Contactoare electromagnetice de curent

alternativ

Contactoare electromagnetice de curent alternativ

Aceste contactoare sunt destinate conectarii motoarelor care lucreaza in regim

internmitent (conectari repetate de scurta durata), pentru conectarea reostatelor de pornire si
pentru diverse comutatii in retele de forta si iluminat de curent alternativ.

Au bobina de actionare alimentata in majoritatea cazurilor in curent alternativ si circuitul

magnetic se executa din tole de 0,35 1 mm grosime, pentru limitarea curentilor turbionari.
Pentru amortizarea vibratiilor armaturii datorita pulsatiei fortei de atractie polii miezului sunt
partial ecranati cu spire in scurtcircuit.

La contactoarele actionate cu electromagneti in curent alteranativ, inductivitatea bobinei

variind invers proportional cu intrefierul, curentul absorbit de bobina in momentul anclansarii
(cand inductivitatea are valoarea cea mai redusa) poate lua valorii de cca. 10- 15 ori mai mari
decat in cazul cand armatura este complet atrasa la capat de sursa. Acest soc de curent se
micsoreaza treptat, pe masura ce armatura se deplaseaza si atinge valoarea sa minima cand
intrefierul =0. Raportul dintre socul de curent si valoarea minima (de regim permanent) depinde
de intrefierul initial si de forma ciucuitului magnetic. Contactoarele cu socuri mari de curent in
momentul anclansarii nu pot fi utilizate la frecvente mari de conectare, de aceea bobinele de
actionare se recomanda a fi alimentate in curent continuu.

Contactorele de curent alternativ este construiesc in doua variante, si anume: cu simpla

misacre de translatie si cu dubla miscare de translatie.

Contactorul cu miscare simpla de translatie este reprezentat schematic in figura 2.1.

Conform figurii 2.1. organul motor este un electromagnet monofazat cu spira in

scurtcircuit (reperele 1, 2, 3). Resorturile antagoniste 4 asigura starea de repaus. Pe calea de
curent 5 sunt plasate elementul fix de contact si una din borne. Calea de curent are doua locuri de
rupere, in zone plasate intre placile feromagnetice 6. Piesele mobile de contact sunt lipite de
puntea 7. Resortul 8, asigura fota de apasare pe contacte si este plasat in caseta 9.
 Camera de stingere are ca principiu efectul de electrod si nisa. Prin efectul de nisa, arcul
dintre piesele de contact este introdus in camera de stingere si apoi este divizat intr-un numar de
segmente egal cu numarul de intervale dintre placile feromagnetice sub forma literei V. In acest
mod apare efectul de electrod, adica de divizare a tensiunii dintre anod si catod.

Figura 2.1 Elementele constructive ale contactorului cu miscare simpla de translatie

Figura 2.2. Diagrama fortei rezistente in functie de intrefier la contactorul cu miscare simpla de
translatie.

Pentru determinarea numarului de segmenti ai camerei de stingere pornim de la expresia

caderii de tensiune pe arcul electric.

Pentru un arc electric scurt, tensiunea de ardere este:

Ua=n·i (2.1)

unde n este numarul de intervale, i 25V – tensiunea pe interval, iar Ua este tensiunea
arcului electric.

Ca urmare trebuie indeplinita conditia:

Us<n·i (2.2)

unde Us este tensiunea sursei.

Procesul de stingere este in realitate usurat de faptul ca in curent alternativ curentul trece
prin valoarea 0 si, pe de alta parte, ingreunat de aparitia tensiunii de restabilire care are o
amplitudine mai mare decat tensiunea sursei.
 Pentru a se aprecia valoarea tensiunii de restabilire este necesar sa se cunoasca momentul
trecerii prin 0 a curentului deoarece in acest moment apare tensiunea de restabilire.

Pentru ca intreruperea sa fie reusita este necesar ca tensiunea de refacere a rigiditatii

electrice Ud sa fie mai mare decat tensiunea de restabilire Ur, adica:

Ud>Ur (2.3)

Numarul de intervale dintre placile feromagnetice se calculeaza cu relatia:

ni=0,866·kn·ks·Un/Udi (2.4)

in care s-a notat:

kn – factorul de neuniformitate a repartizarii tensiunii de restabilire, kn1,1;

ks – coeficient de siguranta, ks1,1;

Udi – tensiunea pe interval in functie de curentul limita intrerupt;

Un – tensiunea nominala a retelei (intre faze).

