MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA

Facultatea «Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi»

Departamentul «Transporturi»

Programul «Siguranța și Ecologizarea Transportului Rutier»

ECOLOGIZAREA SISTEMULUI
OM – AUTOMOBIL – MEDIU

LUCRARE PRACTICĂ NR. 5

Tema: ‚‚DETERMINAREA NIVELULUI NOXELOR ŞI
ECOLOGIZAREA SCURGERILOR LA STAŢIA DE ALIMENTARE CU
SPĂLĂTORIE AUTO’’

Masterandul grupei SETR 201 M Slobodeaniuc Stanislav

(numele, prenumele)

CHIŞINĂU 2021
 Scopul lucrării: căpătarea deprinderilor practice de calcul al nivelului de poluare a
apelor după spălarea automobilelor şi scurgerilor din aversă de la staţie de alimentare cu
combustibil şi elaborarea măsurilor pentru neutralizarea noxelor.

Fig. 5.1 Staţie de alimentare a automobilelor

Fig. 5.2 Spălătorie auto

Date iniţiale:
Programul zilnic de spălare-curăţare a autoturismelor Nsc, automobile/zi (tab. 5.1):
Tabelul 5.1 Date iniţiale
Varianta Nsc Varianta Nsc Varianta Nsc Varianta Nsc

1 24 9 32 17 24 25 32

2 25 10 33 18 25 26 33

3 26 11 34 19 26 27 34

4 27 12 35 20 27 28 35

5 28 13 36 21 28 29 36

2
Tabelul 5.1 (continuare)

6 29 14 37 22 29 30 37

7 30 15 38 23 30 31 38

8 31 16 39 24 31 32 39

5.1 Calculul schimbului de aer pentru dizolvarea aburilor de apă

Cantitate specifică de apă Wa, kg/h evaporată de pe suprafeţele podelei încăperii şi
automobilelor (www.scribd.com/.../2-Расчет-воздухообме...) se determină prin relaţia:
0,1∙ Ca ∙ ( t i −t f )
Wa= =2.256 , kg/h, (5.1)
q
unde: 0,1 – 10% din volumul apei consumate se află pe suprafaţa podelei şi automobilului;
Ca – consumul specific de apă pentru spălarea autoturismelor, kg/h (pentru spălarea
manuală cu productivitatea unui post de spălare 3
automobile/h Ga = 600 kg/h);
ti – temperatura iniţială a apei pentru spălarea autoturismelor, oC (ti = 38
o
C);
tf – temperatura apei după spălarea autoturismelor, oC (tf = 16 oC);
q – căldură latentă de evaporare a apei, kCal/kg (q = 585 kCal/kg).
Schimbul de aer ∑Sva, m3/h în sector de spălare-curăţare a automobilelor pentru
dizolvarea vaporilor de apă (www.scribd.com/.../2-Расчет-воздухообме...) se determină
prin relația:
W
∑ S va= 1,2 ∙ ( d a−d ) =0.470, m3/h, (5.2)
1 2

unde: d1 – conţinut de umiditate în aerul încăperii, g/kg (în mediu d1 = 9 g/kg);

d2 – conţinut de umiditate în aerul atmosferei, g/kg (în mediu pentru calcul d2 = 5
g/kg).
5.2 Calculul gradului de epurare a apelor de scurgere de la spălarea
autoturismelor
Gradul minim de epurare Gei, % a apelor de scurgere de la spălarea autoturismelor se
determină prin relația:
100 ∙ ( Ci −M i )
Gei = =98.000, m3/h, (5.3)
Сi

3
 100 ∙ ( Ci −M i )
Gei = =85.000, m3/h,
Сi
100 ∙ ( Ci −M i )
Gei = =100.000, m3/h,
Сi
100 ∙ ( Ci −M i )
Gei = =55.556, m3/h,
Сi
unde: Ci – concentraţia substanţelor nocive în apă după spălarea autoturismelor, g/m3 (www.
potential4.com.ua/tehnologii_ochistki_stok...) (tab. 5.2);
Mi – normativele deversărilor limitat admisibile (D.L.A.), g/m3 (tab. 5.2).
Tabelul 5.2 Concentraţia şi normele deversărilor limitat admisibile de la spălarea
autoturismelor
Concentraţia în apă:

