UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI

MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI REGELE

MIHAI I AL ROMÂNIEI DIN TIMIȘOARA

Facultatea: Tehnologia produselor agroalimentare

Disciplina: Operații Unitare În industria alimentară

Coordonator: Student:
S.L.Dr.Ing. Rinovetz Alexandru Ardelean Edmond Andrei
421B, CEPA

Timișoara 2017

1
 Tema proiectului: Să se calculeze o instalaţie de transport pneumatic (cu
sorb) pentru grâu, de la siloz la punctul de recepţie dintr-o moară în cazul
traseului orizontal şi vertical indicat în figura de mai jos:

Schema de calcul a instalației de transport pneumatic.

Date iniţiale:

-debitul în greutate al materialului solid transportat:

QGS = 105000 [N/h],

-lungimea tronsoanelor : L1-2 = 15 m si L3-4= 44 m,

-diametrul conductei: D = 100mm = 0,10 m,

-diametrul bobului de grâu: d = 4,6 mm = 0,0046 m,

-masa particulei de grâu: m = 3,806 * 10-5 kg,

-viteza optimă a gazului ( aerului ) la transportul pneumatic,

Vg=20 ÷ 30 m/s,

-acceleraţia gravitaţională: g = 9,81 m/s,

2
-greutatea specifică a gazului la presiunea atmosfericăƴg

= 12,9 N/m3

Tabel 1. Constante legate de material

Constanta Grau
K0 - constanta de înfundare 3,1*10-5
K’0 - constanta de transport 1,8*10-5
CR – coeficientul de rezistenţă 0,42
λ z –constanta vitezei de regim
*
0,0024
γs - greutatea specifică a solidului 12753 N/m3
d –diametrul particulei 4,6 mm
m –masa particulei 3,806*10-5 kg
f – coeficient de frecare în curbă 0,30
1)Stabilirea parametrilor de transport

- Calculul concentraţiei de transport:

C = k0 *Fr2 = k0 * [ vg2 / ( g * D )]2 [-]

unde : C – concentratia de transport [ - ]; k0 –

constanta de înfundare , k0 = 3,1 * 10-5 ;
vg - viteza optimă de curgere a aerului , [m/s ];

g – acceleraţia gravitatională , [m/s ];

D – diametrul conductei , [ m ].

C = 3,1 * 10-5 * [ 252 / ( 9,81 * 0,1 )2

C =3,1 * 10-5 * 40 5 896,41
C = 3,1 * 10-5 * 4 *105 C
= 1.0102
- Calculul debitului de gaz , Qg :

Qg = [ ( π * D2 ) / 4 ] * vg [ m3/s ]

3
unde : vg – viteza optimă de curgere a aerului , [ m/s ];

D – diametrul conductei , [ m ].

Qg = [ ( 3,14 * 0,12 ) / 4 ] * 25 Qg

= 0,1 [ m3/s ]

- Calculul în greutate al gazului, QGg

QGg= ƴg * Qg * 3600 [ N/h ]

unde: ƴg – greutatea specifică a gazului la presiunea atmosferică , ƴg

= 12,9 [ N/h ].

QGg = 12,9 *0,19 * 3600 =

= 8 823,6 [ N/h ]

- Calculul debitului în greutate al solidului , QGs:

QGs = QGg * C [ N/h ]

Valoarea calculată a debitului în greutate al solidului trebuie să fie superior

cifrei impuse , funcţie de valoarea vitezei de curgere a aerului, vg. QGs = 8 823,6
* 12,4 =

= 109 412 [ N/h ]

-Calculul vitezei de regim a particulei solide în sorb, vs:

[ ( vg – vs ) / vp ] – { ( λz* / vp ) * [ vs2 / ( g * D ) ] – β = 0

Vg –viteza de regim a aerului ;

Vs – viteza de regim a particulei solide în sorb ;

Vp - viteza de plutire a particulei.

