Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Protecție
Anticorozivă
Curs 1
Metalele în viața noastră
Introducere
• Definirea coroziunii
• Aspecte economice
28 aprilie 1988
Aeronava Boeing 737, a companiei Aloha airlines a pierdut o mare parte
din fuselajul superior în timp ce se afla în aer, la 7500 m altitudine. Spre
norocul tuturor pasagerilor, pilotul a reușit să aterizeze.
Cauza:
coroziunea selectivă a Al
Coroziunea aluminiului a dus la formarea unor produși
de coroziune voluminoși - Al(OH)3, alumină hidratată - au
dus la fenomenul de bombare a fuselajului.
Pătrunderea
electrolitului
coroziv
Podul de Argint
15 decembrie 1967, ora 17. Podul peste râul Ohio de
pe autostrada 35 s-a prăbușit brusc. Întreaga structură
din metal s-a prăbușit complet în mai puțin de un
minut. La momentul dezastrului 37 de vehicule se
aflau pe pod dintre care 31 au căzut în râu. Și-au
pierdut viaţa 46 de persoane, iar 9 au fost grav rănite.
Cauza:
coroziunea sub tensiune
Coroziunea sub tensiune (SCC - Stress corrosion cracking)
apare când se combină acţiunea unei tensiuni mecanice
într-un mediu corosiv. Cele două fenomene, tensiune şi
coroziune acţionează sinergic. Tensiunea mecanică poate
să fie direct aplicată sau poate fi o „tensiune reziduală”.
Accidentul de la Bhopal, India
• În localitatea Bhopal, India
se afla o fabrică de carbid.
• La fabricarea carbidului se
folosește izocianat de metil
(MIC - C2H3NO)
• În noaptea dintre 2-3
decembrie 1984 datorită
coroziunii unei țevi de
transport, apa a pătruns în
rezervorul de MIC
Coroziunea
Clădire
monument
istoric în
stațiunea
Herculane
Coroziune
• Agricultură Costul coroziunii 276 miliarde $/an
• Alimentară
• Electronică • Telecomunicaţii
• Chimică
• Petrochimică
17,6 • Producerea de energie electrică
• Farmaceutică miliarde $ • Distribuţia de gaze
• Minerit • Apă potabilă şi canalizare
• Hârtie
• Bunuri de 12,80%
larg consum 20,1
miliarde $
34,70%
• Armată
• Depozitarea deşeurilor 14,60%
nucleare 47,9 miliarde $
• Supradimensionarea pieselor;
• De exemplu:
Material (metal)
✦ compoziție Mediu de utilizare
✦ structură
Coroziunea
Rezistenţa la coroziune a unui material metalic este:
➡ proprietate de suprafață
➡ NU este o proprietate intrinsecă
1
Coroziunea în gaze uscate (chimică)
2
• Procesele de coroziune în gaze uscate:
3
Vom studia
Termodinamica Cinetica
viteza cu care se
dacă coroziunea este posibilă sau nu
desfășoară coroziunea
4
2.1. Termodinamica coroziunii în gaze uscate
5
Oxidarea metalelor în atmosferă uscată
(coroziunea chimică), poate fi reprezentată
prin ecuația generală de echilibru:
∆GT,P = ∆G0
T,P + R·T·ln K (2)
๏ unde: variația ∆G0 este variaţia entalpiei libere în condiții standard
(T=298K, P=1 atm., pentru formarea unui mol de oxid); K- constanta
de echilibru a reacției de coroziune; R- constanta generală a
gazelor.
6
★ Cu cât valoarea lui ∆G0
este mai negativă cu
atât metalul se oxidează
(corodează) mai ușor.
★ În funcție de
caracteristicile peliculei
de oxid formată,
metalul se va
autoproteja sau nu.
Valoarea lui ∆G0T,P, la
formarea unui mol de oxid
7
Constanta de echilibru K a reacției (1),
rezultată din legea acțiunii maselor va fi:
CM mOn ( S ) aMmOn
K = m n/2 sau K = m n/2
CM ⋅ pO2 aM ⋅ pO2
unde: aMmOn și aM sunt activitățile termodinamice (concentrațiile
efective) ale oxidului respectiv metalului; pn/2O2 - presiunea parțială a
oxigenului din atmosfera corozivă.
8
Direcția în care se va desfășura reacția (1), depinde
de valoarea presiunii parțiale p02 din atmosfera
corodantă și a presiunii oxigenului pO2(oxid) provenit
din disocierea oxidului (tensiunea de disociere a
oxidului) la temperatura dată.