DLA după epurarea

Denumirea indicatorilor după spălarea apei pentru utilizare
autoturismelor secundară (ONTP-01-
91)

Substanţe în suspensie, mg/l 2000 40

Produse petroliere, mg/l 100 15

Substanţe tensioactivi sintetice, mg/l 10 -

Substanţe organice (consumul biochimic de

oxigen, necesar pentru oxidarea substanţelor 80 (CBO20)
180
organice în apă în condiţiile aerobe CBO5, CBO5 = 0,67·CBO20
mg O2/l)

5.3 Calculul cantităţii substanţelor nocive care necesită eliminarea în procesul de

epurare
Volumul apelor de scurgere Vsc, m3 de la spălarea automobilelor se determină prin
relaţia:
Vsc = 0,9·Va·Nsc·10-3=6.300 m3, (5.4)
unde: Va – consumul de apă pentru spălarea unui automobil, l (pentru autoturisme Va = 200
l/automobil);

4
 Nsc – programul zilnic de spălare a autoturismelor, automobile.
Cantitatea substanţelor nocive Wi, kg/zi care necesită eliminarea în procesul de epurare
se determină prin relaţia:
Wi = Vsc·(Ci – Mi)·10-3=12,348 kg/zi, (5.5)
Wi = Vsc·(Ci – Mi)·10-3=0.536 kg/zi,
Wi = Vsc·(Ci – Mi)·10-3=0.063 kg/zi,
Wi = Vsc·(Ci – Mi)·10-3=0.630 kg/zi,
5.3 Neutralizarea scurgerilor nocive
În dependenţă de valoarea Vsc şi Wi de elaborat măsurile şi de ales utilajele pentru
epurarea apelor de scurgere de la spălare a automobilelor.

Fig. 5.3 Spălătorie auto

5.4 Determinarea nivelului de poluare a atmosferei cu vapori de combustibili la
staţie de alimentare cu combustibil lichid
Date iniţiale:
Q'ti – volumul combustibilului alimentat în perioada toamnă-iarnă, milioane m3 (60% benzină,
40% motorină);
Q'pv – volumul combustibilului alimentat în perioada primăvară-vară, milioane m3 (60%
benzină, 40% motorină);
Amplasarea rezervorului pentru stocarea combustibililor – subterană.
Tabelul 5.3 Date iniţiale
Varianta

Varianta

Varianta
Varianta

Varianta

Q'ti Q'pv Q'ti Q'pv Q'ti Q'pv Q'ti Q'pv Q'ti Q'pv

1 1,0 2,9 7 1,6 2,3 13 2,2 2,4 19 1,2 1,9 25 1,8 2,5

2 1,1 2,8 8 1,7 2,2 14 2,3 2,5 20 1,3 2,0 26 1,9 2,6

5
3 1,2 2,7 9 1,8 2,1 15 2,4 2,6 21 1,4 2,1 27 2,0 2,7

6
Tabelul 5.3 (continuare)

4 1,3 2,6 10 1,9 2,0 16 2,5 2,7 22 1,5 2,2 28 2,1 2,8

5 1,4 2,5 11 2,0 2,2 17 1,0 1,7 23 1,6 2,3 29 2,2 2,9

6 1,5 2,4 12 2,1 2,3 18 1,1 1,8 24 1,7 2,4 30 2,3 3,0

Cantitatea anuală Gal, t/an a vaporilor combustibililor evaporaţi în atmosferă în

procesele de alimentare a rezervoarelor pentru stocarea combustibililor şi rezervoarelor
automobilelor se determină cu relaţia:
Gal =[ ( Crs +C ra ) ∙ Qti + ( Crs +Cra ) ∙ Q pv ] ∙ 10 =0.00404, t/an,
¿ ¿ −6
(5.6)