4
 Vp = 4 * g *d *γ γs − g [ m/s ]
3 CR γg

unde: d – diamentrul particulei solide, [m ],

CR – coeficient de rezistentă, CR = 0,42,

ƴs – greutatea specifică a solidului, Ƴs = 12753 [ N/m3 ],

ƴg – greutatea specifică a gazului la presiune atmosferică,

ƴg = 12,9 [ N/m3 ],

g – acceleraţia gravitaţională,

λ*z – constanta vitezei de regim, λ*z = 0,0024 – 0,0032 [ - ],

β – coeficient de proporţionalitate, β = vp / vg[ -]

D – diametrul conductei, [ m ],

g – acceleraţia gravitaţională, [ m/s2 ].

Condiţie vs< vg; din cele două soluţii ale ecuaţiei de gradul al – II – lea se va alege
valoarea vs mai mică dar apropiată vitezei optime de curgere a aerului ( vg ).

Vp = 4 * 9,18*0,0046 *12753 12,9−

3 0,42 12,9

Vp = 131,35

Vp = 11,46 [ m/s ]
β = 11,46 / 25 β =
0,45
[ ( vg – vs ) / vp ] – { ( λz* / 2 ) * [ vs2 / ( g * D ) ] – β = 0

5
[ ( 25 – vs ) / 11,46 ] – { ( 0,032 / 2 ) * [ vs2 / ( 9,81 * 0,1 ) – 0,45 = 0
- 0,018 vs2 – vs + 19,85 = 0

∆ = 1 – 4 * ( - 0,018 ) * 19,85

∆ = 2,42

Vs1 = - 70,83

Vs2 = 15,27

Condiţie vs< vg = > vs = 15,27

- Determinarea timpului de accelerare a particulei pe prima por ţiune dreaptă, ta:

Definţie: timpul de accelerare al particulei solide reprezintă intervalul de timp în

care particula solidă sub acţiunea curentului de fluid porneşte din repaus şi atinge
valoarea vitezei de regim cu o eroare de 5 %.
v
1− s
1 vsr
ta =− *ln [ s ]α v
1−δ* s
vs∞

unde :Vs∞- viteza de regim a particulei solide după atingerea timpului ta;

pentru calcule practice raportul vs = 0,95,

δ – este dat de relaţia:

δ = ( 1 – β’ ) / ( 1 + β’ ) [ - ]

α, β’ – coefficient a cărui valoare este dată de relaţia:

ξ γv * *g CR πd2
α=vg * [ - ] m g* 4

6
 d
β' = ξv* **m g 2* [-]

π
γg * *C
4 R

unde: ζv – coefficient de impact este dat de relaţia:

ζv = λz* / D + [ ( 2 * g ) / vs2

m – masa particulei de grâu, [ kg ],

CR – coeficient de rezistenţă, CR = 0,42,

D – diametrul conductei, [ m ],

d – diametrul bobului de grau, [ m ],

ƴg – greutatea specifică a aerului la presiunea atmosferică, ƴg = 12,9 [ N/m3 ],

g – acceleraţia gravitaţională,

λ*z – constanta vitezei de regim, λ*z = 0,0024 – 0,0032.

δ = ( 1 – β’ ) / ( 1 + β’ ) δ

= ( 1 – 0,8 ) / ( 1 + 0,8 )

δ = 0,11

ζv = λz* / D + [ ( 2 * g ) / vs2ζv = 0,0032 /

0,1 + [ ( 2 * 9,81 ) / 15,272ζv = 0,11

ξ γv * *g CR πd2 α=vg *

7
 m g* 4

0,11*12,9*0,42 3,14*0,00002116
α= 25 *
0,00003806*9,81 4

α = 25 * 0,36

α=9

' ξ v* * mg*
β = 2
* π * d *C
γg 4 R

' 0,11*0,00003806*9, 81
β = 3,14*0,0046 2
12,9* *0 ,42
4

β’ = √0,64 β’

= 0,8

ta = - 1 / α * ln [ 1 – ( vs / Vs∞0 )] / [ 1 – δ *( vs / Vs∞

) ta = - 1 / 9 * ln ( 1 – 0,95 ) / 1 – 0,11 * 0,95 ) ta = -

0,11 * ln 0,05

ta = 0,30 [ s ]

- Determinarea lungimii porţiunii de accelerare a particulei solide, La [ m ]:

a a s∞  δ−1 1−δ*e−α*ta 

[ m ]L = t *v 1+αδ* *ta *ln 1−δ 

unde: ta – timpul de accelerare.

