Îndrumar de proiectare a transformatoarelor trifazate de putere, în ulei

Sunt considerate transformatoarele trifazate de putere cu răcire naturală în ulei, în clasa

de izolație A, serviciul de funcționare S1, circuitul magnetic din tole de oțel electrotehnic,
laminate la rece cu cristale orientate, grosimea de 0.35 mm, frecvența tensiunilor de 50Hz, la
care reglarea tensiunii este de +/- 5%.
Tema de proiectare
Date nominale
Puterea aparentă, Sn : (kVA)
Tensiunea nominală primară și secundară:U1/U2: (kV), sunt tensiunile de linie
Schema și grupa de conexiune:
Tensiunea de scurtcircuit: ( % ) din tensiunea nominală U1
Pierderile în fier: (W)
Pierderile în înfășurări: (W)
Curentul de mers în gol: (%) din curentul nominal I1
Pierderile specifice în circuitul magnetic (la 1T și 50Hz), p10/50=0.5 (W/kg)
Materialul conductor: (Cu sau Al)
 1. Calculul tensiunilor de fază, Uf1 și Uf2
Se calculează atât pentru primar cât și secundar, în funcție de tensiunea de linie (dată) și
tipul de conexiune a fazelor (se introduc valorile în volți):
𝑈
- Conexiune stea (Y sau y), 𝑈𝑓 = 𝑙 ;
√3
- Conexiunea triunghi (D sau d), 𝑈𝑓 = 𝑈𝑙 ;
2
- Zig-zag (z), 𝑈𝑓 = 3 𝑈𝑙

2. Calculul curenților de fază, If1 și If2

Puterea nominală este 𝑆𝑛 = 3𝑈𝑓1 𝐼𝑓1 = 3𝑈𝑓2 𝐼𝑓2. Deci,
𝑆𝑛
𝐼𝑓1 = (𝐴)
3𝑈𝑓1
𝑆𝑛
𝐼𝑓2 = (𝐴)
3𝑈𝑓2

Puterea se consideră în VA, tensiunea în V și se obține curentul în A.

3. Calculul secțiunii coloanei

𝑆
Din puterea pe o coloană, 𝑆1 = 3𝑛 (VA)
𝑆
Secțiunea coloanei, 𝑆𝑐 = (4 − 6)√501 (cm2)
Diametrul coloanei,
4𝑆
𝐷𝑐 = √𝜋𝑘 𝑐 (cm)
𝑚

km=kfe*kg, se poate considera inițial 0.83, adică un coeficient de umplere a cercului

secțiunii coloanei de kg=0.917 (nu tot cercul este ocupat de tole, fig.1)și respectiv
kfe=0.905 raportul dintre fierul tolelor și spațiul total (considerând izolație cu lac) ocupat
de tole.

Fig.1 Secțiune printr-o coloană cu 6 trepte (cotarea treptelor)

În tabelul 1 sunt indicate corelațiile dintre diametrul coloanei, numărul de trepte

recomandat pentru realizarea coloanei și coeficientul geometric.
Tabelul 1. Numărul de trepte și coeficientul geometric în funcție de diametrul coloanei

Dc (cm) 6-8 8 9 10-18 19-26 27-35 36-40

 ntr 3 4 5 6 7 8 9
kg 0.851 0.877 0.912 0.917 0.922 0.924 0.925
Coeficientul de umplere cu fier, datorat izolației dintre tole depinde atât de această
izolație, cât și de grosimea tolelor, tabelul 2.
Tabelul 2. Valorile coeficientului de umplere, kfe

Grosimea tolei, gt (mm) Izolație cu hârtie Izolație cu lac Izolație cu carlit

0.35 0.85 0.905 0.955
0.5 0.875 0.93 0.98

Dacă inițial se alege un anumit coeficient pentru a putea calcula diametrul coloanei, în
final se verifică în funcție de diametrul coloanei rezultat. Diametrul coloanei, se recomandă să
se rotunjească din 5 în 5 mm. Valorile calculate trebuie să fie apropiate de cele din fig. 2.

Fig. 2 Diametrul orientativ al coloanei în funcție de puterea aparentă (pr. Cluj)

4. Lățimea (a) și grosimea (b) treptelor

Se recomandă alegerea lățimilor treptelor în funcție de diametrul coloanei și numărul de
trepte,
ax=x*Dc,
unde x pentru fiecare treapta este conform tabelului 3
Tabelul 3 Valorile coeficientului cu care se amplifică diametrul coloanei pentru determinarea
lățimii treptelor ce alcătuiesc coloana transformatorului
ntr a1 a2 a3 a4 a5 a6 a7
1 0.707
2 0.85 0.526
3 0.89 0.75 0.56
4 0.945 0.84 0.67 0.5
5 0.957 0.864 0.723 0.55 0.33
6 0.964 0.885 0.775 0.631 0.456 0.28
7 0.97 0.89 0.785 0.678 0.523 0.425 0.25
 Astfel, daca transformatorul are 6 trepte, se vor considera coeficienții ”boldați”.
Grosimea treptelor,

𝐷2 𝑎72
𝑏7 = √ 4𝑐 − − (𝑏1 + 𝑏2 + 𝑏3 + 𝑏4 + 𝑏5 + 𝑏6 ) .
4

Numărul de tole pe fiecare treaptă, pentru a asigura grosimea cerută, este,

2𝑏𝑥
𝑛𝑡𝑥 = 𝑘𝑓𝑒
𝑔𝑡
5. Secțiunea netă de fier a coloanei
𝑛𝑡𝑟

𝑆𝑓𝑒𝑐 = 2𝑘𝑓𝑒 ∑ 𝑎𝑖 𝑏𝑖
𝑖=1

6. Secțiunea jugului
De regulă jugul are cu două trepte mai puțin (conf. pr. Craiova) astfel că secțiunea este
mai mare ca a coloanei (din considerente de răcire, se are în vedere că aceasta este mai greoaie)
𝑛𝑡𝑟 −2

𝑆𝑓𝑒𝑗 = 2𝑘𝑓𝑒 ∑ 𝑎𝑖 𝑏𝑖 + 𝑎𝑛𝑡𝑟−2 (𝑏𝑛𝑡𝑟−1 + 𝑏𝑛𝑡𝑟 )

𝑖=1

Raportul dintre secțiunea jugului și a coloanei se recomandă să fie între 1.05-1.2,

𝑆𝑓𝑒𝑗
𝛽𝑗 =
𝑆𝑓𝑒𝑐
 Se vor alege valori pentru inducția magnetică în coloană și pentru pătura de curent
(solicitările magnetice și electrice).
Se recomandă pentru inducția magnetică în coloane, Bc, să se aleagă în funcție de puterea
aparentă și materialul circuitului magnetic, conform fig. 3 (pr. Cluj).

Fig. 3 Alegerea inducției în coloane în funcție de putere și materialul circuitului magnetic: a –

pentru circuit magnetic din tole laminate la cald; b – tole laminate la rece.

Pentru pătura de curent, A (kA/m), se recomandă alegerea în funcție de tensiunea înaltă

și puterea aparentă, conform fig. 4.

