Sunteți pe pagina 1din 4

Lucrarea practică nr.

10

Adaptarea vitezei autovehiculului în curbe


Scopul lucrării: A lua cunoştinţă de metodica adaptării vitezei autovehiculului în curbe.

1. Noţiuni generale

Depăşirea unei anumite limite a vitezei la deplasarea autovehiculului în curbe poate


provoca răsturnarea sau derapajul lui. Este posibil ca un vehicul să nu se răstoarne sub acţiunea
forţei centrifuge datorată curbei, dar se intre în derapaj. Vehiculele înalte se pot răsturna în curbe
fără a derapa în prealabil dacă drumul este uscat, iar în cazul carosabilului alunecos ele pot intra
în derapaj fără să se răstoarne. Comportamentul vehiculului în curbă este influenţat astfel de
viteză şi de aderenţa drumului.
Răsturnarea se produce cînd momentul forţei centrifuge în raport cu linia de contact a
roţilor din exteriorul curbei anulează reacţiunea de pe roţile din interior.
În cazul general al unei curbe cu înclinaţia transversală β* a drumului, viteza Wr (km/h) de
la care începe răsturnarea se determină cu relaţia:

Wr = 11,3 ⋅ {R ⋅[( E/2 ⋅ h + tg β*)] / [1−( E/ 2⋅ h ⋅ tg β*)]} (10.1)

în care Wr - viteza de la care începe răsturnarea vehiculului, km/h; R – raza traiectoriei


centrului de greutate al vehiculului, m; E - ecartamentul vehiculului, m; h - înălţimea
centrului de greutate, m.
Dacă drumul nu are înclinaţie transversală (β* = 0), atunci:

Wr = 11,3 ⋅ [(R ⋅ E)/(2 ⋅ h)] (10.2)

Viteza la care se produce răsturnarea este în realitate mai mică decît cea determinată cu
relaţiile (10.1 şi 10.2) şi asta pentru că nu s-au luat în consideraţie elasticităţile suspensiei şi
anvelepelor. Din cauza lor, centrul de greutate se deplasează către exteriorul curbei, iar
greutatea masei suspendate generează în plus un moment destabilizator.
Viteza de la care începe răsturnarea vehiculului, atunci cînd se iau în consideraţie
elasticităţile suspensiei şi anvelepelor, se determină cu relaţia:

Wr* = { R ⋅ [( Mr ⋅ g ⋅ E/2 ) + (Me ⋅ g ⋅ ( E/2 − h e ⋅ α ))] / (Me ⋅ h + Mr ⋅ hr )}


(10.3)

în care Wr* - viteza de la care începe răsturnarea vehiculului, atunci cînd se iau în consideraţie
elasticităţile suspensiei şi anvelepelor, km/h; R – raza traiectoriei centrului de greutate
al vehiculului, m; E - ecartamentul vehiculului, m; h - înălţimea centrului de greutate a
2
masei suspendate, m; g – acceleraţia gravitaţiei, m/s ; Mr – masa ansamblului rigid,
kg ; Me – masa părţii suspendate; h e– distanţa dintre centrele de greutate şi de
rotaţie ale masei suspendate, m; h r – înălţimea centrului de greutate a masei rigide, m;
α– unghiul de înclinaţie a masei suspendate în raport cu drumul, rad.

Unghiul de înclinaţie a masei suspendate în raport cu drumul se determină cu relaţia:

1
α =[0,5 ⋅ g ⋅Me ⋅h e ⋅E ⋅ (Me + Mr)] /[(c −Me ⋅ g ⋅h e) ⋅(Me ⋅ h + Mr ⋅ hr ) + g ⋅Me2 ⋅h e2]
(10.4) în care c – coeficientul rigidităţii suspensiei, N⋅m/rad.

2
Acceleraţia transversală at ( m/s ) la care se produce răsturnarea autovehiculului se
determină cu relaţia:
at = Wr*2 / R (10.5)

în care Wr* - viteza de la care începe răsturnarea vehiculului, atunci cînd se iau în consideraţie
elasticităţile suspensiei şi anvelepelor, km/h; R – raza traiectoriei centrului de greutate
al vehiculului, m.

Dacă drumul este înclinat transversal cu unghiul β* , viteza de la care începe răsturnarea
vehiculului, atunci cînd se iau în consideraţie elasticităţile suspensiei şi anvelepelor se determină
cu relaţia:

Wr ={R ⋅ [( M+N )/(Q + T)]} (10.6)


în care M = Me ⋅ g ⋅ [h ⋅ sin β* + ( E/2 − h e ⋅ α ) ⋅ cos β* ]; (10.7)
N = Mr ⋅ g ⋅(E/2 ⋅ cos β* + hr ⋅ sin β*); (10.8)
Q = Me ⋅ [h ⋅ cos β* − ( E/2 − h e ⋅ α ) ⋅ sin β* ]; (10.9)
T = Mr ⋅ ( hr ⋅ cosβ* −E/2 ⋅ sin β* ) (10.10)

2. Mersul lucrării: Exemplu de adaptare a vitezei autovehiculului în curbe

Tabelul 10.1. Datele iniţiale pentru calcule

Nr. Me , kg Mr, kg h, m he , h r, m E, m β* c, N⋅m/rad R, m


var m
0 24000 10500 2,9 1,7 1,2 2,4 0 1050 ⋅ 10
3 25
Un autovehicul cu Me = 24000 kg; Mr = 10500 kg; c= 1050 ⋅ 103 N⋅m/rad; h = 2,9 m;

he = 1,7 m; hr = 1,2 m; E = 2,4 m, parcurge o curbă cu raza R = 25 m.