Gal =[ ( Crs +C ra ) ∙ Qti + ( C¿rs +C¿ra ) ∙ Q pv ] ∙ 10−6=0.00378, t/an,

Gal =[ ( Crs +C ra ) ∙ Qti + ( Crs +Cra ) ∙ Q pv ] ∙ 10 =0.00001646, t/an,

¿ ¿ −6

Gal =[ ( Crs +C ra ) ∙ Qti + ( C¿rs +C¿ra ) ∙ Q pv ] ∙ 10−6=0.00001541, t/an,

unde: Crs – concentraţia vaporilor de combustibil în procesul de alimentare a rezervoarelor

pentru stocarea combustibililor, g/m3 (tab. 5.4);
Cra – concentraţia vaporilor de combustibil în procesul de alimentare a rezervoarelor
automobilelor, g/m3 (tab. 5.4);
Qti – volumul combustibilului alimentat în perioada toamna-iarna, m3;
Qpv – volumul combustibilului alimentat în perioada primăvară-vară, m3.
Tabelul 5.4 Concentraţia vaporilor de combustibil în procesele de alimentare a
rezervoarelor pentru stocarea combustibililor şi rezervoarelor
automobilelor
Amplasarea rezervorului pentru
stocarea combustibililor Rezervorul
Tipul
Perioada automobilului,
combustibilului terestră, Crs, subterană, Crs, Cra, g/m3
g/m3 g/m3

maximum 701,8 580,0 -

Benzină
toamnă-iarnă 310,0 260,4 520,0

7
Tabelul 5.4 (continuare)

primăvară-vară 375,1 308,5 623,1

Amplasarea rezervorului pentru

stocarea combustibililor Rezervorul
Tipul
Perioada automobilului,
combustibilului terestră, Crs, subterană, Crs, Cra, g/m3
g/m3 g/m3

maximum 2,25 1,88 -

Motorină toamna-iarna 1,19 0,99 1,98

primăvară-vară 1,60 1,33 2,66

Cantitate anuală Gsc, t/an a vaporilor combustibililor evaporaţi în atmosferă în

rezultatul scurgerilor se determină prin relaţiile:
benzină:
Gsc =125 ∙ [ ( Crs +C ra ) ] ∙ 10 =0.229 , t/an,
−6
(5.7)

Gsc =125 ∙ [ ( Crs +C ra ) ] ∙ 10 =0.214 t/an,

−6

motorină:
Gsc =50 ∙ [ ( Crs +C ra) ] ∙ 10 =0.000372 t/an,
−6
(5.8)

Gsc =50 ∙ [ ( Crs +C ra) ] ∙ 10−6 =0.000348 t/an,

Total vapori de combustibil evaporaţi în atmosferă ∑Gb şi ∑Gm, t/an se determină prin
relaţiile:
∑Gb = Gal + Gsc=0.233 t/an, (5.9)
∑Gb = Gal + Gsc=0.218, t/an,
∑Gm = Gal + Gsc=0.000388, t/an, (5.10)
∑Gm = Gal + Gsc=0.000363, t/an,
Tabelul 5.5 Concentraţia substanţelor nocive în vapori de combustibili
Produs Hidrocarburi Hidrog
petrolie en
saturate nesatura aromatice
r sulfura
te

8
 t

9
Tabelul 5.4 (continuare)

inclusiv Inclusiv

total C1- total benze etilbe

C6-C10 toluol xilol
C5 n nzen

Benzină, 92,6 67,6

25,01 2,50 4,82 2,30 2,17 0,29 0,06 -
% 8 7

Benzină, 0.21 0.15 0.058 0.01 0.005 0.005 0.000 0.000

0.00581 0.000
t/an 554 738 16 121 35 05 67 14

Motorin 99,5
- - - 0,15 - - - - 0,28
ă, % 7

0.00
Motorin 0.00 0.00 0.0000
0.000 0.000 0000 0.000 0.000 0.000 0.000
ă, t/an 0386 0 00109
58

Degajare maximă unică de vapori de combustibil Gmax, g/s se determină prin relaţia:
Gmax = (Cmaxrs·Vr)/1200=58.483, g/s, (5.11)
Gmax = (Cmaxrs·Vr)/1200=48.333, g/s,
Gmax = (Cmaxrs·Vr)/1200=0.188, g/s,
Gmax = (Cmaxrs·Vr)/1200=0.157, g/s,
unde: Cmaxr – concentraţia maximă de vapori de combustibil emise în procesul de umplere a
rezervorului, g/m3;
Vr – volumul rezervorului 100, m3.
5.5 Elaborarea măsurilor de recuperare a vaporilor combustibililor