Fig. 4 Alegerea păturii de curent (pr. Cluj)

După [craiova] alegerea păturii de curent, inducției maxime în coloană și a densității de

curent în înfășurări se recomandă după cum urmează,
Tabelul 4. Valori recomandate pentru inducția maximă în coloană, Bc, pătura de curent, A și
densitatea de curent, J, la transformatoare cu înfășurări din Cu, răcire în ulei
Sn (kVA) 1-5 5-10 10-50 50-100 100-1000 1600-10000 >10000
Bc (T) 1.2-1.35 1.25-1.4 1.45-1.6 1.55-1.65 1.65-1.7 1.67-1.71 1.68-1.73
A (kA/m) 15-18 17.5-21 20-25 22-30 25-40 40-60 50-75
J(A/mm2) 2.2-2.5 2.3-2.7 2.3-3 2.4-3.2 2.5-3.3 2.6-3.5 3.2-4.2
 Pentru înfășurările din Al densitatea de curent se reduce, 𝐽𝐴𝑙 = (0.6 − 0.7)𝐽𝐶𝑢

7. Tensiunea electromotoare pe spiră, e

Se calculează,
𝑒 = 4.44 ∙ 50 ∙ 𝑆𝑓𝑒𝑐 ∙ 𝐵𝑐 (V)

Secțiunea se introduce în m2 (1cm2=10-4m2), iar inducția în T. 50 reprezintă frecvența

tensiunilor. Pentru tensiunea pe spiră valorile recomandate pentru înfășurări din Cu și circuitul
magnetic din tole laminate la rece, sunt date în fig. 5.

Fig. 5 Valorile medii ale tensiunii pe spiră - pentru transformatoare în ulei având înfășurări
din Cu, circuitul magnetic din tole laminate la rece - în funcție de puterea aparentă

Dacă tolele sunt laminate la cald, valorile se vor diminua cu 10-15%. Pentru înfășurări
din Al valorile se diminuează cu 20%.
8. Lungimea coloanei, Lc
𝑆1
𝐿𝑐 = (𝑚)
𝐴∙𝑒
Puterea pe coloană se introduce în VA, pătura de curent în A/m și tensiunea în V.

9. Lățimea ferestrei, T
Se va stabili distanța dintre coloane astfel,
𝑀 = 𝛼𝐷𝑐
Unde: se recomandă α=1.8-2.3, pentru înfășurări din Cu și α=2.2-2.6 pentru înfășurări din Al.
𝑇 = 𝑀 − 𝐷𝑐
10. Lungimea jugului
𝐿𝑗 = 2𝑇 + 3𝑎1
Se recomandă în acest stadiu verificarea pierderilor la funcționarea în gol pentru
dimensiunile determinate ale transformatorului.

11. Pierderile în gol, P0

𝑃0 = 𝑃𝑓𝑒𝑐 + 𝑃𝑓𝑒𝑗 = 𝑘𝑝 𝑝10/50 (𝐵𝑐2 𝑚𝑓𝑒𝑐 + 𝐵𝑗2 𝑚𝑓𝑒𝑗 )

 Din practica de fabricație, kp=1.2-1.25, Bc – este inducția aleasă în coloană (T), iar
Bj=Bc*Sfec/Sfej
Masa totală a coloanelor,
𝑚𝑓𝑒𝑐 = 𝑉𝑓𝑒𝑐 𝛾𝑓𝑒 = 3𝑆𝑓𝑒𝑐 𝐿𝑐 𝛾𝑓𝑒 (kg)

Masa totală a jugurilor,

𝑚𝑓𝑒𝑗 = 𝑉𝑓𝑒𝑗 𝛾𝑓𝑒 = 2𝑆𝑓𝑒𝑗 𝐿𝑐 𝛾𝑓𝑒 (kg)
7650𝑘𝑔
În relațiile precedente se poate considera 𝛾𝑓𝑒 = = 7.65 ∙ 10−3 𝑘𝑔/𝑐𝑚3 , lungimea
𝑚3
coloanelor se introduce în cm, iar secțiunile în cm2.
12. Calculul înfășurărilor
Vom folosi indicii 1 si 2 pentru înfășurarea primară și respectiv secundară. Tensiunile
electromotoare sunt, 𝐸1 = 𝑈𝑓1, 𝐸2 = 𝑈𝑓2.

Numărul de spire al înfășurării secundare (număr întreg, n. i.),

𝐸2
𝑁2 =
𝑒
Se calculează numărul de spire al înfășurării primare, luându-se cel mai apropiat n. i.,
𝐸1
𝑁1 = 𝑁
𝐸2 2
Numărul de spire (n. i.) necesar treptei maxime de reglaj (Δu=5%),
∆𝑢(%)
∆𝑁 = 𝑁 = 0.05 ∙ 𝑁1
100 1
Numărul total de spire (n. i.) al înfășurării primare,
𝑁1𝑡 = 𝑁1 + ∆𝑁 = 1.05𝑁1
Se verifică ca (datorită considerării de numere întregi pentru spire) raportul numărului de
spire, să îndeplinească condiția de a nu diferi cu mai mult de 0.5% față de raportul de
transformare, adică,
𝐸 𝑁
|𝐸1 − 𝑁1 |
2 2
≤ 0.005
𝐸1 𝑁1
√ ∙
𝐸2 𝑁2
13. Valorile definitive pentru fluxul magnetic și inducțiile magnetice
𝐸1
𝜙= (𝑊𝑏)
4.44𝑓𝑁1
𝜙
𝐵𝑐 = (𝑇)
𝑆𝑓𝑒𝑐 (𝑚2 )
 𝜙
𝐵𝑗 = (𝑇)
𝑆𝑓𝑒𝑗 (𝑚2 )
Inducția magnetică în coloană trebuie să corespundă Tabelului 4 sau Fig. 3
Tensiunea pe o spiră,
𝐸1
𝑒= (𝑉)
𝑁1
14. Secțiunile necesare ale conductoarelor
Se aleg inițial densitățile de curent, J1 și J2 (A/mm2) conform tabelului 4 și funcție de
materialul înfășurărilor (Cu sau Al). Aceste densități pot avea valori egale sau dacă una din
înfășurări are condiții de răcire mai grele (grosimea mai mare, canale de răcire mai puține, etc.),
densitatea va fi mai mică. Secțiunea necesară a conductoarelor este,
𝐼𝑓1
𝑆𝑐1 = (𝑚𝑚2 )
𝐽1
𝐼𝑓2
𝑆𝑐2 = (𝑚𝑚2 )
𝐽2
În alegerea conductoarelor se recomandă a se ține seama de secțiunea rezultată astfel:
- Dacă 𝑆𝑐 < 3 𝑚𝑚2 , se alege conductor rotund; dacă 𝑆𝑐 < 1.8 𝑚𝑚2, se alege doar
conductor rotund;
- 𝑆𝑐 < 10 𝑚𝑚2 , se aleg conductoare rotunde sau profilate;
- 𝑆𝑐 < 100 𝑚𝑚2, se aleg conductoare profilate; Pentru 𝑆𝑐 > 80 𝑚𝑚2, conductoarele
vor fi profilate, mai multe în paralel.
Se alege conductorul cu dimensiunile standardizate care are secțiunea cea mai apropiată
de cea calculată.
Tabelul 5. Diametre standardizate ale conductoarelor rotunde de Cu și Al (cluj)
d(mm) 0.25 0.28 0.315 0.355 0.40 0.45 0.50 0.56 0.63 0.71
S(mm2) 0.0490 0.0615 0.0779 0.0989 0.1257 0.159 0.1964 0.2463 0.3117 0.3959
Cu&Al da da da Cu da da da da da da
d(mm) 0.75 0.80 0.85 0.90 0.95 1.00 1.06 1.12 1.18 1.25
S(mm2) 0.4418 0.5027 0.5675 0.6362 0.7088 0.7853 0.8825 0.9852 1.094 1.227
Cu&Al da da da da da da da da da da
d(mm) 1.32 1.40 1.50 1.55 1.60 1.65 1.70 1.80 1.90 2.00
S(mm2) 1.368 1.539 1.767 1.887 2.011 2.131 2.270 2.545 2.835 3.142
Cu&Al da da da Al da Al da da da da
d(mm) 2.12 2.24 2.36 2.5 2.65 2.80 3.00 3.15 3.35 3.55
S(mm2) 3.530 3.941 4.374 4.909 5.515 6.158 7.069 7.793 8.814 9.898
Cu&Al da da da da da da da da da da
• Valorile cu d>3 mm sunt nerecomandate
Grosimea bilaterală a izolației conductoarelor rotunde depinde de materialul izolant,
diametrul conductorului și tensiunea înfășurării:
- la conductoare cu diametrul (d) de până la 3mm, izolate cu email tereftalic,
𝑔𝑖𝑧𝑐 = 0.025 + 0.0185 ∙ 𝑑 (𝑚𝑚)
- la tensiune mai mare de 15 kV se izolează cu email tereftalic și mătase (sau
bumbac) în mai multe straturi, grosimea fiind,
𝑈𝑓
𝑔𝑖𝑧𝑐 = 0.19 + 0.03 ∙ 𝑑 + (𝑚𝑚)
800
 Diametrul cu izolație al conductorului este,
𝑑𝑖𝑧 = 𝑑 + 𝑔𝑖𝑧𝑐
Conductoarele profilate se recomandă întotdeauna când secțiunea necesară este mai
mare de 10 mm2. Ele se pot așeza pe cant sau pe lățime, Fig. 6.

