing. Camelia DRAGOIU, Ing. Alexandru DRAGOMIR
F.D.E.E. ELECTRICA MUNTENIA NORD

REZUMAT: Aparitia unui numar tot mai mare de producatori de E.E. din surse
regenerabile de energie, racordati in retelele de medie tensiune, conduce la o analiza
mai amanuntita a impactului pozitiv sau negativ asupra retelelor electrice ale
distribuitorului local de E.E. In lucrare se prezinta o comparatie intre doua solutii de
racordare a unui producator de energie electrica

in reteaua locala de distribute si

consecintele acestora . Racordarea se face in bara 20kV a unei statii de transformare

si in linia electrica de 110kV.
1. INTRODUCERE
Dupa dezbaterea noii strategii energetice a Romaniei pentru perioada 2014-2035
s-a constatat ca pentru perioada

2014-2024, Romania ar trebui sa incurajeze

dezvoltarea prudenta a energiilor regenerabile, cu un accent pe biomasa, tinand cont ca

investitiile in eolian si fotovoltaic s-au dezvoltat mult prea rapid si intr-o maniera
nesustenabila in ultimii ani. In urmatorii ani, instalarea de noi capacitati de productie a
energiei electrice in eolian si fotovoltaic ar putea cauza probleme semnificative in
functionarea sistemului. In consecinta sa impune o discutie asupra impactului adus de
instalarea noilor capacitati energetice provenite din SRE asupra instalatiilor de transport
si distributie deja invechite si in multe cazuri subdimensionate pentru mentinerea in
paratametrii normali de functionare a unor capacitati de generare mai mari.
Odata cu racordarea noilor capacitati de generare, retelele electrice in care se
face injectia in sistem sunt supuse unui tranzit mai mare de energie. Astfel se observa
o crestere a consumului propriu de putere de partea distribuitorului in reteaua caruia se
realizeaza injectia de E.E.
Consumul propriu de putere reprezinta consumul de putere electrica realizat prin
procesul de transport si distributie a puterii electrice. Astfel, prin integrarea in timp a
consumului propriu de putere rezulta Consumul tehnologic de energie electrica realizat
pe un contur prestabilit si este diferenta dintre energia electrica activa intrata [Wai] in
1

contur si energia electrica activa iesita din acesta [Wae] aceasta avand exprimare
procentuala sub forma:
W=

WaiWae
100 , [ ]
Wai

(1)

La momentul racordarii unui nou producator in reteaua electrica de transport sau

distributie, sunt luate

in calcul atat stabililitatea de tensiune cat si curentul de

scurtcircuit. Insa, nu se iau in calcul diferentele ce apar la punctul de injectie. Diferente

ce constau in cresteri sau scaderi ale consumului propriu tehnologic

in functie de

puterea descarcata de producator in punctul comun de cuplare (PCC).

In consecinta, prin lucrarea de fata si cu ajutorul softului Paladin Design Base
5.0 (al firmei EDSA) se doreste evidentierea impactului pozitiv sau negativ a unui
generator cu o Pi 12MVA in urmatoarele cazuri:
Cazul 1 racordarea grupului generator in Bara 20kV a Statiei 110/20kV A;
Cazul 2 racordarea grupului generator in LEA 110kV ce alimenteaza Statia
110/20kV A;

Fig 1. Schema PDB5 Statia 110/20kV A cu generare racordata in Bara 20kV

cu Pi 12MVA
2

2. MODELUL RETELEI ANALIZATE

Pentru realizarea lucrarii s-au realizat studii pe doua retele modelate in Paladin
Design Base 5.0. Prima modelare (Fig. 1.) s-a realizat pentru Statia 110/20kV A, ce
contine un transformator de 16MVA 110/20kV prin care se alimenteaza Bara 20kV, bara
in care se racordeaza noul generator de 12MVA. Puterea initiala (pana la racordarea
Generatorului in Bara 20kV) tranzitata prin transformator este de 3,11 MVA rezultand o
incarcare de 12,15%.
A doua modelare s-a facut pentru LEA 110kV ce deserveste mai multe statii de
transformare de diferite puteri. Puterea initiala (pana la racordarea Generatorului in LEA
110kV) tranzitata pe LEA 110kV este de 67,4MVA.

Fig 2.

