CONTROLUL ŞI

REDUCEREA POLUĂRII
CURS 1

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 1

 CONŢINUTUL CURSULUI
• Poluanţi şi contribuţia autovehiculelor la poluarea mediului;
• Poluarea chimică
 Geneza poluanţilor şi factori de influenţă, detaliere pentru
motorizări MAS şi MAC;
 Tehnici şi echipamente de evaluare a efectului poluării chimice:
cicluri de testare şi echipamente de măsurare;
 Tehnici de reducere a poluării prin intervenţii post-proces,
catalizatori;
• Poluarea sonoră
 Geneza şi emisia zgomotului la automobile;
 Tehnici de evaluare a efectului poluării sonore: acustica fizică și
fiziologică;
 Surse de zgomot şi tehnici de reducere post – proces a
zgomotului la autovehicule;
 Echipamente de măsurare şi tehnici de evaluare a efectului
poluării sonore.

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 2

 Poluanţi şi efectul poluării mediului prin
transporturi rutiere
– noţiuni generale şi definiţii -
Ce este un poluant?

Orice produs, rezultat prin hazardul tehnologic sau natural, care prin
efectul asupra organismelor vii şi al mediului precum şi în funcţie de
cantitate şi concentraţie depăşeşte limita naturală de absorbţie a
ecosistemului

Ce este poluarea?
Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale
care interferează cu: sănătatea umană, calitatea vieţii sau cu funcţia
naturală a ecosistemelor (organismele vii şi mediul în care trăiesc).
Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al
cauzelor naturale cum ar fi erupţiile vulcanice, alunecări de teren,
cutremure, etc., cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din
activităţile umane.
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 3
  Poluarea şi limite de definire

 În ce măsură materia  În măsura în care reprezintă

solidă, chimică şi gazoasă rezultatul hazardului
are şansa să devină un proceselor tehnologice, de
fabricaţie sau funcţionale.
poluant?

 În ce condiţii materia de
 La limita depăşirii capacităţii
natură solidă, gazoasă, naturale de absorbţie a
lichidă poate să fie mediului în care se propagă.
catalogată ca şi poluant?

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 4

 Categorii de poluare
Funcţie de natura poluantului:
- Poluare chimică
• Poluarea aerului (respirabil);
• Poluarea solului;
• Poluarea apei.
-Poluare sonoră,
-este materializată prin zgomote și vibrații
care au efect fiziologic asupra omului
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 5
 Gradul de motorizare
Gm 
Na
1000 auto / 1000 loc.
Ps
Na – număr autovehicule înmatriculate / localitate;
Ps - populaţia stabilă a localităţii.

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 6

 An referință - 2015

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 7

https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/DDN-20220727-1

Grad motorizare UE- EUROSTAT 2020

România a avut în 2020 cea mai mică rată de motorizare din Uniunea Europeană,
potrivit statisticilor publicate de Eurostat. Astfel, în țara noastră existau în anul precizat
379 de autoturisme la mia de locuitori, ceea ce înseamnă o rată de motorizare de 0,38
autoturisme pe locuitor.
În 2020, trei dintre cele cinci cele mai ridicate rate de motorizare (numărul de
autoturisme la 1 000 de locuitori) au fost înregistrate în Italia: Valle d’Aosta (1 787),
provincia autonomă Trento (1 285) și provincia autonomă Bolzano (871). Celelalte
două au fost înregistrate în Flevoland (857) în Țările de Jos și în regiunea finlandeză a
Insulelor Åland (840).
Aceste rate regionale sunt adesea legate de situația economică, dar pot fi afectate și
de circumstanțe specifice: rata ridicată de motorizare din Valle d’Aosta este influențată
de normele de impozitare, iar rata ridicată din Flevoland este legată de situarea în
apropierea unui oraș mai mare.
Pe regiuni, București-Ilfov este singura din România care, cu 596 autoturisme la mia
de locuitori nu se încadrează în regiunile cu cele mai mici rate din UE, de sub 450 de
autorurisme la mia de locuitori. În celelalte regiuni din țara noastră datele se prezintă
după cum urmează: Vest: 398 autoturisme la mia de locuitori, Nord-Vest: 376, Centru:
374, Sud-Vest Oltenia: 357, Sud-Est: 353, Sud-Muntenia: 329, respectiv Nord-Est:
291.
 Nivel (indice) de motorizare
k j qj
Nm  j
Na
j reprezintă norma Euro în vigoare la data evaluării;
kj numărul de autovehicule care se încadrează în clasa de poluare j
qj reprezintă coeficientul asociat clasei de poluare având valorile:
q1=1 auto non euro
q2=2 (Euro 1)
.
.
q6=7 (Euro 6)
Na număr total parc auto
Exemplificare:
Înmatriculările auto dintr-o localitate însumează 15500 autov.
Detaliat pe norme Euro de poluare parcul are următoarea structură:
1000 aut non Euro; 2000 auto Euro 1; 2000 auto Euro 2; 3000 auto Euro 3; 4000
Auto Euro 4; 3000 Euro 5 și 500