Fig. 6 Așezarea conductoarelor profilate: pe cant (sus) sau pe lățime (jos) (cluj)

În tabelul 7 se dau dimensiunile standardizate ale conductoarelor profilate. Se recomandă

ca în funcție de tipul de înfășurare să se respecte următoarele valori ale raportului
𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑚𝑎𝑟𝑒
𝑘𝑑 = 𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑚𝑖𝑐ă
- pentru înfășurări cilindrice (stratificate) și spiralate, 1 ≤ 𝑘𝑑 ≤ 3;
- pentru înfășurări în galeți de tip continuu, conductoare așezate pe lat, 3 ≤ 𝑘𝑑 ≤ 9;
- pentru înfășurări în galeți secționați, conductoare așezate pe lat, 0.8 ≤ 𝑘𝑑 ≤ 1.2;
Se recomandă ca înălțimea maximă a unui conductor să nu depășească 18 mm. Din
considerente privind pierderile suplimentare( să fie mai mici de 20%), în funcție de materialul
conductor și numărul de conductoare suprapuse radial, se recomandă următoarele valori din
tabelul 6.
Tabelul 6. Valori ale înălțimii maxime ale conductorului pentru pierderi suplimentare <20%
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
conductoare
Cu (mm) 13.2 9.5 7.5 7.1 6 5.6 5 4.75 4.5 4.25
Al (mm) 16 11.2 10 8.5 7.5 6.7 6.3 6 5.6 5

Odată stabilit raportul kd și cunoscând secțiune necesară putem determina dimensiunile

conductorului profilat. Se vor determina valorile limită (minim și maxim). Înălțimea
conductorului, hc (sau a),
ℎ𝑐𝑚𝑎𝑥 = √𝑘𝑑𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑆𝑐
ℎ𝑐𝑚𝑖𝑛 = √𝑘𝑑𝑚𝑖𝑛 ∙ 𝑆𝑐
Lățimea conductorului, b,
ℎ𝑐𝑚𝑖𝑛
𝑏𝑚𝑎𝑥 =
𝑘𝑑𝑚𝑖𝑛
ℎ𝑐𝑚𝑎𝑥
𝑏𝑚𝑖𝑛 =
𝑘𝑑𝑚𝑎𝑥
Prin urmare se va alege conductorul cu secțiunea standard cea mai apropiată de cea
calculată, care are înălțimea și lățimea între limitele calculate. Pentru secțiuni necesare mai
mari de 80 mm2 sa iau mai multe conductoare profilate în paralel.
Numărul de conductoare în paralel, ncp, se alege astfel încât secțiunea necesară a unui
conductor să fie mai mică de 80 mm2.
 Tabelul 7. Dimensiunile și secțiunea conductoarelor profilate
a/b 0,8 0.9 1 1.12 1.25 1.4 1.6 1.8 2 2.24 2.50
2 1.46 1.63 1.79 2.03 2.39 2.59 3 3.25 3.64 - -
2.24 1.66 1.84 2.03 2.29 2.59 2.92 3.37 3.67 4.12 4.64 -
2.5 1.86 2.08 2.29 2.59 2.91 3.29 3.79 4.14 4.64 - 5.7
2.8 2.13 2.35 2.59 2.92 3.29 3.71 4.27 4.68 5.24 5.9 6.45
3.15 2.38 2.66 2.94 3.31 3.72 4.2 4.83 5.31 5.94 6.69 7.32
3.55 2.73 3.02 3.34 3.76 4.22 4.76 5.47 6.03 6.74 7.59 8.33
4 3.06 3.43 3.79 4.27 4.79 5.39 6.19 6.87 7.64 8.5 9.45
4.5 3.46 3.88 4.29 4.83 5.41 6.09 6.98 7.74 8.64 9.72 10.7
5 3.86 4.33 4.79 5.39 6.04 6.79 7.79 8.64 9.64 10.8 12
5.6 4.34 4.87 5.39 6.06 6.79 7.63 8.75 9.72 10.8 12.2 13.5
6.3 4.9 5.5 6.09 6.81 7.66 8.61 9.87 11 12.2 13.8 15.2
7.1 - 6.22 6.89 7.74 8.66 9.73 11.2 12.4 13.8 15.5 17.2
8 - - 7.79 8.75 9.79 11 12.6 14 15.6 17.6 19.5
9 - - 8.79 9.87 11 12.4 14.2 15.8 17.6 19.8 22
10 - - - 11 12.3 13.8 15.8 17.6 19.6 22 24.5
11.2 - - - - 13.8 15.5 17.7 19.8 22 24.7 27.5
12,5 - - - - - 17.3 19.8 22.1 24.6 27.6 30.7
14 - - - - - - 22.2 24.8 27.6 31 34.5
16 - - - - - - - 28.4 31.6 35.5 39.5
18 - - - - - - - - 35.6 40 44.5

