3.3.

Proiectarea angrenajelor melcate cilindrice

Datele necesare proiectãrii: puterea de transmis P1 [Kw], turaţia melcului n [rot/min], raportul
de transmitere i (u), durata de funcţionare a angrenajului, sursa de putere, maşina antrenatã,
caracterul sarcinii etc.

3.3.1. Alegerea materialelor şi a tehnologiei de execuţie

Melcii se executã din: oţeluri aliate de cementare (13 CN 35, 15 MoC 12, 21 MoMnC 12, 16
MoCN 13), având duritatea flancului de 56 - 62 HRC cu rectificare şi lustruire; oţeluri de
îmbunãtãţire (OLC 45, 41 MoC 11, 40 C 10, 33 MoC 11, 41 CrNi 12), cu duritatea flancurilor de
45 - 55 HRC.
Roţile melcate au materialul ales în funcţie de viteza de alunecare dintre flancuri: pentru v al < 2
m/s se utilizeazã aliaje de aluminiu, zinc, fonte cenuşii; pentru 2 m/s < val < 6 m/s pot fi folosite
bronzuri de aluminiu, iar pentru val > 6 m/s bronzuri de staniu.
Viteza de alunecare a roţii melcate se estimează cu relaţia

(3.71)

Caracteristicile mecanice şi tensiunile limitã pentru materialele utilizate la construcţia

angrenajelor melcate sunt date în anexa 3.2 şi A8.

3.3.2. Profilul melcului de referinţã în secţiune axialã

Se adoptã urmãtorii parametri: °; ha*  1; c *  0,25 .

3.3.3. Numãrul de începuturi ale melcului şi numãrul de dinţi ai roţii melcate

Se recomandã:
z1 = 1, pentru u  40 ;
z1 = 1 sau 2, pentru 22  u < 40;
z1 = 2 sau 3 sau 4, pentru 10 < u < 22;

z2 = z1 i.

3.3.4. Raportul de angrenare real

z2
i =u 
z1
Se verificã condiţia de la angrenajul cilindric.

3.3.5. Coeficientul diametral al melcului

Recomandãri:
q = 12, pentru P  4 Kw ;
q = 10 sau 11, pentru 4 Kw < P  7 Kw;
q = 8 sau 9, pentru P > 7 Kw.

3.3.6. Unghiul de înclinare al elicei de referinţã

Se calculeazã cu relaţia:

1
 z1
  arctg (3.72)
q
3.3.7. Factorul zonei de contact

, (3.73)

3.3.8. Factorul regimului de funcţionare

Vezi tabelul 3.2.

3.3.9. Tensiunea admisibilã pentru solicitarea de contact

 HP 2   H lim 2  Z N 2 (3.74)

unde: Z N 2  8
10 7
N L2

, pentru NL2 < 25 107 cicluri;

ZN2 = 0,67, pentru NL2 7

> 25  10 cicluri;
NN2 = 1, pentru fonte şi bronzuri fãrã staniu;

NL2 = 60 n2 Lh

3.3.10. Distanţa dintre axe

Din condiţia de rezistenţã la oboseala de contact a flancurilor dinţilor angrenajului, distanţa

dintre axe se determinã cu relaţia:

(3.75)

Factorul ZE se adoptã identic ca la angrenajele cilindrice şi conice; K v = 1,2; K H  1 (la

predimensionare) şi se considerã x = 0.
Momentul de torsiune la arborele roţii melcate Mt2 se determinã cu relaţia
M t 2  M t1  u  
Distanţa dintre axe aw se rotunjeşte la cea mai apropiatã valoare standardizatã (STAS 6055).

Şirul Valori
I 40; 50; 63; 80; 100; 125; 160; 200
II 45; 56; 71; 90; 112; 140; 180

Transtechno (26, 30, 40, 50, 63, 75, 90, 110, 130)mm

Hydromec (30, 40, 50, 63, 75, 85)mm,

cuplul maxim de iesire preluat de reductor.

2
 3.3.11. Modulul axial

Având în vedere cã atât melcul, cât şi roata melcatã sunt roţi dinţate cu dinţi înclinaţi, iar
angrenajul melcat are axele încrucişate, pe lângã modulul normal m n şi cel frontal mt, apare şi
modulul axial mx, între acestea existând relaţiile:

mx1 = mt2; mn1 = mn2. (3.76)

Modulul standardizat, conform STAS 822, este mx = mx1 = mt2 şi rezultã din relaţia

2a wSTAS
mx  (3.77)
q  z2

Modulul axial se rotunjeşte la o valoare standardizatã.