Nm 
1
11000  2  2000  3  2000  4  3000  5  4000  6  3000  7  500  4.168
15500
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 10
 POLUAREA CHIMICĂ
Poluarea aerului
Estimarea emisiilor poluante ce sunt introduse în mediu se face prin intermediul
ecuaţiei:
E X  AX  FE
Ex – emisia de poluanţi de tip x ;
A – rata activităţii emisiei exprimată în unităţi de volum sau masă, cantitate/unităţi de
timp;
FE – factorul de emisie exprimat în unităţi poluant (unităţi de masă sau volum,
cantitate).

Rata activităţii se determină funcţie de combustibilul utilizat cu relaţiile:

A benzina  Ch  23.8 g / km

A motorina  Ch  26.5 g / km
Ch este consumul de combustibil la 100 km

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 11

 Factorul de emisie se determină funcţie de cazuri concrete cu o relaţie de forma
N Unde Q reprezintă rata unitară de activitate;
FE  Q 
224 N este numărul de unităţi.

Emisiile de poluanţi rezultate în urma aplicării tehnicilor de depoluare a sursei:

 FR 
E Xr  AX  FE 1  
 100 
FR – factor de reducere prin intervenţii directe, corespunzător normei EURO
Diferenţiat pentru norma EURO, FR este:
Non Euro - 0;
EURO 1 – 5;
EURO 2 – 8;
EURO 3 – 10;
EURO 4 – 12;
EURO 5 - 15

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 12

 Exemplificare:
Să se calculeze emisiile de CO2 pentru două automobile de aceeaşi marcă,
echipate cu motoare de capacitate cilindrică similară unul MAS şi altul MAC, care
înregistrează consumuri orare de 6.5 l/100 km, respectiv 4.8 l/100 km,
corespunzător parcurgerii a 1000 km.

Datele iniţiale ale problemei:

Consumurile orare E X  AX  FE
Distanţa parcursă
Rata activităţii:
AMAS  6.5  23.8  154.7 g / km
AMAC  4.5  26.5  119.25 g / km
emisia va fi:

 690.6 g   0.69 kg

1
E MAS  154.7 1000
224
 532.3 g   0.532kg
1
E MAC  119.25 1000
224
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 13
 Cum calculăm emisiile de CO2 produse de automobile în
funcție de combustibilul utilizat?
Elementele de calcul:
masa unui litru de combustibil;
conținutul de carbon %;
cantitatea de oxigen necesară arderii /litru de combutibil
Exemplu de calcul
Cazul A: motorina
 masa unui litru de combustibil 835 g;
 conținutul de carbon: 86.2 %;
 cantitatea de oxigen necesară arderii /litru de combustibil: 1920 g
Rezultat: 835*0.862+1920=2640 g/l comb emisieCO2
Cazul B: benzina
 masa unui litru de combustibil 750 g;
 conținutul de carbon: 82.5 %;
 cantitatea de oxigen necesară arderii /litru de combustibil: 1740 g
Rezultat: 750*0.82.5+1740=2392 g/l comb emisieCO2
Cazul C:
 masa unui litru de combustibil 550 g;
 conținutul de carbon: 87 %;
 cantitatea de oxigen necesară arderii /litru de combustibil: 1211 g
Rezultat: 550*0.87+1211=1665 g/l comb emisieCO2
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 14
 Utilizând datele privind emisiile specifice celor trei combustibili să se determine în
condițiile unui consum de 6l/100 km parcurși aportul de CO2 al fiecărui tip de
combustibil corespunzător parcurgerii a 100 km
Se utilizează relația:

ch  Ec
QCO 2  d
100
Unde: QCO2 este emisia de dioxid de carbon
Eccantitatea de dioxid de carbon rezultată din arderea unui litru de combustibil
chconsumul pentru 100 km parcurși
d – distanța în km

Rezultă pentru aplicația propusă:

pentru motorină: 132 g CO2 / km
pentru benzină: 120 g CO2 / km
pentru LPG: 83 g CO2 / km

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 15

 Calculator emisii

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 16

 POLUANŢII MONITORIZAŢI PRIN REGLEMENTĂRILE
EUROPENE

CO

HmCn NOx
CO2 CO
PM
fum HmCn
NOx PM
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 17
 MONOXIDUL DE CARBON - CO
Monoxid de carbon (CO) este un gaz incolor,
inodor, insipid și este un pic mai uşor decât
aerul. Acesta este toxic pentru oameni și
animale atunci când se află în concentraţii
mai mari.
Este, rezultatul metabolismului oamenilor şi
animalelor iar în cantităţi mici, are unele
funcţii biologice normale.
În atmosferă este de scurtă durată şi spaţial
variabil ca grad de disipare, deoarece se
combină cu oxigenul pentru a forma dioxid
de carbon și ozon.
Este monitorizat datorită toxicităţii deosebite.
Deoarece masa unui kmol de CO este
apropiată de cea a unui kmol de aer (28 kg,
respectiv 28,9 kg), acesta va disocia rapid
în atmosferă, fiind mai dificil de localizat,
astfel că efectul de contaminare este mai
greu de monitorizat, după ce gazele cu un
conţinut bogat de CO au fost eşapate.
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern
Efecte asupra sănătăţii umane:
Monoxidul de carbon inhibă capacitatea
sângelui de a transporta oxigen la
ţesuturi, inclusiv organe vitale: inima si
creierul. Atunci când este inhalat, se
combină cu oxigenul şi hemoglobina din
sânge formează carboxihemoglobina
(COHb). Odată combinat cu hemoglobina,
împiedică transportul de oxigen.
 Reduce oxigenul din sânge (fenomenul de
formare a carboxihemoglobinei);
 Este un factor de risc pentru suferinzii de
boli cardiovasculare (anghina pectorală);
Expunerea pe termen îndelungat este factor
de risc pentru:
• reducerea capacităţii de muncă;
• diminuarea dexterităţilor manuale;
• abilitatea de memorare;
• reducerea vederii;
• diminuarea capacităţii de efort complex.
18
 Tendinţă naturală prin aplicarea
tehnicilor limitative