8
La = 0,30 * 16,07 { [ 1 + (0,11 – 1) / ( 10 * 0,11 * 0,281 ) ] *
* ln (1 – 0,11 * e-10 * 0,281 ) / ( 1 – 0,11 ) }

La = 4,82 * ( 1 – 2,96 * ln 1,11 )

La = 4,82 * ( 1- 2,96 * 0,10 ) La

= 3,42

2)Calculul pierderilor de presiune la curgerea fluidului bifazic gaz-solid

2.1) Calculul pierderilor de presiune pe tronsonul 1-2

- Pierderea de presiune în sorb si pe prima porţiune orizontală:

a si 1 g2 g QGS *(vs −vsi )2 2 ]

∆ =p ξ * *v *γ + [ N/m
2*g π*D
3600* *g 4

unde: ζsi – coeficientul de impact în sorb, = 2;

ƴg – greutatea specifică a aerului la presiunea atmosferică, ƴg = 12,9 [ N/m3 ],

vsi – viteza de regim iniţială a particulei solide, Vsi = 0 [ m/s ].

∆pa = 2 * [ 1 / ( 2 * 9,81 ) ] * 252 * 12,9 +

[ 109 412 ( 15,27 – 0 ) ] / [ 3 600 * 9,81 * ( 3,14 * 0,12 ) / 4 ]

∆pa = 2 * 0,05 * 625 * 12,9 + 6 758,30

∆pa = 806,24 + 6 758,30

∆pa = 7 564,54

- Pierderea de presiune în sorb:

9
P1 + ∆p = pat [ N/m2 ]

unde: p1 – pierderea de presiune în sorb;

pat – presiunea atmosferică, = 1,013*105 N/m2;

∆p – pierderea de presiune în sorb şi pe prima porţiune orizontală.

P1 + 7 564,54 = 1,013*105

P1 = 1,013*105 – 7564,54

P1 = 1,013*105 - 0,075*105 P1

=0,938*105

- Pierderea aparentă de presiune pentru aerul curat pe prima porţiune

dreaptă,L1-2:

∆p1-2* = ƴg aer * λ * ( L1-2 / D ) * [ vg2 / ( 2 * g ) ] [ N/m2 ] unde: ƴg aer – greutatea

specifică a aerului curat, = 1[ N/m3 ];

λ – coeficient adimensional funcţie de regimul de curgere caracterizat prin

nr. lui Reynolds şi rugozitatea relativă a conductei, λ = 0,023.

∆p1-2* = 1 * 0,023 * ( 9,6 / 0,1 ) * [ 252 / ( 2 * 9,81 ) ]

∆p1-2* = 1 * 0,023 * 95,99 * 31,85

∆p1-2* = 70,31

- Pierderea de presiune reală la curgerea aerului curat prin tronsonul 1-2

secalculează cu relaţia:
Δp1-2 = p1 − p12 −2* *p1 ∆p1 2− * [N/m2]

10
 unde: p1 – presiunea în sorb.
∆p1-2 = 0,938*105 - 8785249844,01
∆p1-2 = 0,938*105 – 0,937*105
∆p1-2 = 0,001*105
∆p1-2 = 100
- Calculul pierderilor de presiune la curgerea fluidului bifazic pe
tronsoanerectilinii ( tronsonul 1-2 ).
În transportul pneumatic al materialelor solide dispersate într-un gaz la
stabilirea relaţiilor pentru calculul pierderilor de presiune, trebuie avut în
considerare efectele combinate ale interacţiunilor: particule solide –
conducta de transport; granule transportate – mediul de dispersie;
ciocnirile dintre particulele solide.Acestea conduc la consumuri de energie,
din energia fluidului purtator, ceea ce determină majoritatea pierderilor de
presiune faţă de cele corespunzătoare fluidului omogen purtător.