a/b 2.8 3.15 3.55 4 4.5 5 5.6 6.3 8 9 10 11.2

2.8 7.3 - - - - - - - - - - -
3.15 8.26 9.37 - - - - - - - - - -
3.55 9.39 10.7 12.1 - - - - - - - - -
4 10.7 12.1 13.7 15.1 - - - - - - - -
4.5 12.1 13.7 15.4 16.7 19.3 - - - - - - -
5 13.5 15.2 17.2 19.1 21.6 23.1 - - - - - -
5.6 15.1 17.1 19.3 21.5 24.2 26.1 29.4 - - - - -
6.3 17.1 19.3 21.8 24.3 27.5 29,6 33.3 37.7 - - - -
7.1 19.3 21.8 24.7 27.5 31.1 33.6 37.8 42.8 - - - -
8 21.9 24.6 27.9 31.1 35.1 38.1 42.9 48.5 62.1 - - -
9 24.7 27.8 31.4 35.1 39.6 43.1 48.5 54.8 70.1 79.1 - -
10 27.5 30.9 35 39.1 44.1 48.1 54.1 61.1 78.1 88.1 98.1 -
11.2 30.8 34.7 39.2 43.9 49.5 54.1 60.8 68.6 87.7 98.9 110.1 123.1
12,5 34.5 38.8 43.8 49.1 55.4 60.6 68.1 76.8 98.1 110.6 123.1 138.1
14 38.7 43.6 49.2 55.1 62.1 68.1 76.5 86.3 110.1 124.1 138.1 -
16 44.3 49.9 56.3 63.1 71.1 78.1 87.7 98.9 126.1 - - -
18 49.9 56.2 63.4 71.1 80.1 88.1 98.9 111.5 142.1 - - -

𝑆𝑐
𝑛𝑐𝑝 ≥ , 𝑛𝑢𝑚ă𝑟 î𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔
80
Acest număr este limitat la maxim 16. Pentru secțiuni necesare mai mari se aleg benzi.
Secțiunea necesară a conductoarelor în paralel,
𝑆𝑐
𝑆𝑐1 =
𝑛𝑐𝑝
Se alege conductorul cu secțiunea standard cea mai apropiată de secțiunea calculată.
Conductoarele în paralel se pot așeza sub diferite forme (toate suprapuse radial – pe lățime sau
pe cant, a, b; toate suprapuse axial – pe lățime sau pe cant, c, d; împărțite într-un anumit număr
suprapuse radial, nmx, și un anumit număr suprapuse axial, nmy, e, astfel încât, 𝑛𝑐𝑝 = 𝑛𝑚𝑥 ∙ 𝑛𝑚𝑦 ,
fig. 7.
 a, b, c, d, e, f, g
Fig. 7 Mănunchiuri de conductoare (cluj)

La puteri mari, curentul fiind de asemenea mare, pentru a se asigura răcirea

conductoarelor se prevăd canale radiale între mănunchiurile de conductoare (la fiecare, f, sau
după mai multe, g), rezultând înfășurări spiralate, fig. 7. Tot în acest sens se pot prevedea și
canale axiale între straturi.
Dacă se dorește limitarea pierderilor suplimentare la sub 10%, atunci lățimea
conductoarelor se limitează conform tabelului 8.
Tabelul 8. Valori ale înălțimii maxime ale conductorului pentru pierderi suplimentare <10%
Nr. conductoare în direcție radială 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cu (mm) 11.8 8 6.3 5.6 5 4.75 4.25 4 3.75 3.55
Al (mm) 13.2 10 8 6.7 6.3 5.6 5.3 5 4.75 4.5
Nr. conductoare în direcție radială 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Cu (mm) 3.35 3.15 3 2.8 2.65 2.5 2.36 2.24 2.12 2
Al (mm) 4.25 4 3.75 3.35 3 2.8 2.65 2.5 2.36 2.24
4

În numărul de conductoare în direcție radială se consideră toate conductoarele suprapuse

radial, chiar dacă sunt și în paralel.
Izolația conductoarelor profilate se alege în funcție de secțiunea conductorului,
materialul izolant, latura mică (în tabelul 7 notată cu b) a conductorului, iar dimensiunile
conductorului cu izolație sunt,
𝑏𝑖𝑧 = 𝑏 + 𝑔𝑖𝑧
𝑎𝑖𝑧 = 𝑎 + 𝑔𝑖𝑧

Grosimea izolației se stabilește astfel:

- pentru email tereftalic (ET) și Sc<18 mm2și b<3mm, 𝑔𝑖𝑧 = 0.025 + 0.0185 ∙ 𝑏 mm
- pentru email tereftalic și straturi de mătase sau bumbac,
𝑈𝑓
𝑔𝑖𝑧 = 0.19 + 0.03 ∙ 𝑏 + (𝑚𝑚)
800
- pentru email tereftalic și 1, 2 sau 3 straturi de sticlă (ETS, E2S sau E3S), clasa F,
grosimea bilaterală a izolației este conform tabelului 8.1.

Tabelul 8.1 Dimensiunile izolației (grosime bilaterală)

Izolaț Diametrul (mm) Profilat, latura mică
ia
0.1- 0.19- 0.3- 0.5- 0.8- 1.9- 3- 4-6 0.83- 1.5- 3- 4-6
0.18 0.29 0.48 0.75 1.45 2.9 3.8 1.45 2.8 3.8
ES - - - - 0.25 0.3 - - - - - -
E2S - - - - 0.35 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.45 0.5
E3S - - - - - - 0.5 0.5 - - - -
 - pentru izolație cu hârtie (grosimea de 0.06 mm) care se poate utiliza la conductoarele
cu secțiunea mai mare de 2 mm2, grosimea necesară a izolației bilaterale este,
𝑆𝑐 𝑈𝑓
𝑔𝑖𝑧ℎ = 0.312 + + (𝑚𝑚)
200 ∙ 𝑛𝑐𝑝 850
Numărul straturilor de hârtie este,
𝑔𝑖𝑧ℎ
𝑛𝑠ℎ𝑖𝑧 = 𝑖𝑛𝑡( )
0.12
Rezultă astfel grosimea finală bilaterală a izolației,
𝑔𝑖𝑧 = 0.12 ∙ 𝑛𝑠ℎ𝑖𝑧
După alegerea conductoarelor se recalculează densitățile de curent din cele două
înfășurări,
𝐼𝑓
𝐽=
𝑛𝑐𝑝 𝑆𝑐1 𝑆𝑇𝐴𝑆

Dacă nu sunt mai multe conductoare în paralel, ncp=1, iar Sc1 STAS=Sc STAS.

15. Alegerea tipului de înfășurare

În funcție de tensiunea și curentul din înfășurare se pot alege următoarele tipuri:
- pentru U<1000 V, dacă I<=150 A, se recomandă înfășurările cilindrice (într-un strat
sau mai multe straturi; dacă sunt mai mult de două straturi înfășurarea se numește
stratificată) și au avantajul că sunt simplu de realizat; dacă curentul 150<I<800 A,
înfășurările pot fi stratificate sau spiralate; dacă I>800 A, înfășurarea se va realiza
spiralată.
- pentru U>1000 V, dacă I<=50 A, înfășurări stratificate sau în galeți; dacă 50<I<150
A, înfășurările pot fi stratificate sau continue în galeți; dacă I>150 A, vom realiza
înfășurare continuă în galeți.
Cele două înfășurări pot să fie, sau nu, de același tip. Fig. 8.0 oferă informații privind
alegerea tipului de înfășurare.
15.1 Înfășurările cilindrice și stratificate
Înfășurările sunt cilindrice dacă toate conductoarele au cel puțin o latură în contact cu
uleiul din cuvă. Deci pot avea un strat sau două straturi. Dacă are mai multe straturi, înfășurarea
se cheamă stratificată.
 Fig. 8.0 Recomandări pentru alegerea tipului de înfășurare (cluj)

Se execută cu toate tipurile de conductoare. Dacă se utilizează conductoare profilate se

pot lua până la patru conductoare în paralel (câte două suprapuse radial și două suprapuse
axial).