Modulul Valori
mx 0,8; 1,00; 1,25; 1,6; 2; 2,5; 3,15; 4; 5; 6,3; 8; 10

În STAS 6845 (tabelul 3.15) sunt indicate, la fiecare modul, trei valori pentru q.

Tabelul 3.15. Valorile coeficientului diametral

mx 1 ... 1,5 2 ... 2,5 3 ... 4 5 ... 6 8 ... 10 12 ... 16 20 ... 25
12 10 10 9 9 8 7
q 14 12 11 10 10 9 8
16 14 12 12 11 10 9

Legãtura dintre mn şi mt funcţie de mx este datã de relaţiile

mn1  mx  cos 
(3.78)
mt 1  mx  ctg

În funcţie de mx STAS se realege coeficientul diametral al melcului.

3.3.12. Coeficientul deplasãrii de profil al roţii melcate

a w q  z2
x  (3.79)
mx 2
Dacã valoarea coeficientului deplasãrii nu se încadreazã în domeniul (-0,5; 0,5), se modificã z 2
şi se recalculeazã u, iar în cazuri extreme se alege o altã valoare pentru q.

3.3.13. Distanţa dintre axe de referinţã

mx q  z 2 
a0  (3.80)
2
Este necesar:

a w  a 0  0,5m x

3
 Elementele geometrice ale angrenajului melcat

Exemplu de la firma Hydromec cu distanta aw = 50mm (alte valori in catalog).

3.3.14. Elementele geometrice ale angrenajului melcat

Se calculează cu relaţiile din tabelul 3.16.

Tabelul 3.16. Calculul geometric al angrenajului melcat cilindric

Relaţii de calcul
Elementul de calcul   26,5650;   26,5650;
n= 20 (q  2z1) (q  2z1)
Unghiul de presiune axial de referinţă Melc tip ZA, x = 20
al melcului Pentru alte tipuri de melci

Pasul elicei
Unghiul de presiune normal de Pentru melcii tip ZE, ZN1, ZN2, ZK1, ZK2, n = 20
referinţă al melcului Când se adoptă x, rezultă

4
 Coeficientul diametral sau
Se adoptă din STAS 6845.
Unghiul elicei de referinţă
Modulul normal al melcului
Înălţimea capului de referinţă la melc
de regulă
Jocul de referinţă la cap

Înălţimea piciorului de referinţă la melc

de obicei 1,2 mx
Diametrul de referinţă al melcului d01 = q mx
Diametrul de cap al melcului

Diametrul de picior al melcului

Coeficientul deplasării (frontale) a a. se modifică ad (conform STAS 6055):

profilului roţii melcate
b. ad = a, dar se modifică z2 în z2’

În ambele cazuri, xmin  x  xmax

(xmin = -0,5; xmax = 0,5)
Diametrul de rostogolire-divizare al La angrenajul nedeplasat: dw1 = d01
melcului La angrenajul deplasat:

z1 b1 
Lungimea melcului 1 sau 2 şi x=0 (11 + 0,06z2) mx
3 sau 4, x=0 (12,5 + 0,09z2) mx
1 sau 2 şi x=+0,5 (11 + 0,1z2)mx
Lungimea melcului 3 sau 4, x=+0,5 (12,5 + 0,1z2)mx
1 sau 2 şi x=-0,5 (8 + 0,06z2)mx
3 sau 4, x=-0,5 (9,5 + 0,09z2)mx
Modulul frontal al roţii melcate
Modulul normal al roţii melcate
Unghiul de înclinare de referinţă al
dintelui la roata melcată
Diametrul de divizare al roţii
Diametrul de rostogolire al roţii La angrenajul nedeplasat:
melcate La angrenajul deplasat:

La angrenajul nedeplasat:
da2 = d02 + 2h0a2 da2 = mt2 (z2 + 2cos)
Diametrul de cap al roţii melcate
La angrenajul deplasat:

5
 da2 = mt2(z2+2x+2) da2 = mt2 (z2 + 2x +
+ 2cos)
Diametrul de picior al roţii melcate La angrenajul nedeplasat:
df2 = mt2 (z2 - 2,4) df2 = mt2 (z2 -2,4cos)
La angrenajul deplasat:
df2 = mt2 (z2 + 2x – df2 = mt2 (z2 + 2x –
- 2,4) - 2,4cos)
z1 damax2 
1 da2 + 2mt2
Diametrul exterior maxim al roţii
melcate 2 sau 3 da2 + 1,5mt2
4 da2 + mt2
Raza de curbură a supafeţei de vârf
z1 b2 
Lăţimea roţii melcate 1, 2 sau 3 0,75 da1
4 0,67 da1
Semiunghiul coroanei melcate ; se recomandă la angrenaje de
putere 2θ = 900 ... 1200
Distanţa de referinţă dintre axe
Distanţa dintre axe