10
Presiuni de disociere ale unor oxizi metalici
11
• Micșorarea afinității metalului faţă de oxigen și
reducerea oxidului metalic, se poate face prin
menținerea presiunii parțiale a oxigenului din
atmosferă mai mică decât presiunea de
descompunere a oxidului la temperatura convenită.
• Folosirea atmosferelor protectoare.
12
Pe baza valorii entalpiei libere de
Co > oxidare (coroziune) a metalelor,
Mg > s-a stabilit o succesiune privind
Al >
scăderea tendinței de oxidare a
Zn >
unor metale:
Cr >
Fe >
te
nd
Ni >
in
Cu aceasta se
ța
se desfășoară Pb >
ox
termodinamica
id
coroziunea? Cu >
ar
coroziunii
e
Ag >
Hg >
Au
13
2.2. Cinetica coroziunii în gaze uscate
๏ Pelicule medii,
15
• Pentru ca o peliculă de coroziune să poată exercita o
acțiune protectoare asupra metalului, trebuie să fie:
๏ aderentă la metal,
๏ lipsită de fisuri sau pori,
16
Metal Oxidul metalului γ
Pilling N.B. şi Bedworth R.E. Calciu Oxid de calciu 0,64
20
2.3. Mecanismul coroziunii în gaze uscate
22
Transportul prin stratul de oxid are loc
prin difuzie, datorită unui gradient de
concentrație. Difuzia prin stratul de oxid
este considerabil ușurată de existenţa
imperfecțiunilor în rețeaua oxizilor.
“ANOD” “CATOD”
2 1
O 2e + O2
2
2+
N i ! 2e + N i
23
Formarea peliculei de oxid
NUCLEAȚIE
formarea de germeni
constituind centre de
❶ dezvoltare a unei noi
faze
24
NUCLEAȚIA
✴ Oxigenul este adsorbit fizic pe suprafața
metalului.
✴ Forțele de legătură dintre moleculele de
oxigen și suprafața metalului sunt de
natură Van der Waals
✴ În timpul adsorbției fizice energia de
adsorbție (ΔH<0), scade la început (curba
F), până la un minim situat la distanţa df
de la suprafața metalică,
✴ Molecula de oxigen se disociază în atomi
care formează legături chimice cu
metalul printr-un proces de
chemosorbție (curba C) cu un minim
mult mai pronunțat (ΔHC<0).
✴ Atomii gazului pot să pătrundă și în
masa metalului variind energia în sistem
Ab. Atomii de oxigen chemosorbți
formează legături chimice cu metalul.
25
• Chemosorbția are loc pe anumite puncte „active” ale
suprafeței.
• În urma celor două reacții simultane:
๏ M → MZ+ + Ze- (oxidare)
๏ ½ O2 + 2e- → O2- (reducere)
❖ are loc nucleația oxidului în zonele favorabile,
după care nucleele cresc și se extind lateral
formând un film (peliculă) continuu de oxid.
• În pelicula de oxid apare un curent de difuzie în cele
două sensuri
26
Transportul de
material în
interiorul
film de oxid superficial
stratului de oxid
✦ gradient de
concentrație
✦ gradient de
potențial ε de
schimb electric
la cele două film de oxid
superficial cu defect
interfețe
27
Defecte în oxizii metalici
31
2.5. Oxidarea metalelor la temperaturi
ridicate
33
34
Starea de tensiuni în oxizii fierului
35
Coroziune și Protecție
Anticorozivă
Curs 3
Oxidarea aliajelor în gaze
Carte C.P.A. pag. 39 ÷ 66
Oxidarea aliajelor în gaze
1
2 interfața metal oxid la oxidarea aliajului ZrCu4 la
700ºC, 600h în CO2 presiune 60 barr:
1. Zr;
2. margine îmbogățită în Cu și saturată în oxigen;
3
3. aliaj ZrCu4 (Zr saturat în Cu și precipitat de
Zr2Cu)
• Din cauza complexității mecanismelor de oxidare a
aliajelor nu se poate face o clasificare riguroasă a
oxidării lor.
• Totuși cea mai acceptată clasificare propusă este
următoarea:
1. Oxidare selectivă;
2. Formarea de straturi compozite din oxizi
reciproc insolubili;
3. Formare de straturi din oxizi complecși
sau soluții solide.
Oxidarea selectivă
Legături de tipul
AB2O4 cristalizează în
tipul Spinel (normal).
