MINISTERUL EDUCATIEI CULTURII SI CERCETARII AL REPUBLICII

MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea „Inginerie Mecanică, Industrială şi Transporturi”

Departamentul „Transporturi”

Lucrare de laborator Nr.4

la disciplina:
Motoare cu ardere internă

Tema:Ridicarea caracteristicii de viteză

A elaborat studentul grupei ITTA-161

Slobodeaniuc Stanislav
A verificat lector universitar
Vasile Plămădeală
 Chișinău 2018
Scopul lucrării: determinarea eficacității și economicității motorului în diapazonul de
variație a turației, pentru cazul, cînd clapeta de accelerație este deschisă complet, atît cît și pentru
cazul cînd clapeta este deschisă parțial; determinarea regimului de viteză, cînd puterea efectivă (
) și cuplul motor ( ) ating valoarea maximală; determinarea regimului de viteză minimă,
stabil de funcționare cînd clapeta de accelerație este deschisă complet; determinarea regimului de
viteză, cînd consumul specific de combustibil ( ) atinge valoarea minimală.

Condiții de ridicare: poziția invariabilă a clapetei de accelerație; anticipație avantajoasă

pentru orice punct experimental, variază turația motorului.

Echipament și aparate: stand de încercări cu frînă electrică, MAS, tahometru, analizator

de gaze, termometru, manometru.

Metoda de ridicare. Succesiune la ridicarea caracteristicii.

1) După încălzirea motorului, clapeta de accelerație este deschisă complet sau
parțial, în dependență de scopul pus în fața încercătorului. Concomitent cu deschiderea clapetei
de accelerație motorul încercat este frînat, în caz contrar motorul poate să funcționeze în regim
de ambalare. După instalarea poziție de deschidere a clapetei de accelerație, motorul este frînat
pînă la turația minimală stabilă de funcționare. Apoi, după stabilizarea regimului de funcționare
la această turație se fac măsurările necesare: momentul motor, ; consumul orar de
combustibil, și de aer ; turația n, și altor parametric. Valorile parametrilor măsurați sunt
înscrise în procesul verbal de încercări.
2) Măsurările pentru al doilea punct experimental se fac, schimbînd turația
motorului, micșorînd sarcina la regimul stabil de funcționare pentru noua turație ajustată. De
obicei noul regim de viteză se recomandă să fie instalat după fiecare 200 – 500 turații.
3) Acționînd în modul acesta sunt obținute toate celelalte puncte experimentale.
Caracteristica este complet ridicată și încercările terminate, cînd turația motorului atinge valoarea
= (1,1 – 1,15) . Îi de dorit ca numărul de puncte experimentale să fie nu mai puțin de 8 –
10.
4) Dacă pe parcursul acestei caracteristici se poate determina și aprecia
pierderile mecanice, folosind una din metodele cunoscute.
5) După calcularea parametrilor se desenează diagrama caracteristicii în
dependență de variația vitezei.

Coala
UTTA 527.1 160753.LB 1
Mod. Coala Nr.Document Semnatur Data
 Analiza caracteristicii:
În fig.1.1 sunt prezentate curbele de variație a caracteristicii și indicilor procesului de lucru
( , , ) cînd clapeta de accelerație este deschisă complet (caracteristica exterioară de
turație).

Fig.1.1 Alura curbelor caracteristicii de viteză (caracteristica exterioară)

Regimuri de viteză caracteristicii funcționării motorului pe diagramele prezentate sunt:

regimul puterii maxime ( ), regimul valorii maxime a cuplului motor ( ), regimul
valorii minime a consumului specific de combustibil ( ), regimul de viteză, ce corespunde
turației minime stabilă de funcționare ( ).
Pentru a analiza alura de variație a curbelor sunt folosite următoarele expresii:
Pentru puterea motorului:

, kW; (1.1)

Pentru cuplul motor:

, Nm; (1.2)
Pentru presiunea medie efectivă:

Coala
UTTA 527.1 160753.LB 2
Mod Mod Nr.Document Semnatur Data
 , MPa; (1.3)

