FENOMENUL FIZIC DE CAVITAȚIE

Cavitaţia este un fenomenul de formare şi dezvoltare a unor goluri, numite bule cavitaţionale,
atunci când presiunea lichidului scade sub presiunea de vaporizare şi de surpare atunci când presiunea
creşte peste valoarea presiunii de vaporizare, generînd unde de şoc şi microjeturi. Efectele sunt: zgomote
şi vibraţii, alterarea performanţelor energetice şi distrugerea frontierelor solide (numită eroziunea prin
cavitaţie-sau cancerul maşinii).
Cavitația, adică apariţia bulelor de vapori în interiorul unei mediu lichid, inițial omogen, are loc în situaţii
foarte diferite. În conformitate cu fluxul de configuraţie şi proprietăţile fizice ale lichidului cavitația poate
prezenta diferite caracteristici. De aceea fenomenul de cavitație constituie obiectul de studiu al mecanicii
mediilor continue şi este specific tuturor cazurilor în care lichidul este static sau in mișcare. În general,
pentru aplicațiile industriale prezintă interes cavitația produsă de lichidele în mișcare generată la curgerea
prin spații înguste (De exemplu, valve hidraulice), sau în jurul valorii de aripi sau elice navală. Cu toate
acestea, cavitaţie poate apărea, de asemenea, într-un lichid static sau aproape static. Atunci când o câmp
de presiune oscilant este aplicat pe suprafaţa liberă a unui lichid conţinut într-un rezervor, bulele de
cavitaţie pot apărea în domeniul lichid în cazul în care amplitudinea oscilaţiei este suficient de
mare. Acest tip de cavitaţie este cunoscut sub numele de cavitaţie acustică. Un alt exemplu de cavitaţiei
într-un lichid rotirea accelerată bruscă şi rapidă unui corp solid cu margini ascuţite (cum ar fi un hard-
disk), în apă. Bulele cavitaționale pot apărea aproape de aceste margini, aproape instantaneu, în timp ce
viteza lichidului, practic, rămâne nemodificată. Definiţiile cavitației, de mai sus, introduce conceptul de
un prag de presiune, sub care coloana de lichid se rupe. În mod ideal, ar fi ca acest prag să se determine
din considerente fizice, pe o scară microscopică. Luând în considerare starea actuală a cunoştinţelor
ştiinţifice, împreună cu nevoia de practică pentru soluţii la sistemele industriale, de multe ori complicate,
este mai util să se apeleze la proprietăţile macroscopice ale fluidelor. Un exemplu simplu, de zi cu zi, este
curgerea prin seringă. Din cauza pierderilor de la îmbinarea corp seringă-ac, din interiorul acului,
presiunea în acul de seringă scade sub valoarea presiunii atmosferice. Diferenţa de presiune creşte cu
viteza pistonului din corpul siringii. Mai mult, la intrarea în acul de seringă, funcție de debit/jet, apar
fluctuaţiile de presiune ce determină turbulențe. În aceste situații are loc o reducere a presiunii locale,
eventual, la o valoare sub presiunea de vapori a lichidului, generând, astfel, bule vapori. Un fenomen
similar poate fi găsit pompele de injecţie de combustibil în motoare.  Astfel de procese hidrodinamice
complexe au loc și în turbomasini, mai ales în rotorii acestora, favorizându-se prezenţa unor zone cu
presiuni scăzute creând, astfel, condiţiile apariţiei şi dezvoltării fenomenului de cavitaţie. Presiunile cele
mai joase apar, de regulă, pe dosul paletelor rotorului atât la regimul optim de funcţionare, cât mai ales la
regimurile diferite de aceasta.
Tendința de sporire a turaţiei și de reducere a greutăţii specifice a maşinii, respectiv de creştere a
puterii unitare, amplifică posibilităţile incipientei şi dezvoltării fenomenului de cavitaţie.
Fenomenul de cavitaţie din turbomasini se manifestă sub toate aspectele sale caracteristice:
zgomote, vibraţii, eroziune şi alterarea pronunţată a randamentului, respectiv a caracteristicilor
funcţionale.