Ionii de O2- alcătuiesc
o rețea în sistemul
cubic, ochii rețelei
octaedrice sunt
umplute parțial (1/8)
cu ionii A ca de
exemplu de Mg2+
restul fiind ocupat de
ionii B din ochii rețelei
tetraedrice de ca de
pildă de ionii de Al3+
Mecanismul de oxidare a aliajelor NiCr
Oxidarea selectivă
Oxidarea preferențială
a aluminiului la Al2O3
într-un aliaj de Ni, cu
5% mol. Al și 0,5%
mol. Cr (5Al-0.5Cr)
oxidat la 1100℃.
Imagini SEM ale
urmă de suprafeței (a) și a
lustruire secțiunii (b) a unui
aliaj Fe–Cr–Al
20μm care a fost oxidat
la 1000℃ și răcit
la temperatura
strat de ambiantă. Se
alumină
observă clar
exfolierea stratului
de alumină.
10μm
Formarea de straturi compozite
Coroziunea
La oțelurile nealiate coroziunea în HCl:
se desfășoară cu viteză cu atât (1) 25g/l;
mai mare cu cât creşte (2) 75 g/l;
temperatura și concentrația în (3) 180g/l;
(4) 226g/l.
HCl.
Coroziunea în medii lichide nepolare
Proces eterogen
Pelicule de coroziune
• formate din oxizi sau combinații solide aderente la metal
și foarte rar produși volatili
• se interpun între metal și mediul coroziv;
• determină mecanismul și cinetica coroziunii prin:
✦ difuzia cationilor sau/și a anionilor prin defectele de
stoichiometrie (defecte Frenckel și Schottzy) ale
peliculei de coroziune;
✦ raportul Pilling și Bedworth, γ
γ > 1; γ = 1; γ < 1.
Coroziunea în gaze (chimică)
Oxidare selectivă:
• Componenții mai puțin nobili se
oxidează preferențial
1
Coroziunea electrochimică
2
Coroziunea
electrochimică
• Este posibilă şi sub acţiunea curenţilor telurici care circulă prin sol,
• curenţii de dispersie derivaţi în sol din reţelele pentru tracţiune electrică
• din conductele electrice de distribuţie şi alimentare electrică, în locurile unde
sunt defecte de izolaţie, în instalaţii electrochimice, metalurgice ş.a.
3
Coroziunea electrochimică
Termodinamica Cinetica
4
Mecanismul coroziunii electrochimice
• pe suprafaţa metalului
• la interfaţa metal-mediu
5
Procesul anodic (de coroziune - oxidare)
• Ionul metalic pozitiv (Mz+), părăseşte reţeaua cristalină solidă, trece sub
formă de ion în mediu coroziv lichid, lăsând în faza solidă a metalului (în
metal) cantitatea echivalentă de sarcini negative (de z electroni).
6
Procesul catodic (reducere)
7
Sisteme depolarizante
8
COROZIUNE 9
Strat dublu electric (global neutru) I0 este intensitatea curentului de schimb 10
Modelul Helmholtz (1853)
11
Modelul, Gouy-
Chapman (1913)
• Imposibilă existenţa unui strat
ionic rigid de tip P.H. ⇒ ionii
sunt tot timpul dispersaţi în
soluţie de agitaţia termică;
• Echilibrarea forţelor de atracţie
electrostatică cu cele de agitaţie
termică, face ca ionii să adopte
o anumită distribuţie în soluţie;
• Ionii aflaţi mai aproape de
metal, vor interacţiona cu
acesta prin forţe predominant
electrostatice;
• Asupra ionilor mai îndepărtaţi
de metal, vor acţiona forţele de
agitaţie termică, repartizându-i
în întreaga soluţie;
• Diferenţa de potenţial între
metal şi soluţie scade cu
mărirea distanţei de la
suprafaţa metalului, tinzând
asimptotic spre valoarea
potenţialului din interiorul
soluţiei. 12
Modelul, Stern (1924)
13
Modelul Devanatham,
Bockris şi Müller (1963)
• Cationii adsorbiţi,
împreună cu primul lor
strat de hidratare
• Anionii adsorbiţi pot
pătrunde în stratul
primar de solvent
adsorbit pe metal.
• Prezenţa moleculelor
de solvent în stratul
dublu (neglijată de
celelalte teorii);
• Câmpul electric al
stratului dublu şi
prezenţa moleculelor de
apă, îngreunează
transferul de sarcină,
limitând reacţiile
electrochimice de la
interfaţă.
14
Electrozi de referinţă
• Calomel saturat
• Hg(l)/Hg2Cl2(s)/KCl(sol)
• ự0 = +0,242 V/ENH
• Argint
• Ag/AgCl/KCl
• ự0 = +0,224 V/ENH
• Cupru
• Cu/CuSO4 (sat.)