Deci:
, kW; (1.4)
A, B, C – constante.
Conform expresiei de mai sus, puterea efectivă a motorului este în dependență de variația presiunii
medii ( ) și turație. Pentru cazul cînd valoarea lui rămîne neschimbată curba puterii în dependență

de turație crește proporțional. Însă valoarea presiunii medii efective ( ) depinde de variația

coeficientului de umplere ( ), relației ( ), în care caracterizează desăvîrșirea procesului de lucru și

randamentului mecanic ( ).
Valorile acestor indici se schimbă și depind în măsură mare de variația turației. Coeficientul de
umplere al cilindrului ( ) atinge valoarea maximă la o anumită valoare a turației, care este instalată de
uzina producătoare, cînd fazele de distribuție a gazelor coincid cu timpul la efectuarea ciclului. Mărirea
turației provoacă micșorarea coeficientului de umplere ( ), deoarece cresc pierderile hidraulice la
admisie, conform expresiei:
; (1.5)
Coeficientul de umplere ( ) scade și micșorarea turației, fiindcă timpul rezervat la distribuția
de gaze e mai mic decît timpul rezervat la efectuarea ciclului motor. Ca urmare, are loc aruncarea în
spațiul înconjurător amestec carburant, fiindcă supapa de admisie se închide cu o întîrziere oarecare.
Coeficientul de exces de aer în dependență de variația turației se schimbă de la =0,75 la
turație mică pînă la =0,92 la turația nominală.
Randamentul indicat ( ) crește puțin cu mărirea turației, iar raportul ( ) rămîne aproape
constant.
Variația randamentului mecanic se poate aprecia conform relației de mai jos:

; (1.6)

Cu sporirea turației presiunea medie a pierderilor mecanice crește, iar conform

spuselor mai sus scade, de aceea scade și valoarea lui . Prin urmare, alura de variație a
curbei presiunii medii efective va depinde de variația produsului a indicilor , , , iar
valoarea maximă va fi atinsă, cînd acest produs va fi maximal.
Alura de variație a curbei cuplului motor corespunde întocmai curbei presiunii medii
efective numai în scară diferită.
Valoarea maximală a presiunii medii efective corespunzător se poate obține construcția
grafică, ducînd o linie dreaptă din centrul de coordonate tangent curbei puterii efective.

Coala
UTTA 527.1 160753.LB 3
Mod Coala Nr.Document Semnatur Data
 Conform cu relațiile de mai sus, cu sporirea turației puterea motorului crește proporțional
liniar, iar influența indicilor , , abat curba puterii de la funcția liniară. Curba puterii
la o anumită turație atinge valoarea maximală, iar apoi începe să scadă.
La motorul cu aprindere prin scînteie turația nominală este mai ridicată în raport cu
turația puterii maxime.

, rot/min; (1.7)

Necătînd la aceea, că puterea motorului la viteza nominală este mai mică, rezerva de putere
în raport cu puterea de consum crește, făcînd să sporească calitățile de tracțiune ale
automobilului.
Consumul orar ( ) de combustibil depinde într-o măsură mai mare de turația motorului
(n) și coeficientul de umplere a cilindrului ( ) la mărirea turației scade, curba consumului orar
se abate de linia dreaptă.
Economia motorului este exprimată prin consumul specific efectiv de combustibil și
depinde de alura de variație a curbelor și . Pînă atunci, cînd creșterea consumul
specific crește.
Turația, la care consumul specific capătă valoarea minimală nu coincide cu turația puterii
maxime. Aceasta se poate observa prin diferențierea expresiei în raport cu turația:

; (1.8)

La regimul puterii maxime diferențiala: deci .

La mărirea turațiilor consumul orar crește deci crește și consumul specific

. Adică cînd (valoarea maximală a puterii efective) valoarea consumului

specific de combustibil n-are valoare minimală.

Tot în felul acesta se dovedește, că la regimul curba puterii efective crește, adică

și puterea motorului n-are valoare maximă. Cu adevărat, la regimul diferențiala

, iar . La mărirea turației expresia , deci valoarea expresiei

Coala
UTTA 527.1 160753.LB 4
Mod. Coala Nr.Document Semnatur Data
 CARACTERISTICA PARȚIALĂ DE VITEZĂ
În fig.1.2 este prezentată caracteristica parțială de viteză, la diferite poziții fixe a clapetei
de accelerație.

Fig.1.2 Variația parametrilor energetici și de consum conform

caracteristicii parțială de viteză

Se poate observa, că valorile maxime ale puterii efective , cuplului motor și

minimul consumului de combustibil, cu închiderea clapetei de accelerație, sunt transferate în
direcția de micșorare a turației, iar diapazonul de variație a turației se reduce simțitor.
Închiderea clapetei de accelerație mărește rezistența hidraulică la admisie și micșorează
brusc coeficientul de umplere al cilindrului. Totodată la deschiderea mică a clapetei de
accelerație chiar și la turații mici micșorează brusc coeficientul de umplere, fiindcă cresc rapid
pierderile de presiune la admisie din cauza rezistenței hidraulice.
Trebuie de menționat, că pierderile mecanice nu depind de poziția clapetei de accelerație,
însă cu închiderea ei cresc și pierderile de energie la admisie și evacuarea gazelor din cilindru,
fiind un component a pierderilor mecanice. În corespundere cu aceasta, randamentul mecanic
, va scădea.
Fiecare poziție a clapetei de accelerație posedă de o turație, bine determinată, mai mică
decît cea nominală.

