Proiect Transport Gaze

Să se proiecteze o conductă
pentru transportul gazelor naturale

TEMA PROIECTULUI
Să se proiecteze o conductă pentru transportul gazelor naturale, cu următoarele date
iniţiale, ţinând cont de numărul de ordine j =

DATELE PROIECTULUI
Debitul de gaze
Qg = (1+0,01j) · 105 [Stm³/zi]
Lungimea conductei
L = 120+ 0,1 · j [km]
Presiunea finala
p2 = 6 + (0,1· j) [bar]
Diametrul interior al conductei
D = 12 in
D = 304,8 mm = 0,3048 m
Densitatea relativă a gazelor
  0,554
Vâscozitatea relativă a gazelor
μ = 0,012 cP

  0,012  10 3 N / m2
Densitatea aerului
ρaer = 1,293 [kg/m3]
Rugozitatea conductei
ks = 0,03 cm
Factorul de neidealitate
Z = 0,9 + 0,001·j

Mărimi şi unităţi de măsură

Nr crt Denumire marime Simbol U.M.

1 Debitul de gaze Qg Stm³/zi
2 Lungimea conductei L [km]
3 Presiunea finală p2 [bar]
4 Diametrul interior al conductei D [in], [mm], [m]
5 Densitatea relativă a gazelor  -
6 Vâscozitatea relativă a gazelor μ [N/m2]
7 Densitatea aerului ρaer [kg/m3]
8 Rugozitatea conductei ks [cm]
9 Factorul de neidealitate Z -
10 Viteza medie vm [m/s]

1
Proiect Transport Gaze

11 Densitatii gazelor transportate ρg [kg/m3]

12 Numărului lui Reynolds Re -
13 Coeficientului de rezistenţă λ -
14 Panta hidraulică i [bar/km]
15 Volumul de gaze stocat în conductă m 
3

16 Presiunea normală p0 = 101325 [Pa]

17 Temperatura normală T0 = 273,15 [K]
18 Grosime perete material tubular e [mm]
19 Diametrul exterior al conductei Dext [mm]
20 Presiunea maximă de regim a gazelor Pr max [bar]
21 Coeficientul de sudabilitate φ -
22 Rezistenta minima la curgere a otelului σc [N/m2]
materialului tubular
23 Adaos la grosimea de perete a [mm]
24 Cantitatea de metal necesar pentru o G [t/km]
conducta de transport gaze
25 Coeficientul de transfer al caldurii k [kcal/m2hK]
26 Căldura specifică cp [kcal/kgK]
27 Randamentul volumetric al compresorului v [%]

Calculam Z cu relatia lui A. Z. Istomin:

p pc  45,4 bar

Tpc  236,6 K

p 7,5
p pr    0,165 bar
p pc 45,4

T 288,15
Tpr    1,2179 K
Tpc 236,5

 
Z  1  10 2  0,76  Tpr3  9,36  Tpr  13   8  p pr   p pr

Recalculam pe Z pentru CH4 cu relatia lui Dranchuk si Abou-Kassem:

Z  1  c1 Tr   r  c2 Tr   r2  c3 Tr    r5  c4 Tr    r

in care:

ρr = 0,27 pr  ZTr 
Tr reprezinta temperatura pseudoredusa;
Pr reprezinta presiunea pseudoredusa;
A1 = 0,3265; A2 = -1,0700; A3 = -0,5339; A4 = 0,01569; A5 = -0,05165; A6 = 0,5475;
A7 = -0,7361; A8 = 0,1844; A9 = 0,1056; A10 = 0,6134; A11 = 0,7210.
Tcr = 190 [K]
Tabs= 15°C
Pcr = 4,54[MPa]
Pabs= 7,9 [bar]
0,27  0,165
r   0,03804
0,9615  1,2179

2
Proiect Transport Gaze

c1 Tr   A1 
A2 A3 A4 A5
  
Tr Tr3 Tr4 Tr5
 1,07  0,5339 0,01569  0,005165
c1 Tr   0,3265      0,85974
1,2179 1,21793 1,21794 1,21795

 
c2 Tr  A6 
A7 A8

Tr Tr2
 0,7361 0,1844
 
c2 Tr  0,5475  
1,2179 1,21793
 0,0674

c3 Tr   A9 
A7 A8

Tr Tr2
 0,7361 0,1844
c3 Tr   0,1056    0,055069
1,2179 1,21793
 2    A11  r2 
  
c 4 Tr  A10  1  A11  r2  r3    e
 Tr 
 0,03804 2   0 ,6134 0, 038042 
  
c 4 Tr  0,6134  1  0,721  0,03804 2
 
 1,2179 3
e

 0,0005385
 
Z  1    0,85974  0,03804  0,0674  0,038042    0,05069 0,038045  0,0005385  0,9673

         
F  Z  1  c1 Tr   r  c2 Tr   r2  c3 Tr   r5  c4 Tr   r  0
 Fy  c1 Tr    r 2  c2 Tr    r2 5  c3 Tr    r5   A11  r2 