Unghiul de înclinaţie a masei suspendate în raport cu drumul se determină
cu relaţia (10.4):

α = [0,5 ⋅ g ⋅Me ⋅h e ⋅E ⋅ (Me + Mr)] /[(c −Me ⋅ g ⋅h e) ⋅(Me ⋅ h + Mr ⋅ hr ) + g ⋅Me2 ⋅h e2]


α = [0,5 ⋅ 9,81 ⋅24000 ⋅1,7 ⋅2,4 ⋅ (24000 + 10500)] / [(1050 ⋅ 103 −
2 2
−24000 ⋅ 9,81 ⋅1,7) ⋅(24000 ⋅ 2,9+ 10500 ⋅ 1,2) + 9,81 ⋅24000 ⋅1,7 ] = 0,2375 rad

Viteza Wr se stabileşte cu expresia (10.2) :

2
Wr = 11,3 ⋅ [(R ⋅ E)/(2 ⋅ h)]
Wr = 11,3 ⋅ [(25 ⋅ 2,4)/(2 ⋅ 2,9)] = 36,34 km/h

Viteza Wr* se stabileşte cu expresia (10.3) :

Wr* = { R ⋅ [( Mr ⋅ g ⋅ E/2 ) + (Me ⋅ g ⋅ ( E/2 − h e ⋅ α ))] / (Me ⋅ h + Mr ⋅


hr )} Wr* = { 25 ⋅ [( 10500 ⋅ 9,81 ⋅ 2,4/2 ) + (24000 ⋅ 9,81 ⋅ ( 2,4/2 −
− 1,7 ⋅ 0,2375 ))] / (24000 ⋅ 2,9 + 105000⋅ 1,2 )} = 9,72 m/s = 35,01 km/h

2
Acceleraţia transversală at ( m/s ) la care se produce răsturnarea autovehiculului se
determină cu relaţia (10.5):

at = Wr*2 / R
at = 9,722 /25 = 3,77 m/s2
Concluzie: Autovehiculul începe răsturnarea la viteza Wr* = 35,01 km/h cu acceleraţia
2
transversală a răsturnării at = 3,77 m/s . Dacă nu se iau în consideraţie elasticităţile
suspensiei şi a anvelepelor, atunci Wr = 36,34 km/h; rezultă că Wr* < Wr.

3. Conţinutul dării de seamă

1.Denumirea lucrării practice;


2.Scopul lucrării practice;
3.Datele iniţiale pentru calcule (tab. 10.1) ;
4.Relaţiile necesare pentru calcule cu explicaţii şi calculele;
5.Concluzie.

BIBLIOGRAFIE

1. Radu Gaiginschi. Reconstrucţia şi expertiza accidentelor rutiere. Bucureşti: Editura


tehnică, 2009, 519 p. ( pag. 443 - 450).

3
Tabelul 10.2. Datele iniţiale pentru toate variantele *

Nr. Me , kg Mr, kg h, m he , m hr , m E, m
variantei
1 24500 11000 3,0 1,8 1,3 2,42
2 24400 10900 2,99 1,79 1,29 2,40
3 24800 10000 2,90 1,88 1,38 2,28
4 24200 10700 2,97 1,77 1,27 2,42
5 24100 10600 2,96 1,76 1,26 2,40
6 23900 10500 2,95 1,75 1,25 2,38
7 23800 10400 2,94 1,74 1,24 2,42
8 23700 10300 2,93 1,73 1,23 2,40
9 23600 10200 2,92 1,72 1,22 2,38
10 23500 10100 2,91 1,71 1,21 2,42
11 24500 10000 2,90 1,70 1,20 2,40
12 24400 11000 2,89 1,69 1,19 2,38
13 24500 10300 2,80 1,58 1,28 2,28
14 24300 10900 2,83 1,65 1,18 2,42
15 24000 10300 2,80 1,68 1,10 2,30
16 23900 10600 2,85 1,65 1,15 2,42
17 23800 10500 2,84 1,64 1,14 2,40
18 23700 10400 2,83 1,63 1,13 2,38
19 23600 10300 2,82 1,62 1,12 2,42
20 23500 10200 2,81 1,61 1,11 2,40
21 24500 10100 2,80 1,60 1,10 2,38
22 24400 10000 3,0 1,8 1,3 2,42
23 24300 11000 2,99 1,79 1,29 2,40
24 24200 10900 2,98 1,78 1,28 2,38
25 24100 10800 2,97 1,77 1,27 2,42
26 23900 10700 2,96 1,76 1,26 2,40
27 23800 10600 2,95 1,75 1,25 2,42
28 23700 10500 2,94 1,74 1,24 2,40
29 23600 10400 2,93 1,73 1,23 2,38
30 23500 10300 2,92 1,72 1,22 2,42
31 24500 10200 2,91 1,71 1,21 2,40
32 24400 10100 2,90 1,70 1,20 2,38
* - pentru toate variantele: β*=0; c = 1050 ⋅ 103 N⋅m/rad; R = 25 m.

S-ar putea să vă placă și