Coala
UTTA 527.1 160753.LB 5
Mod Coala Nr.Document Semnatur Data
 Anexă
Universitatea Tehnică a Moldovei
Catedra “Transport Auto”
Laboratorul “Încercarea Motoarelor Auto”

Lucrare de laborator Nr.4

Denumirea lucrării: “Ridicarea caracteristicii de viteză ”
1. Scopul lucrării: Determinarea economicității și eficacității motorului în diapozonul de
variație a turației.
2. Condiții la ridicarea caracteristicii: Poziția invariabilă a clapetei de accelerație.
3. Combustibilul: Marca AI-92, C=85%, H=15%, =14,96 kg.aer/kg.comb.
4. Motorul: Marca VAZ 21011, =1,2l, =8, Carburator DAAZ 2105.
5. Frîna electrică: Tip electric, Marca M2812-4, =69 kW, n=6000 rot/min.
6. Temperatura:
 mediul înconjurător 20 ;
 lichidului de răcire 70 la intrare și 80 la ieșire din motor;
 uleiul în baia motorului 70 .
7. Presiunea:
 mediului înconjurător =0,1033 MPa, densitatea aerului =1,206;
 uleiul din baia motorului 0,2 Mpa,B0=760 hPa

Tabelul 1.1 Măsurărilor și rezultatelor calculate

Datele măsurărilor Datele calculate
Nr.
n. rot/min

crt.

1. 2000 7,5 50 72 0,50 20,944 2,5 30,154 119,367 0,347 0,806

2. 2500 7,0 50 58 0,50 24,434 3,103 38,929 127,011 0,359 0,838
3. 2800 6,8 50 48 0,54 26,584 3,75 48,849 141,058 0,402 0,871
4. 3000 6,4 50 41 0,56 26,808 4,390 59,307 163,765 0,455 0,903
5. 3200 6,0 50 35 0,58 26,808 5,142 71,955 191,839 0,518 0,935
6. 3400 5,8 50 30 0,59 27,534 6,0 85,395 217,911 0,578 0,951
7. 3600 5,7 50 26 0,60 28,651 6,923 100,203 241,633 0,641 0,968
8. 3700 5,6 50 23 0,61 28,930 7,826 115,16 270,514 0,717 0,984
9. 3900 5,4 50 21 0,62 29,405 8,571 128,96 291,494 0,757 0.999
10. 4000 5,3 50 20 0,63 29,601 9 136,777 304,047 0,788 1,016

Coala
UTTA 527.1 160753.LB 6
Mod Coala Nr.Document Semnatur Data
 Concluzie:
În urma efectuării lucrării de laborator am determinat eficacitatea și economicitatea
motorului în diapozonul variației de turație, pentru cazul cînd clapeta de accelerație este închisă
complet, atît și pentru cazul cînd este deschisă parțial. Asemenea am determinat regimul de
viteză cînd puterea și cuplul motor ating valorile maximale, la fel am determinat și viteza
minimă de funcționare cînd clapeta de accelerație este deschisă complet, pe lîngă toate acestea
am determinat regimul de viteză cînd consumul specific de combustibil atinge valorile minimale.

Coala
UTTA 527.1 160753.LB 7
Mod. Coala Nr.Document. Semnatur Data
 Bibliografie:
1. Îndrumar metodic pentru îndeplinirea lucrărilor de laborator la disciplina “Motoare auto”,
UTM, Chișinău, 2008;
2. Motoare auto, Îndrumar metodic privind efectuarea lucrării de an şi orelor de practică,
Chişinău, 1999;
3. I. Gaiginschi, Gh. Zatreanu, Motoare cu ardere internă, construcţie şi calcul, Editura „Gh.
Asachi” Iaşi, 1995;
4. Gh. Bobescu, C. Cofaru, A. Chiru, G. A. Radu, V. Ene, Iu. Guber, V. Scalnîi, Motoare pentru
automobile şi tractoare, Teorie şi caracteristici, Volumul I, Chişinău, Editura „Tehnica”;
5. Gh. Bobescu, G. A. Radu, A. Chiru, C. Cofaru, V. Ene, V. Amariei, Iu. Guber, Motoare
pentru automobile şi tractoare, Dinamică, calcul şi construcţie, Volumul II, Chişinău, Editura
„Tehnica”, 1998.

Coala
UTTA 527.1 160753.LB 8
Mod Coala Nr.Document Semnatur Data