Y
Tr  1 
Z

Z

Z
A10   r2
 2 3
 T  Z
 2

1  A11  r  A11  r  e
2
 


 y  r

 Fy 
 Tr  0,9673
 Yy 

I. CALCULUL HIDRAULIC

I.1 Stabilirea regimului de curgere

Pentru stabilirea regimul de curgere trebuie calculat numarul lui Reynolds. Luand drept
criteriu numarul lui Reynolds, in functie de marimea acestuia se pot distinge 3 regimuri fundamentale
de curgere: laminar, instabil si turbulent.

3
Proiect Transport Gaze

Calculul debitului

Qg  Stm 3 
Q  s 
86 400  
1,15  105 Stm 3
Q  1,331
86 400 s
Calculul vitezei medii

 Stm 3 
4Q   m
vm   s2   
Di 2
 m  s
 
4  1,331 m
vm   18,24
  0,30482 s

Determinarea densitatii gazelor transportate

ρg = δ · ρaer [kg/m3]
ρg = 0,554· 1,293 =0,716 kg/m3
Calculul numarului lui Reynolds

 g vm Di
Re 
g
 kg   m   kg   m   kg   m   kg 
 m3   s   m  m3   s   m  m3   s   m  m 2 
Re      ct
 Pa  s N m  kg 
 m 2   s   kg   2 
 s   s  m 2 
 
m 2

0,716  18,24  0,3048

Re   331 719,936  2300
0,012  10 3

In urma calcularii numarului Reynolds se observa ca regimul de curgere este turbulent.

I.2 Calculul coeficientului de rezistenta

1
 2
 Di 
2 lg  1,74
 2 ks 
1

 m 
2

2 lg 2  m 
 
1
 2
 0,0195
 0,3048 
2 lg 2  0,003  1,74
 

4
Proiect Transport Gaze

Verificarea cu formula lui Weymouth:

0,04367
v 
D 0,333
0,04367
v   0,0139
30,480 ,333
1,143
 r 
Rcr I  59,5 
 ks 
1,143
 0,3048 
Rcr I  59,5 2 
 73 674,8378
 2  0, 03  10 

r  r 
Rcr II   665,4  764,8  ln 
ks  ks 
0,3048  0,3048 
Rcr II  2
 665,4  764,8  ln   1 389 301,04
2  0,03  10  2  0,03  10 2 
Rcr II  Re  Rcr I
1 389 301,04  331 719,936  73 674,8378

Regim turbulent mixt.

I.3 Calculul presiunii de intrare in conducta - relatia lui Weymouth

0,683  L  Q 2    Z
p1   p 22
D 5,33
2
 Stm 3 
0,683   km      Z
 h 
  bar 
2
p1 
 m 5, 33

0,683  121,5  4791,66 2  0,554  0,9673

p1   7,5 2  8,2956 bar
30,48 5,33
Pentru S.I.:

0,14191  L  Q 2    Z
p1   p2
D 5,33
2
 Stm 3 
0,14191   km      Z
p1   h    Pa 
 m 5,33
0,14191 10 3 121,5 1,3312  0,554  0,9673
p1   7,5 10 5  7,5 10 5 Pa
0,30485,33
Conform Normativului departamental 3915-94 pentru proiectarea si construirea conductelor
colectoare si de transport gaze naturale emis in anul 1995.