10
 Fig. 5.4 Staţie de alimentare cu combustibil
5.5.1 Calculul gradului necesar de epurare a scurgerilor din aversă în râul Bâc
de pe teritoriul staţiei de alimentare şi spălătoriei auto
Tabelul 5.6 Terenul staţiei de alimentare şi spălătorie auto cu panta peste 1,5% şi
suprafaţa F, m2:

F, F, F, F, F, F,
Varianta

Varianta

Varianta

Varianta

Varianta

Varianta
m2 m2 m2 m2 m2 m2

200 250 300 350 400 450

1 6 11 16 21 26
0 0 0 0 0 0

210 260 310 360 410 460

2 7 12 17 22 27
0 0 0 0 0 0

220 270 320 370 420 470

3 8 13 18 23 28
0 0 0 0 0 0

230 280 330 380 430 480

4 9 14 19 24 29
0 0 0 0 0 0

240 290 340 390 440 490

5 10 15 20 25 30
0 0 0 0 0 0

11
 Fig. 5.5 Secţiunea de control a râului Bâc

Fig. 5.6 Amplasarea staţiei de alimentare cu combustibil şi spălătoriei auto faţă de

râul Bâc
5.5.2 Calculul gradului necesar de epurare a scurgerilor de la substanţe în
suspensie şi produse petroliere
Debitul scurgerilor din aversă q, m3/s se determină cu relaţia:
pentruteren cu pantă peste 1,5 %
F ∙ q5 ∙10−3
q= =0.066, m3/s (5.12)
10000
pentruteren cu pantă pînă 1,5 %
−3
F ∙ q20 ∙ 10
q= =0.025, m3/s
10000
(5.13)
unde: F – aria teritoriului staţiei de alimentare cu spălătorie auto, m2;

12
 q20 – intensitatea ploilor cu durata de 20 minute de pe 1 hectar de teren, l/s (Chişinău –
fig. 5.7 SNiP 2.04.03. – 85):

Fig. 5.7 (SNiP 2.04.03 – 85)

q5 – intensitatea ploilor cu durata de 5 minute de pe 1 hectar de teren, g/s, care se
determină prin relația:
q5 = 4n·q20=214.068, g/s (5.14)
unde: n = 0,71 (SNiP 2.04.03. – 85)
Coeficientul de amestecare se determină prin relaţia:

a=ε ∙ φ ∙
√
3 V m ∙ Hm
200∙ q
=0.311 (5.15)

a=ε ∙ φ ∙
√
3 V m ∙ Hm
200∙ q
=0.432

unde: ε – coeficient de corectare în dependenţă de amplasarea locului de scurgere în râu (ε =

1 pentru scurgere la mal);
Vm – viteza medie de mişcare a apei râului, m/s (Vm = 0,5 m/s);
Hm – adâncimea medie a râului, m (Hm = 0,8 m);
φ – coeficient de corectare în dependenţă de şerpuirea albiei râului, care se determină
prin relaţia:
Lp
φ= =1.000 (5.16)
Lr
Primim pentru albie rectilinie φ = 1.
Deversare limitat admisibilă DLA, g/m3 a substanţelor în suspensie şi produselor
petroliere în râu:

DLA=P ∙ ( a ∙qQ +1)+b=16.302, g/m 3

(5.17)