Prognoza în lipsa aplicării normelor de

depoluare
Milioane tone

Efect maxim al politicilor de depoluare globale

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 19

 Condiţii de risc pentru CO

Concentraţie CO Durata expunerii

Simptom asociat
[ppm] [ore]
Nivel maxim de expunere stabilit de Org Mondială a
35 8 ore
Sănătăţii pt program de lucru de 8 ore
200 2-3 ore Ușoară durere de cap, oboseală, greață și amețeli.
Serioase dureri de cap, alte simptome se intensifică.
400 1-2 ore
Pune viața în pericol după 3 ore de expunere
Amețeli, greață și convulsii. Produce stări de
800 45 minute inconştienţă în decurs de 2 ore. Moartea survine în
termen de 2-3 ore.
Dureri de cap, amețeli și greață. Moartea survine în
1600 20 minute
decurs de 1 oră.
Dureri de cap, amețeli și greață. Moartea survine în
3200 5-10 minute
decurs de 1 oră.
Dureri de cap, amețeli și greață. Moartea survine în
6400 1-2 minute
decurs de 25 - 30 minute.
12,800 1-3 minute Doză letală, moarte instantanee
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 20
 OXIZII DE AZOT
NOx
• Gaz cu miros
caracteristic având şi
culoare specifică care
face posibilă distingerea
lui în spectru luminos.
• Este monitorizat datorită
efectelor dramatice pe
care le are asupra
modificărilor de mediu
pe care le produce şi a
deteriorării active a
sănătăţii umane
Efectele asupra sănătăţii umane:
• În principal duce la diminuarea
capacităţii respiratorii, afectând în
mod mai evident grupele de vârstă
defavorizate imunitar (copii şi
vârstnici);
 NOx sunt mai periculoase decât CO,
astfel că:
 inhalarea a numai 100 ppm NOx
timp de o oră provoacă leziuni
interne;
 700 ppm inhalate timp de o oră,
constituie doză letală.

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 21

 Tendinţă naturală prin aplicarea
tehnicilor limitative

Prognoza în lipsa aplicării normelor de

depoluare
Milioane tone

Efect maxim al politicilor de depoluare globale

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 22

 Hidrocarburi
HmCn

• O clasa de combustibil ars sau

parțial ars, hidrocarburi sunt
toxine. Hidrocarburi, sau o
contribuție majoră la formarea
smogului, care poate fi o
problemă majoră în zonele
urbane.
• Metanul nu este direct toxic,
dar este mult mai dificil de a
diviza compusul într-un
convertor catalitic,.
• Expunerea prelungită la
hidrocarburi contribuie la astm,
boli de ficat, boli pulmonare, si
cancer.
• Deoarece metanul este un gaz
cu efect de seră, interesul
major este în a elimina
emisiile cu acest poluant.

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 23

 BIOXIDUL DE SULF
SO2
• Este rezultatul arderii
combustibililor cu conţinut
de sulf;
• Gaz cu miros caracteristic
şi culoare specifică;
• Este monitorizat datorită
efectelor sale asupra
mediului: ploi acide şi
contribuie la accelerarea
efectului de seră.
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern
Efecte dăunătoare directe asupra
populaţiei:
 Are efecte directe pe termen scurt
şi termen lung asupra asmaticilor,
grăbind dramatic agravarea bolii;
 Pe termen lung (expunere de
durată), poate afecta şi populaţia
cu probleme cardiovasculare,
poate genera cronicizarea unor
astfel de boli.
Cele mai expuse categorii sunt copii
şi vârstnicii.
24
Milioane tone

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 25

 PARTICULE POLUANTE
PM
• Sunt particule solide sau lichide Efecte dăunătoare:
(picături), care se găsesc în • Îngreunează în general
suspensie în aer şi reprezintă respiraţia, fiind direct afectaţi
materia rezultată unor procese de cei suferinzi de astm;
combustie. Dimensiunea • Favorizează apariţia şi
acestora este mică de ordinul agravează boli cardio
micronilor. pulmonare;
• PM 10 particule toracice; • Prin culoarea specifică cenuşie
• PM 5 particule respirabile; reduce vizibilitatea în zonele
cu concentraţie ridicată de PM.
• Pentru particulele de dimensiuni
sub 2,5 microni, s-a acceptat
identificarea sub denumirea
PM2,5;
• Compoziţia chimică a acestora
este instabilă, diferind inclusiv
funcţie de anotimp
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 26
 Fixarea în alveolele pulmonare duce la
apariţia bolilor pulmonare, cancer, Alzhamier
şi pe termen lung la declinul capacităţii de
efort

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 27

 PLUMB ŞI OXIZI PE BAZĂ DE PLUMB

• Este prezent în • Efectele sunt dramatice,

combustibili obţinuţi
prin tehnologii mai
vechi, dar şi simpla
utilizare a acestui
metal în tehnică, prin
oxidarea acestuia în
timp, produce efecte
nocive.
deoarece contaminează
direct alimentele şi apa.
• Duce la apariţia
dereglărilor neurologice,
scade evident
capacitatea mentală
(scade indicele IQ).
• Se consideră că poate
favoriza creşterea
presiunii arteriale.