Modelul PDB5 LEA 110kV cu gen Pi 12MVA si punctele de alimentare

3. ANALIZA CAZ 1 RACORDARE GENERATOR CU Pi-12MVA IN BARA

20kV

Fig. 3 Modelul PDB5 de racordare a generatoarelor (2x6MVA) in bara 20kV

Statia 110/20kV A
Cazul 1 presupune racordarea generatoarelor (Pi 12MVA)direct in Bara 20kV a
statiei A. Preliminar s-a realizat calculul puterilor tranzitate prin TRAFO 1 din statia A ,
fara generatoare racordate. Puterea tranzitata prin transformator este de 3110,69 KVA
si un curent de 15,89A pe 110kV (Fig. 4). In momentul racordarii se observa o depasire
a puterii absorbite de liniile racordate in bara statiei, surplusul fiind injectat in bara
110kV implicit in LEA 110kV (Fig. 5) si in valoare de 9719,48 kVA cu un curent de
49,66A.

Fig. 4 Putere tranzitata pe T1 fara generare

Fig. 5 Putere tranzitata pe T1 cu generare

In cazul reprezentat in Fig. 4 rezulta un consum propriu de putere de 3,57%,

consum datorat pierderilor din TRAFO 1 si liniile ce sunt alimentate din bara 20kV a

statiei. Valoarea acestor pierderi ramane aceeasi si in cazul racordarii generatoarelor in

LEA 110kV.
In cazul reprezentat in Fig. 5 rezulta un consum propriu de putere de 4,93%.
Cresterea consumului propriu de putere duce implicit la o crestere a CPT pe conturul
stabilit ca fiind Statia 110/20kV A cu liniile electrice racordate in Bara 20kV.
Odata cu racordarea in bara 20kV a unui grup generator cu o putere ce
depaseste consumul propriu al statiei se observa o crestere a pierderilor cu 1,36%
peste piederile initiale.
In consecinta s-a continuat studiul pentru determinarea puterii de generare in
bara fara a aduce modifcari in incrementare a pierderilor initiale. S-a reluat calculul
pentru Pi gen 1MVA incrementat cu 1MVA

la fiecare calcul. In urma realizarii

calculelor a reiesit un grafic (Fig. 6) ce cuprinde pe axa X puterile generate in bara si pe

axa Y pierderile exprimate in procentaje luate in raport cu pierderile initiale de 3,57%.
3.70%

3.66%

3.65%
3.60%
3.57%
3.55%
3.50%

3.50%

3.47% 3.46% 3.47%

3.50%

3.57%

3.45%
3.40%
3.35%
0MVA

1MVA

2MVA

2.5MVA

Pierderi cu gen

3MVA

4MVA

5MVA

6MVA

Pierderi fara gen

Fig. 6 Reprezentare grafica a pierderilor in functie de generare in Bara 20kV

In Fig. 6 se poate observa ca pentru o putere debitata in bara 20kV de 2,5MVA
se reduc pierderile initiale ale functionarii la schema normala de la 3,57% la 3,46%.
Dupa cresterea generarii in bara 20kV dincolo de 5MVA pierderile de putere depasesc
nivelul de pierderi la functionarea in schema normala fara generare.
3.1.
Calculul pierderilor de putere pe conturul Statiei 110/20kV A:
A. Pierderile survenite fara generare in bara 20kV a Statie 110/20kV A
S-a stabilit ca pierderile in cazul functionarii la SNF (Schema Normala de
Functionare) sunt de 3,57% din 3,11MVA. Rezulta o pierdere de 111,027
kVA.
5

B. Pierderile survenite in urma racordarii unui generator de 12 MVA in Bara

20kV a Statie 110/20kV A:
S-a observat ca dupa racordarea generatorului in Bara 20kV pierderile de
putere au crescut la 4,93%. Rezulta o pierdere de 591,6 kVA.
NOTA: Se mentioneaza ca se debiteaza in LEA 110kV ~9MVA datorita
consumului statiei de aprox. 3MVA.
CONCLUZII CAZ 1 :
-

In momentul racordarii unui generator in bara statiei de transformare pe 20kV

se observa o imbunatatire a pierderilor de putere pana la un anumit nivel,

insa dupa depasirea pragului de 5MVA cresc si pierderile de putere.

Dupa racordarea generatorului Pi 12MVA pierderile de putere s-au
multiplicat de cinci ori.

4. ANALIZA CAZ 2 RACORDARE GENERATOR CU Pi-12MVA IN LEA

110kV
Studiul pentru Cazul 2 s-a realizat pe modelul configurat in Fig.2 si presupune
analiza pierderilor de putere inainte (Fig. 7)si dupa (Fig. 8) racordarea unui generator
cu Pi 12MVA in proximitatea Statiei 110/20kV A dar si a pierderilor ce apar in LEA
110kV dupa racordarea in Bara 20kV a statiei a generatorului conform Caz 1 (Fig. 9).