5
Proiect Transport Gaze

2
 4  Q  P0  Z T     L
p1      p 22
 T  R  D 5
 0 a 
 Stm 3 
    Pa 
p1   h  
 K   m  10 5 Pa
 m
 K    J 
 kg  K 
2
 4  1,331  3600  1,01325  0,9673  288,15  0,0195  0,554  121,5  10 3
p1   
   273,15  278,041   30 , 485 5
 7,5 2  7,5 bar
 

2
 Q  Z T     L
p1      p 22
 4,306  D5
2
 1,331  0,9673  288,15  0,0195  0,554  121,5  10 3
p1      7,5 2  750008,63 Pa
 4,306  30,4855

Pentru determinarea coeficientului λ normativului departamental 3915-94 face trimitere la formula

Colebrook- White.
4,65  Q  
Re 
  24    D 103
4,65  1,331  0,554
Re   2055,45
0,0195  24  0,012  304,85  10 3
0,25
Re  2
 D
 lg 3,71  
 k s 

0,25
Re  2
 0,0111
 304,85 
 lg 3,71  
 30 

I.4 Calculul pantei hidraulice

p1  p2 8,2956  7,5 bar
   0,006548
L 121,5 km
I.5 Calculul presiunii medii

2  p22 
pm    p1   [bar ]
3  p1  p2 
2  7,52 
  7,90447 bar
pm    8,2956 
3  8,2956  7,5 

I.6 Calculul caderii de presiune pe tronsoane

xi=110

6
Proiect Transport Gaze

Impartim conducta in zece bucati adica L/10:

px i   
p12  p12  p22 
x
L
[bar ]

Valorile presiunilor calculate pentru fiecare tronson sunt prezentate in tabelul de mai jos
Tronsonul xi Presiunea Pxi Tronsonul xi Presiunea Pxi
Nr crt Nr crt
[km] [bar] [km] [bar]
1 0 8.2956 7 24.3 7.8279
2 12,15 8.2195 8 30.375 7.7472
3 13.15 8.1427 9 40.5 7.6657
4 15.1875 8.0584 10 60.75 7.5833
5 17.35 7.9868 11 121,5 7,5
6 20.25 7.9078

I.7 Calculul volumului de gaze stocat in conducta

Conducta se poate folosi si pentru stocarea temporara a gazelor, ea comportandu-se ca un
rezervor orizontal cu un diametru mai redus.
[SI]

7
Proiect Transport Gaze

L T0 p13  p23
V  0,5134  D 2   
p0 T p12  p22
m  K   Pa 
m   Pa
3
V  2
 
  K   Pa 2

V  m 
3

121,5  103 273,15 829 560  750 000

3 3

V  0,5134  0,30482     64 282,46727 Stm 3

101 325 288,15 829 560 2  750 000 2

L T0 p13  p23
V  0,5134  D 2   
p0 T p12  p22

V  2  m   K   bar 
 m    bar
3

  K  bar  2

V  m 
3

121,5 273,15 8,295  7,5

3 3

V  0,5134  30,48 2     64 282,46727 Stm3

1,013 288,15 8,2952  7,5 2

II. CALCULUL MECANIC AL CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE

II.1 Calculul grosimii peretelui tevii conductei de transport gaze

pr max  Dext
e  a  mm

20    c
s
 N 
 mm 2    mm
e   mm
 N 
 mm 2 
20    
s
8,2956  325,8
e  0  6,94 mm
387
20  1 
2
unde:

8
Proiect Transport Gaze

e reprezinta grosimea nominala a peretelui ;

Dext-diametrul exterior al conductei;
Dext=323,8mm;
Pr max = presiunea maxima de regim a gazelor [bar];
φ – coeficientul de calitate ale imbinarilor sudate;
φ = 1;
σc – rezistenta minima la curgere a otelului materialului tubular [N/m2];
σc =3870 N/m2;
S – coeficient de siguranta care se ia functie de clasa de locatie a traseului conductei;
S = 2;
a – adaos la grosimea de perete a conductei pentru coroziune,abraziune,toleranta de fabricatie;
a = a1+a2+a3
a = 0.

Se alege din STAS A.P.I. specificatia 5L: e = 7.6mm

II.2 Calculul cantitatii de metal necesar pentru o conducta de transport

gaze
 t 
G  Vmet 103  2,467  
 km 

   1   t 
G  m3   t    3 
 m  km   km 

unde:
G reprezinta cantitatea de metal [t/km] ;
Dint – diametrul interior al conductei [cm] ;
Dext– diametrul exterior al conductei [cm] ;

G = 0,00938·103·2,467 =23,1404 [t/km] .

II.3 Calculul temperaturii in conducta de transport gaze

Spre deosebire de gazele ideale, gazele reale se pot lichefia prin comprimare si/sau racire.
Lichefierea are loc numai la anumite presiuni si temperaturi, specifice pentru fiecare gaz in parte.
Temperatura la care apare prima picatura de condens se numeste temperatura punctului de
roua.