• ự0=+0,337 V/ENH
Echilibru 15
În afara echilibrului
•ự = ựo + RT/zF ln c
• ự potențialul electrodului de studiat;
(al metalului care se corodează)
17
Diagrama ự – pH Fe-H2O la 25°C
Fe2+ ↔ Fe3+ + e-
2Fe2+ + 3H2O ↔ Fe2O3 + 6H+ + 2e-
18
pasivitate
(eventual)
Fe2O3
Fe3O4
coroziune Fe2+
imunitate Fe
19
Exemplu de aplicare a diagramelor de echilibru potențial pH (Pourbaix)
pentru înțelegerea coroziunii selective a alamelor (aliaje Cu-Zn)
Cupru Zinc
Exemple de diagrame Pourbaix
Aur Zinc Aluminiu
imunitate
coroziune
pasivitate
Cinetica coroziunii electrochimice
22
Formarea micropilelor de coroziune
• de natură chimică (impurităţi de metale mai nobile, => devin zone catodice),
Aceste zone sunt mai bogate energetic => vor tinde să se corodeze (devin zone anodice).
23
Reprezentarea potențialului unic la care se
desfășoară coroziunea
ε cor
25
depolarizare cu hidrogen 26
depolarizare cu oxigen 27
coroziune prin depolarizare
coroziune prin control anodic
cu oxigen; contol catodic
28
Prin prelungirea
porțiunilor liniare ale
curbelor catodice și
anodice se pot determina
potențialul de coroziune
ựcor (ựmixt) şi densitatea de
curent de coroziune.
Diagrama
Edeleanu Evans
29
Cinetica coroziunii
electrochimice
Curs 5
Curs C.P.A. pag. 77
1
La echilibru
F e ! F e2+ + 2e proces anodic => curent anodic (+)
2+
Fe Fe + 2e proces catodic => curent catodic (-)
Ia + Ic = 0
Ia = Ic = I0
+
2e + 2H ! H2 proces catodic => curent catodic (-)
În afara echilibrului
⇢ ✓
ec. Butler
◆
-Volmer
nF nF
ireactie = i0 · exp reactie ⇥reactie exp (1 reactie ) ⇥reactie
RT RT
supratesiunea
catodică < 0
supratesiunea
anodică > 0
partea catodică
3
Valoarea comună a potențialului se numește
Procesul de
coroziune
este sub
control catodic
5
a) coroziune prin depolarizare cu oxigen; control catodic
b) coroziune prin control anodic
6
Reprezentarea grafică a datelor legate de cinetica
proceselor de coroziune
⇢ ✓ ◆
nF nF
ireactie = i0 · exp reactie ⇥reactie exp (1 reactie ) ⇥reactie
RT RT
✓ ◆
nF
ianodic = i0 · exp anodic ⇥anodic
RT
✓ ◆
când supratensiunea ianodic
⇥anodic = banodic · log
ηreacție este anodică, i0
adică pozitivă RT
unde : banodic = 2, 303
nF
8
Diagrame
Evans
(Edeleanu)
9
10
PASIVAREA METALELOR
Curs C.P.A. pag. 90
PASIVAREA METALELOR
Influenţa polarizării anodice asupra coroziunii oţelului Viteza de coroziune în H2SO4 a oţelului 18-8:
inoxidabil 18-8 în H2SO4 50%, la 50ºC. 1. fără aliere suplimentară;
1. coroziunea oţelului fără polarizare 2. aliat cu 0,1%Pd; Durata
2. coroziunea oţelului prin polarizare anodică cu 3. aliat cu 1,24 Cu; experimentării:
densitatea de curent de 2,5 A/cm2. 20 4. aliat cu 0,1 Pt; 360h, 20ºC.
5. aliat cu 0,93 Pd;
COROZIUNEA PRIN ATAC MICROBIAN
Curs CPA, pag. 101
30-40% din cazurile de coroziune a metalelor, sunt
datorate microorganismelor.