Fig. 7 L 110kV fara Gen.

Fig. 8 L 110kV cu Gen. 12MVA

Fig. 9 L 110kV cu Gen. 9MVA

Simularile s-au realizat conform Fig. 2 pe LEA 110kV fara a lua in calcul
pierderile statiilor de transformare racordate in linie. Pentru a extrage diferentele intre
tipurile de racordare a generatorului s-au luat in calcul 3 situatii:
A. Prima situatie (Fig. 7) reprezinta stabilirea pierderilor de baza la functionarea
in Schema Normala fara racordul generatorului. Rezultatul calculelor a stabilit
6

un prag de pierderi de putere pentru o putere tranzitata de 67,4 MVA de

0,31%. Se mentioneaza ca LEA 110kV este alimentata la ambele capete prin
Punct 1 si Punct 2(Fig. 2).
B. Se stabilesc pierderile de putere pentru generarea de 12MVA in LEA 110kV
(Fig. 8). Pentru generarea in LEA 110kV se observa o imbunatatire a
pierderilor initiale de la pragul anterior de 0,31% la 0,23%.
C. In partea a 3-a a cazului doi se extrag pierderile in LEA 110kV datorate
racordarii generatorului cu Pi 12MVA in bara 20kV a Statie 110/20kV (Fig.
9). In urma injectiei de 12MVA in bara statiei se mai debiteaza un surplus de
9MVA in linia de transport E.E. Pierderile ajung la un nivel de 0,24%.
Se observa o variatie aparent aleatorie a pierderilor de putere.

Cu valorile

obtinute, s-a intocmit un grafic de pierderi pentru stabilirea tendintei de dezvoltare a

pierderilor pe LEA 110kV. In graficul din Fig. 10 sunt afisate tendintele de crestere si
descrestere a pierderilor in raport cu puterea generate LEA 110kV.
0.40%

0.35%

0.35%

0.31%

0.30%

0.31%

0.27%
0.24% 0.23%
0.22% 0.22% 0.23% 0.26%

0.25%
0.20%
0.15%
0.10%
0.05%
0.00%
0MVA

5MVA 10MVA 12MVA 15MVA 20MVA 25MVA 30MVA 36MVA 40MVA

Pierderi cu gen

Pierderi fara gen la 67,4MVA

Fig. 10 Reprezentare grafica a pierderilor in functie de generare in LEA 110kV

Se poate observa tendinta de scadere a pierderilor de putere in LEA 110kV
functie de puterea generata. Imbunatatirea pierderilor apare datorita scaderii sarcinii
necesare tranzitate pe lungimea liniei de transport dupa cum reiese din Tabel 1.

Punct de
alimentare

PUTERE GENERATA IN LEA 110kV

10
12
20
25
30

36

40

Punct 1 [A]

289.7

270.1

248.5

239.9

205.6

184.4

163.3

138.3

121.9

Punct 2 [A]
Punct inj. [A]

9
63.71
0

7
58.79
27.87

8
53.02
52.49

6
50.71
63.04

7
41.51
106.2

35.77
133.5

30.04
160.9

23.22
193.8

8
18.7
215.7

Tabel 1. Sarcini tranzitate in functie de puterea generata in LEA 110kV

Pentru o plaja de generare intre 15 -20MVA pierderile scad de la nivelul initial
de 0,31% la 0,22%. In cazul unei generari mai mari de 20MVA pierderile cresc ajungand
la generarea a 36MVA in pragul initial de 0,31%. Orice crestere dincolo de pragul de
36MVA este direct proportionala cu pierderile de putere. In concluzie, o generare in LEA
110kV de 9~12MVA duce la o imbunatatire a pierderilor in LEA 110kV cu 0,08%.
4.1 Pierderile putere pe conturul LEA 110kV
In scopul observarii diferentelor, se vor calcula valorile pierderilor de putere.
A. In cazul situatiei functionarii fara generare in LEA 110kV, pierderile sunt
de 0,31%, astfel se ajunge la 208,94kVA.
B. In cazul racordarii in LEA 110kV a unui generator cu Pi 12MVA
pierderile scad la 0,23% realizandu-se o pierdere de 155,02kVA.
C. Pentru situatia racordarii generatorului in bara 20kV a statiei se observa o
pierdere de 0,24% in LEA 110kV datorate debitarii a 9MVA reziduali
statiei. Se constata o pierdere de putere de 161,76kVA.
CONCLUZII CAZ 2 :
-