Contactorul cu miscare dubla de translatie. Pentru intensitati mari ale

curentului nominal (100 400A), masele in deplasare fiind mai mari, energia cinetica
corespunzatoare este importanta. In aceste cazuri este necesara micsorarea vitezei de inchidere a
contactelor, iar cinematica aparatului comporta o miscare de translatie dubla: a contactelor si a
electromagnetului. Schema cinematica este prezentata in figura 2.2.
 Figura 2.3. Cinematica contactorului cu miscare dubla de translatie

Conform figurii 2.3. un pol al aparatului este reprezentat prin conductoarele 1, 2 pe care
sunt plasate contactele fixe si bornele aparatului A, B. Pe puntea conductoare 3 sunt plasate
contactele mobile. in caseta 4 se afla resortul precomprimat 5. Electromag netul de actionare este
figurat prin armatura mobila 7, bobina 8 si armatura fixa 9. Transmiterea miscarii de la armatura
mobila 7 la puntea 3 cu contactele mobile se realizeaza cu sistemul de parghii 10, 11, 12. Resor-
tul precomprimat 6 asigura forta necesara mentinerii contactorului deschis.

Figura 2.4. Diagrama fortei rezistente in functie de intrefier la contactorul cu miscare dubla de
translatie.

Dupa cum se observa in figura 2.5. calea de curent este contorsionata in zona contactelor,
in vederea formarii unei bucle la disparitia arcului electric si deci in vederea impingerii acestuia
din urma in camera de stingere.
 Figura 2.5. Calea de curent si camera de stingere cu efect de electrod si nisa

Aceasta camera este formata din placi feromagnetice cu nise simple sau cu nise multiple.

In executie normala, contactorul nu este aparat de protectie. Daca insa in serie cu polii
principali se conecteaza un bloc de relee termice, contactorul indeplineste si functia de protectie
impotriva suprasarcinii.

Contactoarele de curent alternativ au viteza de actionare mult mai mare decat la cele de
curent continuu, deoarece la inceputul miscarii curentul si fluxul cresc foarte rapid. In ipoteza
unei variatii sinusoidale a fluxului acesta produce forta maxima dupa T/4 adica dupa un timp de
0,005 s (la 50 de Hz) de la conectarea bobinei. Durata conectarii depinde mai ales de masa
echipajului mobil, rezultand o temporizare proprie la inchidere intre 0,05 – 0,1 s si la deschidere
intre 0,02-0,1 s.

In conformitate cu recomandarea CEI 158/1 si STAS 4479/74 fiecarei categorii de

utilizare a contactoarelor de c.a. ii corespund conditii tehnice prin care se stabileste sarcina
comutata (tabelul 2.1.). Standardele mai prevad si clasa de uzura prin care se precizeaza durata
relativa de conectare si numarul de conectari pe ora.

Semnificatia, marimilor din tabel:

• I – curent stabilit masurat ca valoare efectiva;

• Ic – curent stabilit si intrerupt masurat ca valoare efectiva;

• Ie – curent de folosire;

• U – tensiune aplicata;

• Ur – tensiune de restabilire la frecventa industriala;

 • Ue – tensiunea de folosire la frecventa industriala.

Tabelul 2.2.

Categoria Conditii de inchidere si deschidere

Ur/Ue cos  Durata trecerii Durata de Numarul de cicluri
curentului * s pauza s de manevra
AC1 1,5 1,05 0,8 0,05 * 50
AC2 4,0* 1,05 0,65* 0,05 * 50

AC3* 8,0 1,05 * 0,05 * 50

AC4* 10,0 1,05 * 0,05 * 50
AC5a 3,0 1,05 0,45 0,05 * 50
AC5b 1,5* 1,05 * 0,05 60 50
AC6a * * * * * *
AC6b * * * * * *
AC7a 1,5 1,05 0,8 0,05 * 50
AC7b 8,0 1,05 * 0,05 * 50
AC8a 6,0 1,05 * 0,05 * 50
AC8b 6,0 1,05 * 0,05 * 50