13
 DLA=P ∙ ( )
a∙Q
q
+1 +b=22.255, g/m3

DLA=P ∙ ( +1 ) +b=5.692, g/m

a∙Q 3
q

DLA=P ∙ ( +1 ) +b=13.956, g/m

a∙Q 3
q
unde: P – creştere admisibilă a normelor sanitare de concentraţie a substanţelor în suspensie
şi produselor petroliere în apele râului în secţiune de control (pentru apele
utilizate cu scopuri piscicole P = 0,75 g/m3);
Q – debitul apei în secţiunea râului, m3/s (pentru râul Bâc
Q = 1,01 m3/s (www.ecologylife.ru.../vodnyie-resursyi-rek..);
b – concentraţia admisibilă a substanţelor în suspensie şi produselor petroliere în râu,
g/m3 (pentru râul Bâc concentraţia admisibilă a substanţelor în suspensie bss = 12
g/m3, concentraţia admisibilă a produselor petroliere bpp = 0,01 g/m3).
Gradul necesar de epurare a scurgerilor din aversă de pe teritoriul staţiei de alimentare
şi spălătorie auto în râul Bâc G,% se determină cu relaţia:
100 ∙ ( C−DLA )
G= =98.370 % (5.18)
C
100 ∙ ( C−DLA )
G= =97.774 %
C
100 ∙ ( C−DLA )
G= =88.617 %
C
100 ∙ ( C−DLA )
G= =72.087 %
C
100 ∙ ( C−DLA )
G= =97.962 %
C
100 ∙ ( C−DLA )
G= =97.218 %
C
100 ∙ ( C−DLA )
G= =88.617 %
C
100 ∙ ( C−DLA )
G= =72.087 %
C
unde: C – concentraţia substanţelor în suspensie sau produselor petroliere în scurgeri din
aversă de pe teritoriul staţiei de alimentare şi spălătorie auto până la epurare,
g/m3 (spălătorie auto: concentraţia substanţelor în suspensie Css = 1000 g/m3,
concentraţia produselor petroliere Cpp = 50 g/m3 – www.

14
 potential4.com.ua/tehnologii_ochistki_stok...; staţie de alimentare:
concentraţia substanţelor în suspensie Cas = 800 g/m3, concentraţia
produselor petroliere Cah = 50 g/m3
(http://zhurnal.ape.relarn.ru/articles/2001/106 pdf).
5.5.3 Calculul gradului necesar de epurare a scurgerilor de la substanţe organice
după CBO20
Timpul t, zile deplasării apei râului de la locul scurgerii până la secţiunea de control se
determină prin relaţia:
Lr
t= =0.00231, zile (5.19)
86400 ∙V m
unde: Lr – lungimea sectorului examinat, Lr = 100 m.
Valoarea admisibilă a consumului biochimic de oxigen CBOa20, g O2/m3, necesar
pentru oxidarea substanţelor organice în scurgerile în râu în condiţiile aerobe:
r
a ∙Q CBO 20
−k ∙ t ( )+
a
CBO20 = ∙ CBO r20−CBO20
s
∙10−k cr ∙t
−k cs ∙ t
=12.008 (5.20)
q ∙ 10 cs
10

a ∙Q CBO r20
−k ∙ t ( )+
a r s −k ∙t
CBO =20 ∙ CBO 20−CBO20 ∙10 cr
=36.461
q ∙ 10 cs
10−k cs ∙t

unde: kcs – constanta vitezei consumului de oxigen în apele de scurgere (tab. 5.7):
Tabelul 5.7 Constanta vitezei consumului de oxigen în apele de scurgere
Temperatura,o 0 5 10 15 20 25 30
C

Valoarea kcs 0,040 0,050 0,063 0,080 0,100 0,126 0,158

CBOr20 – valoarea limită admisibilă a CBO20 în amestecul apelor de scurgere cu apele

râului, g O2/m3 (pentru apele utilizate cu scopuri piscicole
CBOr20 = 3 g O2/m3);
kcr – constanta vitezei consumului de oxigen în apele râului (în mediu kcr = 0,1);
CBOs20 – CBO20 admisibil a apelor râului în secţiune până la scurgere, g O2/m3
(CBOs20 = 1,1 g O2/m3).

15
 Fig. 5.8 Conținutul poluanților în râul Bâc, mun. Chișinău, anul 2009
Gradul necesar de epurare a scurgerilor din aversă de pe teritoriul staţiei de alimentare
şi spălătorie auto în râul Bâc G,% se determină prin relația:
100 ∙ ( CBO20−CBO 20 )
sc a

G= sc
=91.718 % (5.21)
CBO20

100 ∙ ( CBO20−CBO 20)