In momentul racordarii unui generator in LEA 110kV se observa o

imbunatatire a pierderilor de putere pana la un anumit nivel, insa, dupa pragul
de 0,22% cresterea puterii debitate este direct proportionala cu pierderile de

putere pe contur.
Dupa racordarea generatorului Pi 12MVA pierderile de putere au scazut

considerabil.
5. COMPARATIE INTRE CAZUL 1 CAZUL 2
In final, pe baza informatiilor extrase mai sus s-a realizat o comparatie
tehnica intre racordarea unui generator de 12MVA in bara unei statii de transformare si
linia electrica de transport de 110kV.
P
P stA
P st12
P 110
P 110/12
P 110/9

[%]
3.57
4.93
0.31
0.23
0.24

Pierderi de putere
[kVA]
111.03
153.30
208.94
155.02
8
161.76

[kW]
102.15
141.05
192.22
142.62
148.82

Tabel 2. Pierderile de putere pe fiecare portiune discutata

Unde:
-

P stA Pierderi de putere pe statia A fara generare;

P st12 Pierderi de putere pe statia A cu 12MVA generare in Bara 20kV;
P 110 - Pierderi de putere pe LEA 110kV fara generare;
P 110/12 Pierderi de putere pe LEA 110kV cu 12 MVA generare;
P 110/9 Pierderi de putere pe LEA 110kV cu 12MVA generare in Bara
20kV a statiei A si o putere debitata in linia de 110kV de 9MVA;
5.1 Calculul final al pierderilor in functie de cazul implementat
Dupa extinderea conturului initial de calcul al pierderilor de la LEA 110kV si la

Statia 110/20kV A, se pot extrage pierderile totale in funtie de Solutia discutata.

a. Pierderile functionarii la schema normala sunt :
Psn = P stA + P 110
Din care rezulta o pierdere totala de 294.37 kW.
b. Pierderile de putere aplicabile Cazului 1 sunt:
P caz1 = P st12 + P 110/9
Din care rezulta o pierdere totala de 289.87 kW.
c. Pierderile pentru Cazul 2 de racordare sunt:
P caz2 = P stA + P 110/12
Din care rezulta o pierdere totala de 244.77 kW.
Mai departe, considerand o generare de 8h/zi, s-au integrat pierderile de putere
activa in timp pentru o perioada de 365 de zile. Rezultatul este prezentat in Tabel 3.
Pierderi de energie anuale [MWh/an]

TOTAL
[MWh/an

Psn

P stA
16h
8h
596.4
298.

P st12
16h
8h
823.7 411.89

P 110
16h
8h
1124.2 562.

P caz1

1
596.4

2
298.

8
823.7

411.89

1124.2

P caz2

1
596.4

2
298.

8
823.7

411.89

1124.2

P 110/12
16h
8h
832.
416.

P 110/9
16h
8h
868.
434.3

365zile
2580.91

1
562.

2
832.

1
416.

7
868.

5
434.3

2566.85

1
562.

2
832.

1
416.

7
868.

5
434.3

2434.91

Tabel 3. Pierderile totale de energie electrica pe durata unui an in functie de cazul

aplicat.
Se observa o imbunatatire a pierderilor de energie pe parcursul unui an in cazul
in care se racordeaza un generator cu Pi 12 MVA in LEA 110kV. Diferenta dintre cele
doua solutii este de 131.94 MWh/an. De asemenea, in favoarea Cazului 2,

se

imbunatatesc pierderile de energie electrica fata de functionarea la schema normala cu

146 MWh/an.
6. CONCLUZII
- In urma studiului s-a constatat existenta unei plaje de generare ce
avantajeaza atat producatorul cat si distribuitorul in reteaua caruia se face
-

injectia.
Se observa o crestere a pierderilor pe conturul statiei in discutie cu
113,69MWh/an pentru cazul 1 dar o scadare a acestora pe partea de 110kV

cu 127,75MWh/an.
Ca pierderi monetare pe parcursul unui an se pot enumera urmatoarele
diferente:
*S-a luat in calcul suma de 218 RON/MWh de energie pentru CPT / 2013.
P sn - 562638,38 RON
P caz1 559573.30 RON
P caz2 530810,38 RON
Se constata ca pentru cazul studiat se realizeaza o compensare a pierderilor

din retelele de 20kV pe retelele de 110kV in cazul racordarii in bara 20kV si o

imbunatatire sesizabila fara compensare pentru racordarea in 110kV.

10