2
MICROORGANISMELE
Depolarizarea catodică;
Modificarea pH-ului
3
MICROORGANISME CARE
PROVOACĂ COROZIUNEA
Clasa de microorganism Caracteristici Efect dăunător
ancrasarea metalului şi
Fără formare de spori gelatinoase
formare de gaze
4
MIC. ÎN FC. DE
TOLERAŢA LA OXIGEN
5
MIC. ÎN FC. DE
METABOLISM
6
MIC. DUPĂ FORMĂ
7
Cele trei faze ale coroziunii microbiene
(a) fixarea microbiană
(b) îmulțire + act. biologică
(c) proces electrochimic
8
conducte pentru
transpotul apei
puncte de
produşi de coroziune coroziune
9
Mecanismul
Proces biologic:
SO42- → S2- + 4O2-
coroziunii
Reacţia anodică: microbiene
4Fe → 4Fe2+ + 8e-
Depolarizarea bacteriană:
CaSO4 + 8H+ +8e- → CaS + 4H2O
8H2O → 8H+ + 8(HO)- hidroxid
Reacţii secundare feros
Energia bacteriilor
11
Coroziunea bacteriană a oţelurilor inoxidabile
✴ biofilme discontinue, ⇒ formarea de noi celule electrochimice;
✴ pot distruge filmul protector de pe aliajele rezistente la cororziune.
12
FORME DE COROZIUNE
13
Trebuie făcută distincția între:
TIPURI DE FORME DE
COROZIUNE COROZIUNE
TIPURI DE COROZIUNE
ÎN GAZE USCATE ELECTROCHIMICĂ BIOCOROZIUNE
16
COROZIUNEA
GENERALIZATĂ
Afectează uniform întreaga suprafaţă metalică expusă mediului coroziv.
17
COROZIUNEA
GENERALIZATĂ
Neomogenitatea suprafeţei:
faze diferite;
18
Viteza de coroziune se poate exprima prin:
• Vcor este indicele gravimetric; ρ - densitatea metalului [g/cm3]; 8760 nr. ore dintr-un an.
19
EX: COROZIUNEA ALUMINIULUI
În atmosfere industriale ce conţin bioxid de sulf SO2, care în prezenţa
O2 trece în SO3, şi cu apa de condens, formează acidul sulfuric H2SO4,
provocând coroziunea aluminiului:
20
COROZIUNEA
GALVANICĂ
21
La contactul a două metale cu potenţiale diferite.
În prezenţa unui mediu electrolitic, între două metale
sau aliaje se formează un cuplu electric, ce dă naştere
la un curent electric (curent galvanic) care circulă de
la metalul mai nobil spre cel mai puţin nobil.
Metalul mai puţin nobil devine anod şi se corodează.
22
23
RAPORTUL ANOD/
CATOD
Efectul raportului
dintre suprafaţa
catodului şi anodului
asupra vitezei de
coroziune a anodului
24
CUPLAJE ABSOLUT
NEINDICATE
Coroziunea galvanică în apă marină
a unor plăci de Cu asamblate cu
nituri de oţel.
A- nit de oţel (anod - suprafaţă mică)
puternic corodat;
B placi de Cu (catod – suprafaţă
mare) foarte puţin corodate
25
CAZAN DIN CUPRU ASAMBLAT CU
NITURI DIN OŢEL
26
CUPLURI GALVANICE DE COROZIUNE
27
COROZIUNEA GALVANICĂ A Al ÎN
CONTACT CU Cu
28
REMEDII
• Este
forma de coroziune cea mai insidioasă și nu poate fi
evaluată prin calcule privind variația de masă, ca în cazul
coroziunii generalizate.
• La
o pierdere de masă foarte mică, coroziunea localizată
poate fi catastrofală.
Coroziunea se
produce foarte
agresiv, localizată
pe porțiuni mici de
material:
COROZIUNEA INTERGRANULARĂ
Apare la limita de grăunți a materialelor metalice.
NU pierderea de masă a
materialului metalic este
semnificativă ci deteriorarea
caracteristicilor mecanice,
uneori ducând până la
sfărâmarea în granule
separate a materialelor
metalice, metalul pierzându-
și total rezistența mecanică.
• Suntafectate de acest tip de coroziune o gamă largă de
materiale metalice cum ar fi: oțelurile inoxidabile, aliajele
de aluminiu (Al-Cu, Al-Zn, Al-Mg, Al-CU-Mg, etc.) aliajele
de nichel (Ni-Mo, Ni-Cr-Mo), etc.
http://corrosion-doctors.org/Forms-pitting/pitted-pot.htm
• Afectează,în special, metalele și aliajele care au
proprietatea de a se pasiva, în mod deosebit oțelurile
inoxidabile și aliajele ușoare
• Rezistenţabună la coroziune a unor metale se datorește
prezenţei de straturi pasive și protectoare pe suprafața lor.
• Acestapoate fi susceptibil la coroziune (atac) în pitting,
atunci când filmul protector se rupe și nu se mai reface.
• Ataculcoroziv este foarte localizat și produce chiar
perforarea materialului metalic.