Fig. 8. Bobine în unul sau două straturi (cluj): 1- spire, 2- canal axial de răcire, 3- două
conductoare în paralel, 4- straturi, 5- distanțoare între straturi, 6- prize de tensiune

Înălțimea bobinei de înaltă și joasă tensiune,

ℎ𝑏𝑖,𝑗 = 𝐿𝑐 − 2𝑠𝑚𝑖,𝑗

sm – reprezintă distanța de izolare dintre bobină și juguri, respectiv dintre bobine și cuvă.
Această distanță se ia în funcție de tensiunea înfășurării, tabelul 9, unde sunt date și alte distanțe
de izolare necesare la transformatoarele în ulei: amj – distanța dintre coloană și bobina de j.t.;
gmj – grosimea carcasei izolante pe care se realizează înfășurarea; s(j,i)c – diferența dintre
lungimea carcasei și lungimea bobinei respective; aji – distanța dintre conductoarele bobinei de
j.t. și a celei de î.t.; gji – grosimea izolației dintre bobina de j.t. și cea de î.t.; aii – distanța dintre
conductoarele bobinelor de î.t. vecine; sic – diferența dintre lungimea carcasei bobinei de î.t. și
lungimea bobinei de î.t. de regulă bobina de î.t. rezultă mai mică decât cea de j.t. Dacă se
dorește, se poate lua inițial aceeași înălțime și pentru bobina de j.t., urmând ca după alegerea
numărului de spire pe strat să se recalculeze înălțimile.
Tabelul 9 Distanțele minime de izolare, în cm, pentru transformatoare în ulei (craiova)
Un (kV) Distanțe între bobina de j.t. și Înf. față Intre j.t. și î.t. Între bobinele de î.t. vecine
miez de jug
amj gmj sjc sm aji gji aii gii sic
1 0.3-0.4 0.3 - 2 - - - - -
3 0.6 0.3 0.8 2 0.6 0.3 0.6 - 1
6 0.6 0.3 1 2.2 0.8 0.3 0.7 - 1.2
10 0.6 0.3 1 2.5 0.8 0.3 0.8 0.3 1.5
20 0.8 0.4 2 3 1.2 0.4 1 0.4 2
35 1.4 0.6 4 6 1.8 0.6 1.6 0.5 4.5
60 1.8 0.8 8.5 11.5 3.4 0.8 18 0.8 9
110 2 1 12 15 4 1 20 1 12.5

Numărul de spire pe strat la înfășurările cu mai multe conductoare în paralel,

ℎ𝑏1,2 − 𝑛𝑡1,2 ℎ𝑚1,2
𝑁𝑠1,2 = 𝑖𝑛𝑡 ( − 1)
𝑘𝑒 ℎ𝑚1,2

nt – numărul de transpoziții a conductoarelor din mănunchiul care formează spira. Numărul

transpozițiilor depinde de numărul conductoarelor suprapuse radial, nmx, din mănunchi (fig. 7)
și este mai mic cu 1 decât acesta, 𝑛𝑡 = 𝑛𝑚𝑥 − 1; hm – înălțimea mănunchiului care formează
spira, fig. 7; ke=1,01 – ține cont de mărirea distanței care apare între conductoarele în paralel.
După stabilirea lui Ns1,2, se recalculează înălțimea bobinei,

ℎ𝑏1,2 = (𝑁𝑠1,2 + 1)𝑘𝑒 ℎ𝑚1,2 + 𝑛𝑡1,2 ℎ𝑚1,2

Apoi se verifică distanța de izolare, sm pentru cele două înfășurări,

𝐿𝑐 − ℎ𝑏1,2
𝑠1,2𝑚 = ≥ 𝑠𝑚
2
Numărul de spire pe strat la înfășurarea cu spire dintr-un singur conductor,
ℎ𝑏1,2
𝑁𝑠1,2 = −1
ℎ𝑖𝑧
hiz – reprezintă înălțimea conductorului cu izolație și poate fi egală cu, diz, la conductoare
rotunde, sau aiz - la conductoare profilate, fiind dimensiunea cu izolație a laturii conductorului
paralelă cu coloana. Eventual această dimensiune poate fi mărită cu 0.1-0.15 mm, din cauza
jocului care rămâne între spire.
Numărul de straturi ale înfășurării primare și secundare,
𝑁1𝑡
𝑛𝑠1 =
𝑁𝑠1
𝑁2
𝑛𝑠2 =
𝑁𝑠2
 Întotdeauna numărul de straturi este un număr întreg, chiar dacă ultimul strat, de multe
ori se realizează cu mai puține spire.
Tensiunea între straturi în primar și secundar (dacă sunt mai mult de 2 straturi),
𝑈𝑠1,2 = 2𝑁𝑠1,2 ∙ 𝑒
Dacă înfășurarea necesită protecție la supratensiune (doar cea primară necesită), de
regulă când tensiunea de fază este de peste 15 kV, atunci spirele de pe primul strat au izolație
dublă, cea ce înseamnă că numărul acestora pe acest strat (când tensiunea este de peste 65 kV,
pe ultimul strat) va fi mai mic decât pe celelalte. Se dublează și izolația dintre primul și al
doilea strat. În acest caz, pentru primul strat, numărul de spire pe strat se calculează cu aceleași
relații, doar ca înălțimea mănunchiului sau a conductorului cu izolație este mai mare. Ea se
calculează având în vedere că la dimensiunile conductorului se adună de 2 ori grosimea
izolației. După calcularea numărului de spire de pe primul strat, acest număr se scade din
numărul total de spire, iar rezultatul se va împărți la numărul de spire de pe celelalte straturi.
Va rezulta astfel numărul de straturi cu izolație normală. Numărul total de straturi va fi mai
mare cu 1 decât numărul straturilor cu izolație normală (pentru că avem și primul strat cu
izolația dublată).
Pentru izolația cu hârtie între straturi, numărul straturilor de hârtie se alege conform
tabelului 10.
Tabelul 10. Numărul straturilor de hârtie izolantă cu grosime bilaterală de 0.12mm
Us (kV) <1 <2 <3 <3.5 <4 <4.5 <5 <5.5
nsh 2 3 4 5 6 7 8 9
Us (kV) <6.5 <7 <7.5 <10 <12.5 <15 <17.5 <20
nsh 11 12 13 18 23 28 33 38

Grosimea izolației dintre straturi, 𝑔𝑠 = 0.12 ∙ 𝑛𝑠ℎ (𝑚𝑚)