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 28

 VOC
Compus organic volatil
• Denumirea de VOCs este utilizată pentru controlul precursorilor
smogului fotochimic (analizaţi de către EPA, și statele SUA, în
propriile lor reglementări privind poluare a aerului).
• S-au identificat VOCs non reactivi şi VOCs cu reactivitate joasă,
considerat ca precursor al smog-ului fotochimic.
• Un VOC, cunoscut ca şi agent cancerigen uman este benzenul,
care este un produs chimic găsit în fumul de tutun din mediul
ambiant, combustibili stocaţi, precum şi în gazele de evacuare de la
autovehicule.
• Benzenul are, de asemenea, surse naturale, cum ar fi vulcanii şi
incendiile forestiere.
• Vaporii de benzen (din aer) sunt mai grei decât aerul fapt ce face ca
acesta să ajungă rapid pe sol şi în ape.
• Dacă este digerat poate duce la vărsături, ameţeli, somnolenţă, puls
rapid, şi la niveluri ridicate, poate produce decesul.

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 29

• Compușii organici volatili (COV / VOC - Volatil Organic Componds) sunt
emisi în atmosferă în cantități mari provenind de la o varietate de surse
naturale și antropice.
Surse VOC

• Staționare:
– folosirea solvenților
– industria petrolieră și manipularea produselor petroliere
– industria chimică
– surse de ardere la scară mică
– industria alimentară, metalurgică, farmaceutică, gestionarea și tratarea
deșeurilor, agricultura, etc.
• Mobile:
– Transporturile
• Alte surse:
– Vegetația
– Termitele
– Rumegătoarele
– Culturile etc.
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 30
 Efecte asupra sănătăţii umane

• Iritaţii provocate la nivelul: nas, gât, ochi;

• dureri de cap însoţite de pierderea de coordonare,
greaţă;
• efecte asupra organelor interne: ficat, rinichi;
• afectează sistemul nervos central;
• provoacă cancer la animale domestice cu şansă de
transmisibilitate la om.

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 31

 CURS 2

EFECTELE DE DURATĂ A
POLUANŢILOR ASUPRA
MEDIULUI AMBIENTAL:

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 1

 PLOILE ACIDE
Sunt rezultatul reacțiilor chimice în atmosferă a compușilor pe bază de carbon,
sulf și azot

CO2+H2O → H2CO3 (acid carbonic)

• SO2+H2O → H2SO3 (acid sulfuros)
• NO2+H2O → HNO2 (acid nitros)+HNO3 (acid nitric)

Forme de depunere a acidului:

Depunere umedă, este ceea ce considerăm cel mai frecvent ca ploi acide. Acizii
sulfurici și azotici formați în atmosferă cad pe sol amestecat cu ploaie, zăpadă,
ceață sau grindină.
Depunere uscată: particulele și gazele acide se pot depune din atmosferă în
absența umezelii ca depunere uscată. Particulele acide și gazele se pot depune
rapid pe suprafețe (corpuri de apă, vegetație, clădiri) sau pot reacționa în timpul
transportului atmosferic pentru a forma particule mai mari, care pot fi dăunătoare
sănătății umane. Când acizii acumulați sunt spălați de pe o suprafață de
următoarea ploaie, această apă acidă curge peste și prin sol și poate dăuna
plantelor și faunei sălbatice.
07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 2
 Măsurarea ploii acide

Acid acumulator

Aciditatea și alcalinitatea sunt măsurate Lămâie

folosind scara de pH pentru care 7,0
este neutru. Ploaie acidă
Cu cât pH-ul unei substanțe este mai
Precipitații normale
mic (mai mic de 7), cu atât este mai
acid; cu cât pH-ul unei substanțe este Apa distilată
mai mare (mai mare de 7), cu atât este Apa de mare

mai alcalin.
Ploaia normală are un pH de
aproximativ 5,6; este ușor acid
deoarece dioxidul de carbon (CO2) se
dizolvă în precipitații formând acid
carbonic slab.
Ploaia acidă are de obicei un pH între
4,2 și 4,4.