3.3.15. Pasul axial al melcului

p x  mx   (3.81)

3.3.16. Pasul elicei melcului

p z    z1  mx (3.82)

3.3.17. Raza de curburã a suprafeţei de vârf a roţii melcate

re1  0,5d 01  m x (3.83)

3.3.18. Viteza perifericã a melcului, respectiv a roţii melcate

  d1,2  n1,2
v1,2  [m/s] (3.84)
60  1000

3.3.19. Viteza de alunecare

(3.85)

3.4. Calculul de verificare

6
 3.4.1. Verificarea la solicitarea de contact

Se efectuează cu relaţia

(3.87)

Pentru sarcină constantă, KHβ =1, Kv – anexa 3.3.

Valorile lui  HP2 se corecteazã în funcţie de recomandãri, în funcţie de viteza de alunecare.
Dacã  H >  HP2 , se alege alt material pentru roata melcatã şi/sau se mãreşte aw.

3.4.2. Verificarea la solicitarea de încovoiere pentru dintele roţii melcate

Se efectuează cu relaţiile
(3.88)

(3.89)

pentru  < 24°

Y  1   / 120 °,
Y = 0,8, pentru  > 24°
YFa2 - factorul de formã al dintelui; se adoptă în funcţie de zn2  z2 / cos 3  şi x (fig. 3.13)
KFβ = KHβ = 1.
,

 
, pentru NL2 < 25 107 cicluri; YN2 = 0,4, pentru NL2 > 25 107 cicluri.

3.4.3. Calculul termic al reductorului melcat

Calculul termic se face pe baza bilanţului termic, din egalarea cantitãţii de cãldurã degajate cu
cantitatea cedatã, rezultând temperatura la care se stabilizeazã uleiul în funcţionare.
1    P1  10 3
t  t 0  t a max = (60 .. 70°) C (3.90)
K t  1     S
în care: P1 - puterea la arborele melcului [Kw];
 - randamentul global al reductorului;
S - suprafaţa carcasei liberã, la care se adaugã 50% din suprafaţa nervurilor [m2];
Kt = (8 .. 10) W / m2 grad, pentru circulaţie slabã a aerului;
Kt = (14 .. 18) W / m2 grad, pentru circulaţie bunã a aerului;
Kt = (20 .. 26) W / m2 grad, pentru rãcire cu ventilator;
Kt = (93 .. 210) W / m2 grad, pentru rãcirea uleiului cu ajutorul unei serpentine cu apã;
  0,3 ;
t0 - temperatura mediului ambiant [°C].

3.5. Ungerea angrenajelor melcate

Datoritã vitezei mari de alunecare dintre flancurile dinţilor angrenajelor melcate, pentru ungere
se folosesc uleiuri mai vâscoase, cãrora li se aduagã grãsimi vegetale sau animale (3 … 10)%, în
scopul evitãrii apariţiei fenomenului de gripaj.
7
 În tabelul 3.17 se recomandã lubrifianţii şi sistemul de ungere folosit, funcţie de valoarea
vitezei de alunecare.
În tabelul 3.18 se recomandã principalele tipuri de uleiuri utilizate pentru ungerea angrenajelor
melcate.

Tabelul 3.17. Recomandãri privind ungerea angrenajelor melcate

Viteza de alunecare
[m/s] 0…1 0… 2,5 0 ... 5 5 ... 10 10…15 15... 25 > 25
Vâscozitatea
cinematicã a 450 300 180 120 80 60 45
uleiului [cSt]:
- la 50°C
- la 100°C 55 35 20 12 - - -
melcul
Sistemul de ungere prin dispunerea melcului sub deasupr Cu jet sub presiune p[at]
roatã şi cufundarea a
lui în ulei - cu jet 0,7 2 3

Tabelul 3.18. Tipuri de uleiuri pentru ungerea angrenajelor melcate

Vâscozitatea la 50°C
Denumire Simbol STAS cSt °E
ulei
min max min max
* * *
Ulei de C 315 385 45 65 5,98 8,58*
cilindru
Ulei pentru M 30 751 61 76 8 10
motoare M 40 751 91 102 12 13,5
M 50 751 141 152 18,5 20
Ulei I 130 383 128 135 16 18
industrial
I 145 383 137 147 18 19
Ulei pentru TIN 25 EP 10588 21 26 3 3,5
transmisii TIN 42 EP 10588 37 45 5 5,7
industriale TIN 125 EP 10588 125 140 16,5 18,4
TIN 200 EP 10588 200 220 26,3 29