Dacă înfășurarea are un număr de straturi mai mare de 5-7, pentru conductoare rotunde, sau
mai mare de 2-3, pentru conductoare profilate, iar Sn>250 kVA, se prevăd 1 sau 2 canale axiale
de răcire. Dacă se ia un singur canal, acesta se va realiza după 20-40% din spire. Lățimea
canalelor este în funcție de înălțimea bobinelor, tabelul 11.
Tabelul 11. Lățimea canalelor de răcire, ac, pentru diferite înălțimi ale bobinelor
hb (mm) <300 <500 <1000 <1500
ac (mm) 4-5 5-6 6-8 8-10

Grosimea înfășurării, 𝑎1,2 = 𝑛𝑠1,2 ∙ 𝑏𝑚1,2 + (𝑛𝑠1,2 − 𝑛𝑐 − 1) ∙ 𝑔𝑠1,2 + 𝑛𝑐 ∙ 𝑎𝑐

bm1,2 – reprezintă grosimea unui mănunchi ce formează o spiră și este dată de numărul de
conductoare suprapuse radial, nmx, înmulțite cu grosimea cu izolație a unui conductor; nc – este
numărul de canale axiale de răcire.
Dacă înfășurarea este cu protecție la supratensiune (primul strat izolat dublu față de
al doilea și cu spirele având izolație dublă), atunci la grosimea calculată cu relația precedentă
mai trebuie să adunăm odată grosimea suplimentară a izolației dintre straturi, gs1,2 (de regulă
încă un strat izolator) și de asemenea se mai adună grosimea suplimentară bilaterală a izolației
conductoarelor din primul strat, 𝑛𝑚𝑥 ∙ 𝑔𝑖𝑧 (deoarece spirele din primul strat au izolația dublă).

15.2 Înfășurări spiralate

Se recomandă pentru curenți mai mari de 200 A și tensiuni de până la 35 kV. Sunt
înfășurări cilindrice într-un singur strat, cu spirele distanțate, numărul total de spire fiind
repartizat pe un singur strat. Distanțele dintre spire (sau mănunchiurile de spire) se numesc
canale.
Pentru realizarea acestora se pleacă de la datele cunoscute:
- înălțimea bobinei stabilită ca în cazul precedent, hb;
- numărul de spire, Nt (egal cu N1t pentru primar sau N2 pentru secundar);
- secțiunea necesară a conductorului, Sc;
- înălțimea și lățimea minimă și maximă a conductorului, hcmin, hcmax, bmin, bmax.
Înfășurarea spiralată este o înfășurare cilindrică dar care are distanță între spire, fig. 9.

a) un început, b)mănunchi cu nmy=4, nmx=2, c) nmy=3, nmx=3

Fig. 9 Înfășurare spiralată

Lățimea canalelor se alege în funcție de grosimea înfășurări, tabelul 12.

Tabelul 12. Lățimea canalelor la înfășurări spiralate

Grosimea înfășurării, a (mm) <40 <60 <70 <80

Lățimea canalului, cδy (mm) 4 5 6 7
După dimensionarea înfășurării se ajustează dimensiunea canalului și se recalculează
înfășurarea.
Înălțimea calculată cu izolație a mănunchiului (sau a spirei),
ℎ𝑏
ℎ𝑚𝑐 = − 𝑐𝛿𝑦
𝑁𝑡 + 4
Dacă ℎ𝑚 ≤ (15 − 18)𝑚𝑚, se ia un singur început pentru înfășurare (un singur
conductor sau mănunchi de conductoare suprapuse radial, nmy=1).
Se va avea în vedere că la aceste înfășurări, kdmax=9, kdmin=3 și se va alege conductorul
și izolația corespunzătoare, iar apoi se calculează înălțimea reală a mănunchiului,
ℎ𝑚 = 𝑛𝑚𝑦 ∙ ℎ𝑐𝑖𝑧 + 𝑛𝑐 𝑐𝛿𝑦

Lățimea mănunchiului reprezintă chiar grosimea înfășurării,

 𝑎1,2 = 𝑏𝑚 = 𝑛𝑚𝑥 ∙ 𝑏𝑐𝑖𝑧
Înălțimea bobinei,
ℎ𝑏 = ℎ𝑚 (𝑁𝑡 + 4) + 𝑛𝑡 ∙ ℎ𝑐𝑖𝑧 + (𝑁𝑡 − 1) ∙ 𝑐𝛿𝑦

Diferența dintre înălțimile bobinelor:

- dacă hc<cdy, nt=0 - numărul transpunerilor
- dacă hc≥cdy, Numărul transpunerilor depinde de numărul de conductoare în direcție
radial și de modul de realizare a transpunerilor.
În cazul transpunerii individuale a fiecărui conductor, fig. 10,
𝑛𝑡 = 𝑛𝑚𝑥 − 1.
Transpunerile se fac după un număr de spire, N/(nt+1).

Fig. 10 Transpuneri individuale

Numărul transpunerilor se reduce când se fac transpuneri totale după N/2 spire (nt=1, fig. 11.a)
sau de grup (nt=3, fig. 11.b).

a) b)

Fig. 11 Transpuneri cu număr redus

15.3 Înfășurări continue în galeți

 Se recomandă când, I>50A, U>3kV. Pot fi realizate, în condițiile anterioare, atât în
primar cât și în secundar. Se utilizează de regulă două tipuri de astfel de înfășurări, ca în fig.
12, a sau b. Se realizează din conductoare profilate, de regulă nu mai mult de 4 în paralel.
Pentru realizare se pleacă de la mărimile cunoscute: numărul de spire, N, secțiunea necesară a
conductorului, Sc, înălțimea bobinei, hb. Se recomandă, kdmax=6, kdmin=3.

Fig. 12 Înfășurări continue în galeți(cluj)

Lățimea canalului dintre galeți se alege în funcție de grosimea înfășurării, conform
tabelului 13.
Tabelul 13. Lățimea canalelor
Grosime înfășurare, a [mm] <40 <60 <70 <80
Lățime canal, cδy [mm] 4 5 6 7

Numărul maxim și minim de galeți se calculează cu relațiile,

ℎ𝑏
𝑛𝑔𝑚𝑎𝑥 =
𝑏𝑚𝑚𝑖𝑛 + 𝑐𝛿𝑦
ℎ𝑏
𝑛𝑔𝑚𝑖𝑛 =
𝑏𝑚𝑚𝑎𝑥 + 𝑐𝛿𝑦

Lățimea mănunchiului (sau înălțimea, hm, conform fig. 12) este dată de modul în care se
așază conductoarele în paralel în mănunchi. Dacă un singur conductor asigură secțiunea
necesară, atunci, bm=b. Valorile lățimii maxime și minime sunt impuse de kdmax și kdmin
(secțiunea 14).
De regulă, numărul galeților este cuprins între 14<ng<N/2.
Numărul maxim și minim de spire pe galet
𝑁𝑡
𝑁𝑔𝑚𝑎𝑥 =
𝑛𝑔𝑚𝑖𝑛
𝑁𝑡
𝑁𝑔𝑚𝑖𝑛 =
𝑛𝑔𝑚𝑎𝑥

Întotdeauna spirele de reglaj și respectiv spirele cu izolație întărită (utilizate la începutul