• Coroziunea în pitting se desfășoară în general în două
stadii: inițiere și propagare
STADIUL DE INIȚIERE
• Există
trei mecanisme larg acceptate privind inițierea
punctului de coroziune:
1. mecanismul penetrației;
3. de adsorbție.
MECANISMUL PENETRAȚIEI
• Inițierea
punctului are loc în momentul în care ionii de Cl¯,
penetrează prin difuzie filmul de oxid pasiv, prin defectele
de rețea până la interfața metal oxid.
Al2O3 Al2O3/MnS
Fe/MnS
FeS/MnS
Mecanismul de inițiere și propagare a coroziunii în
pitting la un oţel carbon în zona unei incluziuni
• Reacțiile care au loc în zona anodică (pitting) sunt:
• Fe → Fe2+ + 2e- (coroziune);
• Fe2+ + H2O → FeOH+ + H+ (crește aciditatea);
• MnS + 2H+ → H2S + Mn2+ (dizolvarea MnS din incl.)
• Electronii
rezultați din reacția de oxidare sunt acceptați de
oxigenul dizolvat O2 și parțial de H+:
• 2H+ + 2e- → H2↑ (depolarizare cu hidrogen)
• Îninteriorul pittingului crește concentrația ionilor de Cl-
datorită migrării lor din soluție, stimulând și mai mult
dizolvarea metalului.
• Pesuprafața pittingului se va forma un strat subțire de Fe3O4
(magnetită neagră) și FeOOH roșie, prin aceasta prevenind
amestecarea soluției din interiorul pittingului (zona anodică)
cu electrolitul alcalin din zona catodică.
• Prezența oxigenului dizolvat va produce oxidarea fierului
2+ la 3+ după următoarele reacții:
2FeOH+ + 1/2O2 + 2H+ → 2FeOH2+ + H2O
2Fe2+ + 1/2O2 + 2H+ → 2Fe3+ + H2O
• Compușii ferici formați vor hidroliza după reacțiile:
FeOH2+ + H2O → Fe(OH)2+ + H+
Fe3+ + H2O → FeOH2+ + H+
2FeOH2+ + Fe2+ + 2H2O → Fe3O4 + 6H+ (magnetită)
Fe(OH)2+ + 2OH- → FeOOH + H2O (oxid roşu)
• Reacții în exteriorul pittingului:
O2 + 2H2O + 4e → 4OH- (reducerea oxigenului dizolvat)
3FeOOH + e- → Fe3O4 + H2O + OH- (reducerea oxidului
hidratat la magnetită)
Coroziunea în
pitting
Curs C. P. A. pag. 148 ÷ 168
Coroziunea în pitting a oțelurilor inoxidabile
crăpături în produșii de
coroziune, iar în centru,
coroziunea profundă a
metalului de bază.
produșii de coroziune au
imagine SEM a pitting- pătruns în tija de titan
ului datorat coroziunii aprox. 0,025mm
Coroziunea sudurilor
✦ temperatura
insuficientă, nu
se separară
carburile de
crom
Amorsarea punctelor de coroziune sub cordonul
de sudură la un oţel Z2CND22.05Az (Uranus
45N) după imersarea în soluţie de FeCl3
Coroziunea cavernoasă
• Se dezvoltă în:
• interstiții;
• zone cu unghiuri și colțuri ascuțite;
• mediul coroziv stagnează.
Formarea de zone izolate (caverne)
în construcțiile metalice.
Zone închise pot apărea în diverse situații
• la proiectarea aparaturii;
• la formarea de depozite fie în timpul
funcționării fie în timpul fabricației;
• produși de coroziune;
• dezvoltarea de microorganisme pe diferite
zone.
Mecanismul coroziunii cavernoase
modificarea locală a mediului ➾ antrenează anumite schimbări electrochimice în cavernă
➾ apar pile de concentrație și un cuplaj galvanic între interiorul și exteriorul cavernei
Exemple de coroziune cavernoasă
flanșă din oţel inoxidabil, într-un condensator de răcire a apei tub din oţel, la un schimbător de apă cu freon
Coroziunea
exfoliantă la o
grindă din oţel de
la o stație de
epurare a apelor
uzate.
Coroziunea filiformă
Cu
Zn
Dezincarea localizată a unei alame
Coroziunea selectivă a unei faze cu conținut
scăzut de siliciu într-un aliaj cu siliciu
Coroziunea prin aerare diferențială
•depozite de murdărie.
Coroziune prin efect de crevasă
Coroziunea sub tensiune
TENDINȚA
======>
Apa + substanțele de a ajuta sau
dizolvate inhiba coroziunea
!