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 3

 Ploile acide:
• Sunt rezultatul poluării atmosferice Formarea ploilor acide
cu NOx şi SO2. Reacţia chimică cu
vapori de apă şi oxigen atmosferic
formează compuşi complecşi care
se întorc pe sol sub formă de
ploaie sau zăpadă.
• Depunerile acide au loc în două
moduri: umede și uscate.
Depunerea umedă este orice
formă de precipitații care elimină
acizii din atmosferă și formează
depozite pe suprafața Pământului.
Depunerea uscată provine din
particule și gaze poluante care
ajung la nivelul solului prin praf și
fum în absența precipitațiilor.
Această formă de depunere este
periculoasă deoarece are o
remanenţă ridicată

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 4

 Mecanismul formării ploilor acide

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 5

 Surse ploi acide

• Surse naturale:
– erupții vulcanice;
• Surse artificiale:
– Termocentrale (două treimi din SO2 și o pătrime din NOx din
atmosferă provin de la generatoare de energie electrică) ;
– Industria petrochimică;
– transporturile

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 6

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 7
 Ploaia acidă este orice formă de precipitaţii, cu caracter
neobişnuit de acid, ceea ce înseamnă că aceasta posedă
niveluri ridicate de ioni de hidrogen (pH scăzut).
Ea poate avea efecte dăunătoare asupra plantelor, animalelor
acvatice, şi infrastructurii construcţiilor.
Ploaia acidă este cauzată în principal de emisiile de dioxid de
sulf şi oxizi de azot, care reacţionează cu moleculele de apă din
atmosferă pentru a produce acizi.
Compoziţia chimică a ploilor acide poate provoca deteriorări de
construcţii: exfolierea vopselelor, coroziunea structurilor din
oţel, cum ar fi poduri, şi eroziunea pietrei.

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 8

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 9
 Efectul de seră
• Efectul de seră este un proces prin care radiaţia termică
de la suprafaţa planetei este absorbită de gazele cu
efect de seră atmosferice şi este re-radiată în toate
direcţiile.
• Deoarece o parte din aceste re-radiaţii revin înapoi spre
suprafaţă şi atmosfera inferioară, aceasta duce la o
creştere de temperatură medie a aerului atmosferic şi a
scoarţei terestre implicit.
Acest fenomen a fost descoperit de Joseph Fourier în 1824.
Existența efectului de seră a fost susținută de Joseph Fourier în 1824.
Argumentul și dovezile au fost întărite de Claude Pouillet în 1827 și
1838 și au fost motivate de observațiile experimentale ale lui John
Tyndall în 1859, care a măsurat proprietățile de radiaţie ale anumitor
gaze cu efect de seră.

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 10

 Gazele cu efect de seră

• Un gaz cu efect de seră (uneori abreviat Green House

Gases) este un gaz din atmosferă care absoarbe și
emite radiații în gama infraroșu termic.
• Acest proces este cauza fundamentală a efectului de
seră.
• Gazele primare cu efect de seră din atmosfera
pământului sunt: vapori de apă, dioxid de carbon, metan,
protoxid de azot, și ozon.

Contribuţia componenţilor în gazele cu efect de seră:

- vapori de apă 36 – 72%;
- dioxid de carbon: 9 – 26%;
- metan: 4 – 9%;
- ozon: 3 – 7 %
07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 11
 Radiaţie termică
disipată în
atmosferă (195
Radiaţia energiei W/m2)
solare absorbită de
pământ
(cca. 235-240 W/m2)

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 12

 340 W/m2

240 W/m2

Când radiaţiile solare ating atmosfera

terestră, în jur de 25 de procente din
energia lor este reflectată înapoi în
spaţiul cosmic de către nori şi alte
particule atmosferice.