înfășurării pentru a rezista la supratensiunile exterioare), trebuie repartizate în galeți separați.
Pentru înfășurări fără galeți de reglare sau galeți de intrare (de capăt), numărul de spire pe
galet va fi rotunjit la x,5 sau număr întreg.
𝑁𝑔 ∙ 𝑛𝑔 ≅ 𝑁𝑡

Pentru înfășurările cu galeți de reglare, numărul acestora în mod ideal trebuie să fie
multiplu de patru. De regulă se alege ngr=4, 8 sau 12, dar poate fi și 2.
Numărul de spire pe galet de reglare, Ngr, este indicat să fie apropiat de numărul mediu
de spire pe galet, Ngm. Poate fi și fracționar!
2∆𝑁
𝑁𝑔𝑟 ≅ ≅ 𝑁𝑔𝑚
𝑛𝑔𝑟

Pentru înfășurări cu galeți de intrare (de regulă la tensiuni mai mari decât 15 kV),
numărul de spire într-un astfel de galet este mai mic pentru că izolația este de regulă dublată
(deși se recomandă întărirea acesteia prin utilizarea unor materiale izolatoare de mai bună
calitate nu dublarea dimensiunilor izolației!).
𝑁𝑔𝑖 = 𝑁𝑔𝑚 − (1 … 2)𝑠𝑝𝑖𝑟𝑒

Numărul galeților de intrare, ngi, se poate afla considerând că 10% din spire trebuie să
aibă izolația crescută, deci trebuie să fie în acești galeți care se împart la începutul și sfîrșitul
înfășurării,
𝑁𝑡
𝑛𝑔𝑖 ≅ ≅ 𝑛𝑢𝑚ă𝑟 𝑝𝑎𝑟
10 ∙ 𝑁𝑔𝑖

Numărul de spire totale ce revin galeților normali,

𝑁𝑔𝑛𝑡 = 𝑁𝑡 − 𝑛𝑔𝑟 𝑁𝑔𝑟 − 𝑛𝑔𝑖 𝑁𝑔𝑖

Numărul de galeți normali,

𝑁𝑔𝑛𝑡
𝑛𝑔𝑛 ≅ ≅ 𝑛𝑢𝑚ă𝑟 𝑝𝑎𝑟
𝑁𝑔𝑚

Odată ce s-a definitivat numărul de galeți normali, se definitivează și numărul de spire

mediu, rotunjit la x,5 sau n.î., astfel încât să avem,
𝑛𝑔𝑛 ∙ 𝑁𝑔𝑚 ≅ 𝑁𝑔𝑛𝑡

Numărul nominal de spire,

𝑛𝑔𝑟
𝑁 = 𝑛𝑔𝑛 𝑁𝑔𝑚 + 𝑁 + 𝑛𝑔𝑖 𝑁𝑔𝑖
2 𝑔𝑟
Numărul total de spire,
𝑛𝑔𝑟
𝑁𝑡 = 𝑁 + 𝑁
2 𝑔𝑟
Numărul total de galeți,
𝑛𝑔 = 𝑛𝑔𝑛 + 𝑛𝑔𝑟 + 𝑛𝑔𝑖
 După definitivarea numărului de spire se verifică raportul de transformare (secțiunea 12).
Dimensiunile înfășurării
Înălțimea inițială a mănunchiului de conductoare,
ℎ𝑏
ℎ𝑖𝑚 = − 𝑐𝛿𝑦
𝑛𝑔

Se alege conductorul și izolația: hciz (mm), bciz (mm) și Sc (mm2) și modul de realizare a
mănunchiului, rezultând înălțimea mănunchiului. Pentru canale radiale din doi în doi galeți,
ℎ𝑚 = 2 ∙ ℎ𝑐𝑖𝑧 + 𝑔𝑔𝑔

- 𝑔𝑔𝑔 - reprezintă grosimea izolației dintre galeți, minimum 1 mm.

Pentru galeți cu canale radiale după fiecare galet,

ℎ𝑚 = ℎ𝑐𝑖𝑧
Lățimea mănunchiului este,
𝑏𝑚 = 𝑛𝑚𝑥 ∙ 𝑏𝑐𝑖𝑧
Înălțimea bobinajului, hb, se calculează în funcție de modul de realizarea a înfășurării.
Pentru canale radiale din doi în doi galeți,
𝑛𝑔 𝑛𝑔
ℎ𝑏 = ℎ𝑚 ∙ + 𝑐𝛿𝑦 ( − 1)
2 2
Pentru cazul în care se lasă canal de răcire după fiecare galet,
ℎ𝑏 = ℎ𝑚 ∙ 𝑛𝑔 + 𝑐𝛿𝑦 (𝑛𝑔 − 1)

Dacă canalul de răcire este mai îngust ca înălțimea conductorului izolat (𝑐𝛿𝑦 < ℎ𝑐𝑖𝑧 ),
pentru a afla înălțimea bobinei mai trebuie adunată valoarea 𝑛𝑡 ∙ 𝑏𝑐𝑖𝑧 (pentru nt vezi secțiunile
anterioare).
Grosimea bobinajului,
𝑎1,2 = 𝑁𝑔𝑚 ∙ 𝑏𝑚

15.4 Înfășurări în galeți (sau înfășurări secționate)

Astfel de înfășurări se execută pentru tensiuni de 6-65 kV și pînă la 50 A ca înfășurări de
înaltă tensiune, neavînd conductoare în paralel. Se realizează din conductor rotund de la 0.5 -
3 mm diametru, sau din conductoare profilate, secțiunea, pătrată sau apropiată de pătrat, între
8-16 mm2. Se pot realiza cu galeți simpli sau dubli (jumelați), fig. 13.
 Fig. 13 Forme de galeți pentru înfășurări secționate

Galeții se execută cu un număr impar de straturi. Numărul galeților este în funcție de

putere și tensiunea de fază, recomandându-se valori minime conform tabelului 14. Valorile
maxime pot fi dublul celor minime.
Tabelul 14. Valori minime recomandate pentru numărul de galeți

Lățimea canalului dintre galeți este funcție de grosimea înfășurării, tabelul 15.
Tabelul 15. Lățimea canalului dintre galeți

Conductorul se alege astfel încât să asigure secțiunea necesară, dimensiunile fiind,

ℎ𝑐 ≅ 𝑏𝑐 ≅ √𝑆𝑐

Se definitivează dimensiunile și se alege grosimea izolației bilaterale în funcție de tensiune.