Influența salinității
!
Viteza de coroziune a unor epruvete din oţel,
plasate la diferite înălțimi deasupra apei
!
Influenţa nivelului apei de mare
asupra vitezei de coroziune
Influența temperaturii
Atmosferă marină plus Atmosfera din apropierea coastei și din apropierea zonelor cu concentrare
industrială sau a regiunilor care se găsesc pe direcția preponderentă a
5 atmosferă industrială vânturilor care străbat astfel de zone. Contaminare moderată până la puternică
(atmosferă mixtă) cu agenți corozivi (dioxid de sulf, cloruri etc.)
3
Stabilirea
claselor de ≤ 4,5 km
distanța
corozivitate față de C5
mare
> 4,5 km
> 43 μg/m3 > 43 μg/m3
> 61 μg/m3 > 61 μg/m3
> 36 μg/m3 ≤ 7,1 g/m3 > 7,1 g/m3 > 36 μg/m3
SO2, umiditate SO2,
C3 C4
TPS, O3 sau ploaie TPS, O3
≤ 125 cm/an > 125 cm/an
≤ 43 μg/m3 ≤ 43 μg/m3
≤ 61 μg/m3 ≤ 61 μg/m3
≤ 36 μg/m3 ≤ 36 μg/m3
C2 C3
http://corrosion-doctors.org/Corrosion-Atmospheric
Viteza de coroziune a metalelor
Clasa de
Oțel nealiat Zinc
corozivitate
g/(m2, an) μm/an g/(m2, an) μm/an
Zone neîncălzite, cu temperatură și umiditate Zona temperată, atmosferă cu grad redus de poluare
C2 variabilă. Frecvenţă mică a condensării și poluare (SO2 < 12 μm/m3), ca de exemplu zone rurale, orașe
Mică scăzută, ca de exemplu condiții de depozitare, mici. Zone uscate sau reci, atmosferă cu durate reduse de
camere, săli de sport umiditate, ca de exemplu zone deșertice, zone subarctice
prezenţa dioxidului de
sulf influențează puternic
viteza de coroziune
!
Influenţa anhidridei sulfuroase (SO2) asupra coroziunii
oţelului, în funcție de umiditatea relativă (RH)
Coroziunea în atmosferă marină
Sărurile rămase pe
suprafața metalului după
evaporare, pe lângă
conținutul în ioni de Cl-
(foarte agresivi faţă de
straturile superficiale
pasivante), sunt
higroscopice și rețin astfel
apa pe suprafața metalului
Coroziunea în atmosferă rurală
Harta coroziunii
Coroziune și Protecție Anticorozivă
Coroziunea provocată
de curenții de
dispersie din sol
Originea curenților de dispersie
a) scurgeri de curent de la
transportul în comun;
o Umiditatea
o Aerarea diferențială
o pH-ul solului
o Compoziția chimică a solurilor
o Conductivitatea electrică
o Poluarea electromagnetică prin curenți de dispersie (curenți
vagabonzi)
n curent continuu, (C.C.)
n Curent alternativ (C.A.),
o Prezența bacteriilor
Distrugerile prin coroziune datorate curenților
de dispersie
degradări, la o conductă de
gaze, prin dizolvări anodice
localizate, datorate
curenților de dispersie
1 - placă polietilenă; 2 - placă simplă cu înclinare pentru traversă de beton; 3 - inel resort
dublu; 4 – Tirfon; 5 - Clește tip; 6 - Inel resort dublu; 7 - Piuliță hexagonală;
8 - Șurub; 9 - Șină; 10 - Placă cauciuc; 11 - Traversă beton; 12 - Antretoază; 13 - Diblu
(lemn, PE); 14 - Galoș cauciuc; 15 - Placă din cauciuc masiv.