Energia solară încălzeşte pământul (Terra), asigurând

temperatura ambientală

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 13

 Moleculele de gaz din straturile
superioare ale atmosferei absorb
radiaţiile gama si X. Radiaţia ultravioletă
este absorbită de către stratul de ozon,
localizat între 19 şi 48 de km peste
nivelul mării, în stratosferă

168 W/m2

Terra absoarbe căldura furnizată şi o parte se întoarce în atmosferă

sub formă de radiații infraroşii, fenomen este datorat conversiei
radiaţiilor în energie termică, care face ca lungimea de undă a
radiaţiilor reflectate să crească (infraroşii)

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 14

Cca 1%, din atmosfera Terrei conţine gaze cu efect de seră (vapori de
apă, CO2, N2O, metan şi O3).
Prezenţa gazelor cu efect de seră face ca o parte din energia radiată în
atmosferă să sufere un proces de absorbţie, astfel că, apare o nouă
distribuţie de direcţii de propagare a energiei solare

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 15

 Solul, plantele şi oceanele absorb
în jur de 85% din energia acestei
lumini vizibile, restul fiind reflectat
în atmosferă, în special de
suprafeţe reflectorizante precum
straturile de zăpadă, gheaţa sau
nisipurile deşerturilor. Mai mult, o
parte a radiaţiei solare absorbite
de suprafaţa terestră încălzeşte
acele zone, care degajă la rândul
lor energie sub formă de radiaţie
infraroşie (căldură), deci cu o
lungime de undă mai mare decât
cea a luminii vizibile, energie care
ajunge şi ea în atmosferă.

Aceste gaze reflectă suficientă căldură spre pământ pentru

a menţine o temperatura relativ constantă pe termen lung
(anotimpuri).

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 16

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 17
07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 18
 Este benefic sau nu efectul de seră?
Prezenţa şi influenţa gazelor cu efect de seră ridică temperatura medie
pe Terra de la -19°C, valoare care s-ar înregistra în absenţa acestor gaze,
la ceea ce în prezent este o medie de 15°C la nivel global..

În prezent se poate discuta de două surse ale efectului de seră:

- Sursa naturală, care menţine în echilibru temperatura planetei şi face
ca aceasta să fie propice pentru viaţă;
- sursa artificală - produsă de activitatea umană, care consolidează
efectul de seră prin adăugarea în atmosferă a unui volum de gaze cu
efect de seră (în principal rezultat din arderea în exces a combustibililor
fosili)

Excesul de dioxid de carbon face ca o parte din radiaţiile în infraroşu,

care în mod normal ar trebui să fie emise în spaţiu, să fie captate şi
reflectate spre pământ, cu efect direct în creşterea temperaturii mediului

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 19

 Evaluarea capacităţii de reţinere a căldurii solare se face prin intermediul:
Coeficientului global de reflecţie medie.

Se determină prin raportul: radiaţia luminoasă reflectată de un

obiect/ radiaţia incidentă pe acel obiect.

Acest coeficient scade în prezenţa unui exces de gaze cu efect de seră.

Important în transferul de energie solară este nu atât valoarea

energiei transmise spre corpul din constelaţie cât valoarea
energiei radiate.
În absenţa gazelor cu efect de seră coeficientul global de
reflecţie este 1, deci temperaturile sunt f. scăzute

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 20

 Energia W/m2

Lungimea de undă
Radiatii cu lungime de Radiatii cu lungime de
unda scurta unda mare

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 21

 Radiaţia la nivelul atmosferei terestre
Radiatia spectrală [/m2]

Spectrul de corp negru

Radiaţia la nivelul oceanelor

Lungimea de undă [nm]

07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 22
07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 23
07.11.2022 A.R. - pt.uz intern 24
 GENEZA POLUANŢILOR LA
MOTOARELE CU ARDERE
INTERNĂ