sc a

G= sc
=27.079 %
CBO20
unde: CBOsc20 – consumul biochimic de oxigen, necesar pentru oxidarea substanţelor organice
(CBO20) în scurgerile din aversă de pe teritoriul staţiei de alimentare şi
spălătorie auto până la epurare, g O2/m3 (spălătorie auto: CBOsc20 =
145 g O2/m3 (www.potential4.com.ua/tehnologii_ochistki_stok..).;
staţie de alimentare: CBOsc20 = 50 g O2/m3 (http://zhurnal.
ape.relarn.ru/articles/2001/106 pdf)
5.5.4 Calculul gradului necesar de epurare a scurgerilor de la substanţe organice
după conţinut de oxigen dizolvat în apele rîului
Consumul admisibil biochimic de oxigen CBO, g O2/m3 în apele scurse în rîu:
a ∙Q Q
a
CBO20 = ∙ ( Q d −0,4 ∙ CBOs20−Qmin )− min =2.038 (5.22)
0,4 ∙ q 0,4
a ∙Q Qmin
∙ ( Q d −0,4 ∙ CBO20−Qmin )−
a s
CBO20= =48.973
0,4 ∙ q 0,4
unde: Qd – conţinut de oxigen dizolvat în apele curate ale râului, g/m3 (vara Qd = 8
g/m3, iarna Qd = 11 g/m3);
Qmin – conţinutul minim de oxigen în apă, g/m3 (iarna: Qmin =4 g/m3; vara: Qmin = 6.1
g/m3).

16
 Fig. 5.9 Concentrația oxigenului dizolvat în râul Bâc, mun. Chișinău, anul 2009
Gradul necesar de epurare a scurgerilor din aversă de pe teritoriul staţiei de alimentare
şi spălătorie auto în râul Bâc G,%
100 ∙ ( CBOsc20−CBO a20 )
G= =98.595,%
CBOsc20
(5.23)
100 ∙ ( CBO20−CBO 20)
sc a

G= sc
=2.055
CBO20
5.5.5 Epurarea scurgerilor din aversă de pe teritoriul staţiei de alimentare şi
spălătorie auto
În dependenţă de valoarea debitului scurgerilor din aversă q, m3/s şi gradul necesar de
epurare a substanţelor în suspensie, produselor petroliere şi substanţelor organice (CBO20) de
elaborat măsurile şi de ales utilajele pentru epurarea apelor de scurgere de pe teritoriul staţiei
de alimentare şi spălătorie auto.

17
 Concluzie
În urma elaborării lucrării practice am căpătat aptitudini de determinare a nivelului
noxelor şi ecologizarea scurgerilor la staţia de alimentare cu spălătorie auto.

18
Bibliografie

19
1. Расчетная инструкция (методика) по инвентаризации выбросов загрязняющих
веществ автотранспортными средствами в атмосферный воздух. М: НИИАТ, 2008,
44 с.
2. Regulamentul european EMEP/EEA (European Monitoring and Evaluation Programme/
European Environment Agency) privind inventarierea degajărilor substanţelor nocive
2009 (Руководство ЕМЕП/ЕАОС по инвентаризации выбросов 2009 - rus).
3. Методика проведения инвентаризации выбросов загрязняющих веществ в
атмосферу для АТП (расчетным методом). М: Минтранс, 1998, 51 с.
4. Методические рекомендации по оценке выбросов загрязняющих веществ от АТП.
Министерство охраны ОС Р. Беларусь, 2008.
5. Методика определения выбросов автотранспорта для проведения сводных расчетов
загрязнения атмосферы городов. РНД 211.2.02.11-2004, Астана, 2010.
6. Методические рекомендации по оценке выбросов загрязняющих веществ в
атмосферу от вспомогательных производств теплоэлектростанций и котельных. СО
153-34.02.317-2003.

7. Расчет выбросов загрязняющих веществ автотранспорта в эксплуатации.

8. www.pegasusassist.com/bezop/master 807.htm
9. Методика расчета выделений (выбросов) загрязняющих веществ в атмосферу при
нанесении лакокрасочных материалов (по величине удельных выделений), 1999.
10. Методика определения выбросов автотранспорта для проведения сводных
расчетов загрязнения атмосферы городов. М.,1999.
11. Методические указания по определению выбросов загрязняющих веществ в
атмосферу от резервуаров. М., 1999.
12. Ковалев М.П., Зубов А.В. Очистка ливневых вод с территории АЗС.
Электронный журнал «Исследовано в России», 2001.
http://zhurnal.ape.relarn.ru/articles/2001/106 pdf
13. Сенющенкова И.М., Чернобаев Н.С. Очистка ливневых и технических вод АЗС.
14. www.science-bsea.narod./ru/senushenkova_ohis...
15. www.scribd.com/.../2-Расчет-воздухообме...
16. www. potential4.com.ua/tehnologii_ochistki_stok...
17. www.ecologylife.ru.../vodnyie-resursyi-rek..

20