9
Proiect Transport Gaze

T0  Ts
Tx  Ts  k   De
K
Q  c p
e

Tx   K  
K K  K
 kcal 
 2   m 
 m h  K 
 m 
 Stm 3    kcal 
 s   kg  K 
e
unde:
Tx reprezinta temperatura in conducta de transport gaze la distanta x de punctul initial al
conductei [K];
Ts – temperatura solului [K];
T0 – temperatura intiala a gazelor [K]; T0 = 288,15[K];
k – coeficientul de transfer al caldurii [kcal/m2hK]; k = 1,3 [kcal/m2hK];
Dext – diametrul exterior al conductei [m]; Dext = 0,3238 m
Q – debitul de gaze [Stm3/h] ;Q = 4183[Stm3/h]
ρ – densitatea gazelor [kg/m3] ; ρ = 0,7112[kg/m3]
cp – caldura specifica la p0 [kcal/kgK] ;
cp = 0,36 + 0,59910-3T [kcal/kgK] ;
cp = 0,36 + 0,59910-3 288,15 = 0,533 [kcal/kgK] ;

Determinarea distantei corespunzatoare aparitiei punctului de roua:

Tx  Ts k    Dext
lg  0,343  x
T0  Ts Q    cp
unde x este distanta de la punctul initial pana la punctul in care se formeaza punctul de roua.
– temperatura punctului de roua:Tx = 285,15 [K];
– temperatura solului pentru iarna: Ts = 275,15 [K] ;

– temperatura solului pentru vara: Ts = 284,15 [K] ;

Pentru iarna :
285,15  275,15 13    0,3238
lg  0,343  xi  xi  362,92 m
288,15  275,15 4791,66  0,7163  0,5326
Pentru vara :
285,15  284,15 13    0,3238
lg  0,343  xi  xi  1917,61 m
288,15  284,15 4791,66  0,7163  0,5326

Calculul debitului:

10
Proiect Transport Gaze

  T0  Ra p12  p22
Q0   D5
4  p0 Z T     L

K  J
Q0 
 kg    K    Pa    m2    Stm3 
 Pa K  s

debitul de gaze [Stm3/s]

T0 – temperatura normala ; T0 = 273,15 [K] ;
p1,2 – presiunea initiala, respectiv finala [Pa];
λ – coeficient de frecare hidraulica;
L = 121,5 Km = 121,5·103 m;
D = 0,3048 m;
δ = 0,554;
Z = 0,9673;
Ra= 278,041[J/kgK].

  273,15  278,041 829 5602  750 000 p22 Stm3

Q0    0,30485
 1, 0586
4 1,01325  105 0,9673  288,15  0,0195  0,554  121,5  103 s

CONCLUZII

Proiectarea unui sistem de transport gaze si de comprimare a gazelor este un calcul complex care
are in vedere realizarea unei scheme tehnice de transport astfel incat cheltuielile efectuate pentru
acestea sa fie cat mai reduse, dar cu un randament maxim.
Unii dintre parametri care intervin in calcul, depind de proprietatile gazului transportat,
deci proiectarea sistemului de transport tine seama de acesti parametri, deci de respectivele

11
Proiect Transport Gaze

proprietati(densitate, vascozitate, presiune, temperatura etc.) si este valabila numai pentru gazul
transportat pentru care s-a facut calculul.
Tratarea gazelor pentru transport se face prin procesul de adsorbtie a apei din gaze pe site
moleculare. Fenomenul de adsorbtie se bazeaza pe proprietatea pe care o au unele corpuri solide
de a concentra pe suprafata lor anumite substante in stare de vapori sau lichid. Tratarea gazelor se
face pentru a preveni formarea criohidratilor care blocheaza conducta.

BIBLIOGRAFIE
1. Oroveanu, T., David, V., Stan, Al., Trifan, C., - Colectarea, transportul, distributia si
depozitarea produselor petroliere si gazelor – Editura Didactica, Pedagogica, Bucuresti, 1983;
2. Soare, Al., - Transportul si depozitarea fluidelor – vol.II – Editura Unviresitatii din Ploiesti
3. Puscoiu, N. – Extractia gazelor naturale. Aplicatii de calcul. Editura Tehnica Bucuresti 1989
4. Grigoras, D. – Note de curs
5. *** - STAS 715/2-82 ;

12