Numărul de galeți (suma tuturor galeților) se determină ținînd seama de solicitările termice,
tensiunea unui galet, rezistența mecanică, etc. Din condiții termice, dacă galetul are o grosime
radială de 30-35 mm, înălțimea nu va depăși grosimea! Tensiunea între două straturi ale
galeților să nu depășească 200-400 V. La galeții cu fire rectangulare și la cei din conductor
rotund cu diametrul sub 2mm, rezistența mecanică este asigurată fără probleme. Dacă diametrul
este peste 2 mm, înălțimea galetului se limitează la 30-40 mm. Pentru galeți realizați din
conductoare rotunde, tabelul 16 recomandă numărul acestora în funcție de putere și tensiune
Tabelul 16. Numărul orientativ de galeți din conductoare rotunde (craiova)
Un (kV) Sn (kVA)
20-50 75-125 160-200 250-315 400-500 630-800 1000-1600
6 și 10 2 2-6 2-8 10 12 14 16
15 și 20 2 2-8 2-10 12 14 16 18
30 și 35 8 10 12 14 16 18 20
 La tensiuni de peste 15 kV, se realizează galeâi de intrare!
Numărul maxim de spire pe strat,
ℎ𝑏 − 𝑛𝑔 𝑐𝛿𝑦
𝑁𝑠 =
ℎ𝑐𝑖𝑧
La înălțimea conductorului izolat se poate adăuga 0.1-0.15 mm, reprezentând jocul dintre spire.
Număul de straturi pe galet, (se recomandă a fi întreg, impar) rezultă
𝑁𝑡
𝑛𝑠𝑔 =
𝑁𝑠
Galeții normali vor avea toți același număr de straturi, toate complete!
Înfășurări cu galeți de reglare (acest tip de înfășurare fiind de regulă în primar, are galeți de
reglare).
- pentru ng<14, se va realiza un singur galet de reglare (10% din spire) cu 2∆𝑁 spire
și un singur galet de intrare cu 10% din spire (dacă tensiunea este mai mare sau egală
cu 15 kV).
- Pentru ng>14, se vor realiza doi galeți de reglare, fiecare cu ∆𝑁 spire și doi galeți de
intrare (tot cu câte 5% din spire).
Numărul galeților normali este dat de diferența dintre numărul total de galeți și suma
dintre numărul galeților de reglaj și al celor de intrare.
Numărul de spire ce revin galeților normali,
0.9 ∙ 𝑁𝑡 − 𝑁𝑔𝑖
𝑁𝑔𝑛 ≅
𝑛𝑔𝑛

Numărul de straturi ale galeților de reglare este egal cu numărul de straturi ale galeților
normali! Ultimul strat pot fi incomplet, dar trebuie să aibă mai mult de jumătate din numărul
de spire de pe un strat al galetului de reglare.
Numărul de straturi ale galeților de intrare (număr întreg),
𝑔𝑖𝑧 + 𝑔𝑠𝑔
𝑛𝑠𝑔𝑖 ≅ 𝑛𝑠𝑔 ∙ (1 − )
𝑏𝑖𝑧 + 𝑔𝑖𝑧 + 2𝑔𝑠𝑔

Numărul total de spire ale galeților de intrare,

𝑁𝑡𝑔𝑖 = 𝑁𝑡 − 𝑛𝑔𝑛 𝑁𝑔𝑛 − 𝑛𝑔𝑟 𝑁𝑔𝑟

Numărul de spire pe strat (număr întreg),

𝑁𝑔𝑖
𝑁𝑠𝑔𝑖 ≅
𝑛𝑔𝑖 𝑛𝑠𝑔𝑖

Numărul de spire ale galetului de intrare,

𝑁𝑔𝑖 = 𝑛𝑠𝑔𝑖 𝑁𝑠𝑔𝑖

Numărul total de spire al înfășurării,

 𝑁𝑡 = 𝑛𝑔𝑛 𝑁𝑔𝑛 + 𝑛𝑔𝑟 𝑁𝑔𝑟 + 𝑛𝑔𝑖 𝑁𝑔𝑖

Se va verifica raportul de transformare (secțiunea 12) cu aceste ultime date! Dacă sunt
necesare modificări ale numărului de spire, se recomandă modificarea numărului de spire pe
strat la galeții de intrare, astfel se obține cea mai mică modificare a raportului de transformare!
Înălțimea finală a înfășurării, este în funcție de înălțimile fiecărui tip de galet,

ℎ𝑏 = 𝑛𝑔𝑖 ℎ𝑔𝑖 + 𝑛𝑔𝑛 ℎ𝑔𝑛 + 𝑛𝑔𝑟 ℎ𝑔𝑟 + (𝑛𝑔 − 1)𝑐𝛿𝑦

Înălțimea galeților de intrare,

ℎ𝑔𝑖 = (ℎ𝑖𝑧 + 𝑔𝑖𝑧 )(𝑁𝑠𝑔𝑖 + 1) + 𝑔𝑔𝑖

- ggi,n,r – grosimea izolației galetului de intrare (normal, reglare) – 1-1.5 mm.

Înălțimea galeților normali,

ℎ𝑔𝑛 = ℎ𝑖𝑧 (𝑁𝑠𝑔𝑛 + 1) + 𝑔𝑔𝑛

Înălțimea galeților de reglare,

ℎ𝑔𝑟 = ℎ𝑖𝑧 (𝑁𝑠𝑔𝑟 + 1) + 𝑔𝑔𝑟

Grosimea înfășurării este egală cu grosimea galeților normali, după care s-au dimensionat
și ceilalți galeți.

𝑎𝑔 = 𝑛𝑠𝑔𝑛 𝑏𝑖𝑧 + (𝑛𝑠𝑔𝑛 − 1)𝑔𝑠𝑔𝑛 + 𝑔𝑔𝑛

15.5. Înfășurări din folie

Se utilizează de regulă folia din aluminiu de grosime 0.025-2 mm. Puterile sunt până la
2500 kVA, iar tensiunile până la 15 kV. Înfășurarea poate fi monobloc, lățimea foliei fiind
egală cu înălțimea bobinei, sau din galeți cu înălțimea egală cu lățimea foliei.
Verificarea dimensiunilor ferestrei. Lățimea ferestrei
În fig. 14 se pot vedea distanțele de izolație și grosimile înfășurărilor unui transformator
în ulei.

a2 a1 a1

Fig. 14. Distanțele de izolație dintre înfășurări și înfășurări-jug.

Valorile minime pentru aceste distanțe sunt indicate în tabelul 17.
Tabelul 17. Distanțe minime de izolație (mm) pentru transformatoare în ulei (cluj)

𝑇 = 2(𝑐𝑐2 + 𝑐12+ 𝑎1 + 𝑎2 ) + 𝑐11 (mm)

Unde a1,2 reprezintă grosimile celor două înfășurări. Distanța de izolație de la înfășurări
la jug, hj0, se ia egală cu distanța de izolație a bobinei de înaltă tensiune (hj1 sau hj2, după cum
transformatorul este coborâtor sau ridicător de tensiune).
Înălțimea ferestrei,
𝐻𝑓 = ℎ𝑏𝑚𝑎𝑥 + 2ℎ𝑗𝑜 (mm),

unde hbmax reprezintă înălțimea celei mai înalte bobine.

Grosimile calculate se vor compara cu grosimile recomandate de către constructori,
fig. 15.

Fig. 15 Grosimile bobinajelor recomandate de constructori (cluj)

 În cazul înfășurărilor din Al, grosimile pot fi mai mari cu 25-30%. Alte valori
referitoare la dimensiunile geometrice care se pot compara cu cele întâlnite în practică sunt,
0.7 < 𝛽 < 1 pentru Cu și 1 < 𝛽 < 1.3, pentru Al.
𝜋𝐷𝑐
𝛽=
𝐻𝑓

Lungimea jugului în raport cu înălțimea ferestrei și diametrul coloanei trebuie să se

încadreze în limitele,
𝐿𝑗
0.6 < < 2.5
𝐻𝑓
𝐿𝑗
4< <6
𝐷𝑐