- Pierderea de presiune la transportul amestecului bifazic gaz-particule solide

sedetermină cu relaţia:

( ∆p1)1-2 = ∆p1-2 * ( 1 + K1 * C ) [ N/m2 ]

unde: K1 – coeficient experimental având valoare practică, este dat de
relaţia:
K1 = 1,3 * K’1 = 1,3 * ( λs / λ ) în care λs este dat de relaţia:
λs = ( vs1 / vg1 ) * λz* + { 2β / [ ( vs1 / vg1 ) * Fr1 ]},

unde Fr1 = ( vg12 / ( g * D ) şi β = vp / vg1

K’1 – coeficient experimental având valoare obţinută în laborator; C

– concentraţia de transport.

K1 = 1,3 * 0,0042/0,023 K1

= 0,18 * 1,3

K1 = 0,23
11
Fr1 =252/9,81 * 0,1

Fr1 = 625/0,981

Fr1 = 637,75 β=

11,46/25 β = 0,45

λs = 15,27/25 * 0,0032 + [2 * 0,45/( 15,27/25 * 637,75 )]

λs = 0,61 * 0,0032 + 0,0023 λs = 0,0042

( ∆p1)1-2 = 100 * (1 + 0,23 * 12,4)

( ∆p1)1-2 = 100 * 3,85

( ∆p1)1-2 = 385

- Pierderea de presiune în punctual 2 ( la capătul tronsonului 1-2 ):

P2 = p1 – (∆p1 )1-2 [ N/m2 ]

P2 = 0,938 * 105 – 385

P2 = 0,938 * 105 – 0,00385 * 105 P2

= 93 415

- Determinarea greutaţii specifice şi a vitezei gazului în punctu al 2 ( γg2,

Vg2)se face cu relaţia:

γg2 = γg1 * p2/p1 [N/m3 ],

γg2 = 12,9 * 93415/93800

γg2 = 12,9 * 0,99 γg2 = 12,77

Vg2 = Vg1 * p2/p1 [m/s ].

Vg2 = 25 * 0,99

Vg2 = 24,75

12
 - Calculul vitezei de regim a particulei solide în punctu 2:


vg2v−pvs2 2 − λ*z *v2s2 − =β 0

 g D* 2

- [ ( 612,56 – 2 * 24,75 Vs2 + V2s2 ) / 131,33 ] – ( 0,0032 V2s2 / 2 ) – 0,46 = 0

- [ (612,56 – 49,5 Vs2 + V2s2 ) / 131,33 ] – 0,0016 V2s2 – 0,46 = 0
- 612,56 + 49,5 Vs2 - V2s2 – 0,210 V2s2 – 60,41 = 0

1,210 V2s2 + 49,5 Vs2 – 672,97 = 0

∆ = ( 49,5 )2 – 4 * 1,210 * ( -672,97 )

∆ = 2450,25 + 3 257,17

∆ = 5 707,42

Vs2 1 = ( - 49,5 + 5707,42 ) / ( 2 * 1,210 )

Vs2 1 = ( - 49,5 + 75,54 / 2,42 )

Vs2 1 = 10,76

Vs2 2 = ( - 49,5 - 5707,42 ) / ( 2 * 1,210 )

Vs2 2 = - 51,66

- Conditie: Vs2<Vg2 => Vs2 = 10,76

2.2 ) Pierderea de presiune la transportul amestecului în zona cotului, zona 2-3:

-Pierderea de presiune la transportul aerului curat prin cot: 2

3− vg22 *γg2 2 ]

∆p =ξ* [ N/m
2* g

13
unde: ζ = 0,50.

∆p2-3 = 0,50 * ( 24,752 * 11,77 ) / ( 2 * 9,81)

∆p2-3 = 0,50 * 7 209,83 / 19,62

∆p2-3 = 0,50 * 367,47 ∆p2-3

= 183,73

- Pierderea de presiune la transportul amestecului bifazic în zona cotului ( în

ipoteza că, K1C = K1):

( ∆p1 )2-3 = ∆p2-3 * ( 1 + K1C * C ) [ N/m2 ]

( ∆p1 )2-3 = 183,73 * ( 1 + 0,23 * 12,4 )

( ∆p1 )2-3 = 183,73 * ( 1 + 2,85 )

( ∆p1 )2-3 = 707,36

- Viteza particulei solide la iesirea din cot se calculează cu formula:

- Vs3 = Vs2 * e-f * ε [ m/s ]

unde: ε = , unghiul curbei în radiani.