Cale de rulare tramvai, cu defect de
îmbinare între capetele de șină și
lipsa totală a izolației dintre șină și
terasament
Sistem de fixare a șinei direct pe fundația din beton armat și degradarea acestuia
datorită polarizării anodice faţă de armătura fundației: a) șină; b) placă suport;
c) izolație din plăci de cauciuc și poliuretan pentru atenuarea vibrațiilor;
d) șaibă electroizolantă; e) piuliță de strângere; f) fundație din beton armat;
o Cale de rulare cu izolație corespunzător concepută și
executată
Straturi de protecție organice – Izolarea
o Protecția catodică
în celulele terminale
ale liniilor electrice
subterane de medie
tensiune
Bibliografia pentru acest curs
Protecție Anticorozivă
Curs
Zincarea
Introducere
Uscare
Răcire
Decapare
Fluxare
Degresare
Spălare
Spălare
Imersie în Zn topit
Răcire:
Beneficiarul
Degresare:
Decaparea:
Spălare:
Fluxarea:
Uscarea:
Baia de Zincareîndepărtează:
Termică:
• Optională
Zgura
Acid
Îndepărtează
Soluţie
Nu
Minimeste
clorhidric
de
98,5
30
întotdeauna
la%%sudură
de
uleiurile/grăsimile
soluţiile
acidul
zinc
clorură
clorhidric
necesară
alcaline
de amoniu
de
sau
uşoare
laacide
şi
decapare
clorură
de lade
degresare
zinc
• Răcirea
Vopseaua
Soluţie
Temperatură
Se
Temperatura
foloseşte
alcalină
produsului
în
ambiantă
de special
sau
lucru~65-85°C
regim~450°C
acidică
la structurile tubulare
• Aplicarea
Grăsimea
Îndepărtează
Durata de de
abundentă
imersie
tratamente
rugina
oxiziide
formaţi
şi5 ţunderul
(uzual)
ulterioare
pe suprafaţă
– 20 minute
protejând-o până la
• introducerea
Se va evita folosirea
în baia despray-urilor
zinc topit antistropire pe bază de
• Ajută
siliciu/ulei
la umectarea oţelului în baia de zinc topit
• Uneori se aplică sub formă de strat de flux dispus pe
suprafaţa băii de zincare (procedeu umed)
Strat exterior:
Zinc Pur
Straturi de aliaj
Zn - Fe:
6% Fe
10% Fe
Oţel de bază
(substrat)
Fazele în stratul de zinc
δ1p
δ1k
Γ
Fe
Formarea fazelor în stratul de zinc
o Rezistenţă la coroziune
o Gradientul de duritate
o Rezistenţa la uzură prin abraziune
o Rezistenţa la şoc
o Rezistenţa la vibraţii
o Rezistenţa la oboseală
o Proprietăţi estetice
Gradientul de duritate
Duritatea, HV
Zincarea în Europa
Portul Cangas, Pontevedra, Spania
Criteriile de apreciere:
Depozitele
• Folosirea inovativă şi eficientă
a oţelului zincat termic în pescarilor de pe
proiectele de arhitectură; debarcader
• Funcţionalitate, aspecte
ecologice şi estetice;
• Conceptul general de
sustenabilitate şi rolul zincării
termice în realizarea acestui
obiectiv
Proiectul câştigător
îmbină armonios
toate criteriile
menţionate.
• Construcţia este
amplasată într-o zonă
portuară, cu activităţi
specifice,
• La marginea docului se
află un spaţiu public, cu
concursuri nautice, zone
pietonale, parcări (o
multitudine de activităţi).
• Are un grad înalt de
flexibilitate şi de reciclare
ca urmare folosirii
elementelor zincate
termic.
Vestiar pentru sportivi
Vedere din faţă
Leipzig Messe Halle, Germania
(Sala de expoziții)
Zincarea Termică
Rezistenţă foarte bună la coroziune
Rezistenţă la solicitări mecanice intense
Rezistenţă la uzare
Stadionul Croke Park din
Dublin, cu o capacitate de
82.300 de locuri.
Balustrada tubulară şi
Hyde Park, Roscommon Irlanda panourile de siguranţă ale
scării sunt zincate termic.
I. FC Kaiserslautern
• 110,8m lungime
• 46,8m lăţime
• 900t oţel
• suprafaţă de 5.185mp.
Reflectoarele de pe stadionul
Old Trafford, Manchester.
Clubul de crichet Cricker din Worchestershire
Combinarea eleganţei cu subtilitatea şi durabilitatea.
Echipa de arhitecţi a
Minimizarea costurilor
viitoare de întreţinere => a
considerat ca unică
soluţie care să
zincarea
căutat un finisaj durabil,
uşor de întreţinut.
îndeplinească cerinţele
funcţionale
termica
ALTE EXEMPLE
Princes Park
Nov. 2006
Brentford FC
Principii directoare
• Regenerare
urbană,
• Proiectare de
excelenţă
• Inovare în
construcţii
• Dezvoltare
durabilă
ecologică
Staţie de autobuz, Heerlen, Olanda
Toate elementele staţiei au fost zincate termic, după care s-au aplicat două straturi de
acoperire cu pulberi pe bază de zinc (suprafaţa acoperită 6000 m²)
Podul Pietonal Chanhassen
Cum
protejează
zincul?
15 decembrie, 1967 Silver Bridge (SUA)