Vs3 = 10,76 * e-0,30 *

Vs3 = 10,76 * - log 0,471

Vs3 = 10,76 * 0,75

Vs3 = 8,07

- Pierderea de presiune la reaccelerarea particulei solide se determină cu

relaţia:

(∆p2 )2−3 = Q vGs ( s2 −vs3 ) 2 [ N/m2 ]

π*D

14
 3600* *g
4

( ∆p2 )2-3 = [ 96 000 ( 10,76 – 8,07 )] / ( 3 600 * 9,81 * 3,14 * 0,0025 )

( ∆p2 )2-3 = ( 96 000 * 2,69 ) / 2,77

( ∆p2 )2-3 = 932,27

- Presiunea în punctual 3:

p3 = p2 – ( ∆p2 )2-3 [ N/m2 ]

p3 = 93 415 – 932,27 p3

= 92 482,73

- Calculul greutaţii specifice şi a vitezei gazului în punctul 3:

ƴg3 = ƴg2 * (p3 / p2 ) [ N/m3 ],

vg3 = vg2 * ( p2 / p3 ) [ m/s] ƴg3 =

12,77 * ( 92 482,73 / 93 415 ) ƴg3 =

12,77 * 0,99 ƴg3 = 12,64

vg3 = 10,76 * ( 93 415 / 92 482,73 ) vg3

= 10,76 * 1,01

vg3 = 10,86

2.3 ) Pierderea de presiune la deplasarea amestecului bifazic pe tronsonul 3-4:

- Pierderea de presiune aparentă pentru aerul curat:

v 2 * L Δp3-4
=γg3 *λ* g3 −
* 34

2* g D*

15
∆p3-4* = 12,64 * 0,023 * [ ( 10,862 * 41 ) / ( 2 * 9,81 * 0,1 )

∆p3-4* = 12,64 * 0,023 * ( 4 835,13 / 1,96 )

∆p3-4* = 12,64 * 0,023 * 2 466,90

∆p3-4* = 715,40

- Pierderea de presiune reală la curgerea aerului curat prin tronsonul 3-4 se

calculează cu relaţia:

∆p3 4− = −p3 p32 −2* *p3 ∆p*3 4− [ N/m3 ]

∆p3-4 = 93 412,68 – 92 701,69
∆p3-4 = 710,99

- Pierderea de presiune la deplasarea amestecului bifazic gaz-solid se

determină cu relaţia:
( ∆p1 )3-4 = ∆p3-4 * ( 1 + K1 * C ) [ N/m2 ]
( ∆p1 )3-4 = 710,35 * ( 1 + 0,23 * 12,4 )
( ∆p1 )3-4 = 710,35 * 3,85 (
∆p1 )3-4 = 2 737,31

3 ) Pierderea totală de presiune:

∆ptot = ∆pa + ( ∆p1 )1-2 + ( ∆p1 )2-3 + ( ∆p2 )2-3 + ( ∆p1 )2-3 [ N/m2 ]
∆ptot = 7 564,54 + 385 + 707,36 + 932,27 + 2 737,31 ∆ptot
= 12 326,48
4 ) Puterea utilajului (ventilator sau suflantă ):
∆p
g Q* *g tot γ
P= [ kW ] η

unde: η – randamentul mecanic al utilajului, = 0,7;

16
ƴ – greutatea specifică a apei, = 10330,49 [ N/m3 ].
P = [ 9,81 * 0,19 * ( 12 326,48 / 10 330,49 ) ] / 0,7
P = ( 9,18 * 0,19 * 1,19 ) / 0,7
P = 2,21 / 0,7
P = 3,15

17
 Bibliografie

1.Teodor I.Trască, Operaţii unitare în industria alimentară, Ediţia a 2-a

revizuită, Editura Eurostampa, Timişoara, 2006.
2.Floarea,J., Robescu, D. – Transportul hidraulic şi pneumatic, Institutul
Politehnic Bucureşti, 1979.
3.Banu, C. – Manualul inginerului de industrie alimentară- vol. I, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1998.

18