Curs 2

11/7/2022
 MONOXIDUL DE CARBON – CO -
Proprietăţi şi caracteristici:

densitate: 0.789 g/cm³,

1.250 g/l la 0°C, - 1 atm.
1.145 g/l at 25°C, - 1 atm.(gaz mai uşor decât aerul - 1,2g/l);

masa molară: 28.0101 g/mol;

punct de îngheţ: -205 °C (68 K)

punct de fierbere: -192 °C (81 K)

solubilitate în apă: 0.0026 g/100 ml (20 °C)

11/7/2022
 Clasa de toxicitate şi nivel de pericol
(conform clasificării UE)
(F+)
Repr. Cat. 1
(T)
Directiva Consiliului European nr. 67/548/EEC din 27 iunie 1967 stabileşte gradul de
periculozitate al substanţelor chimice şi nivelul de protecţia faţă de acestea, funcţie de
efectele produse.
Asociate claselor de pericol sunt simbolurile de hazard specifice fiecărei substanţe, astfel:
Explozive (E)
Agenţi oxidanţi (O)
Substanţe sau mixturi inflamabile, de forma:
extrem de inflamabile (F+),
cu grad de inflamabilitate ridicat (F)
Substanţe sau mixturi toxice, clasificate astfel:
foarte toxice (T+)
toxice (T)
Nocivitate (Xn)
Substanţe sau compuşi corozivi (C)
Substanţe iritante (Xi)
Substanţe dăunătoare pentru mediu (N)
Grad de toxicitate în procesul de producţie Repr: 1, 2, 3
11/7/2022
 4
Indicele NFPA:
4 0

Grad de pericol pentru sănătatea umană: 4 → 0

Grad de inflamabilitate: 4 → 0

Grad de instabilitate chimică: 4 → 0

Alte efecte asociate, simbolizate distinct

11/7/2022
National Fire Protection Association
Legătura moleculară triplă între cele două elemente face ca să existe un
moment dipol ce duce la alternanţa a trei structuri rezonante

CO este vizibil în spectrul UV, IR, NMR (rezonanţă magneto-nucleară) şi MS

(spectografie de masă molară) NMR

UV IR I
R

11/7/2022
 Reacţii tipice în geneza CO

1. Reacţia carbonului cu oxigenul la temperaturi de peste 800 0C:

O2  2C  2CO Echilibrul Boudouard (ΔH = -221 kJ/mol)

2. Reacţia carbonului cu molecule de apă în stare gazoasă:

H 2 0  C  H 2  CO Reacţia endotermă: ΔH = 131 kJ/mol

O primă sursă de CO este considerată a fi: disocierea bioxidului de carbon la

depăşirea pragului de temperatură critică în procesul de ardere, conform
reacţiei:
1
CO2  CO + O2 .
2
Cea de a doua sursă o constituie: arderea incompletă datorată lipsei de
oxigen din camera de ardere (cazul fiind specific amestecurilor bogate):
1
C  O2  CO.
11/7/2022
2
 Geneza CO în camera de ardere a unui m.a.s.

Faza I-a: în camera de ardere există amestec relativ rece la temperatura Ta;
Faza a II-a: iniţierea arderii, urmată de propagarea frontului de flacără;
Se produce o diferenţiere a regimului termic în camera de ardere pe măsură ce
frontul de ardere se propagă de la nucleu în volumul disponibil.
Faza a III-a. În camera de ardere se formează unde termice însoţite de variaţii de
presiune, care determină divizarea condiţiilor de dezvoltare a reacţiilor chimice de
ardere a combustibilului în prezenţa oxigenului din amestec.
Cauza apariţiei undelor de presiune: propagarea frontului de flacără este însoţit de
o răcire a acesteia.
Ta Pe măsură ce procesul de ardere se
derulează, are loc procesul de formare a
compuşilor de ardere care beneficiază de
condiţii distincte şi în final, rezultând două
T1 < T2 < T3 < T4 căi de formare a CO, astfel:

Oxidarea se produce într-o primă etapă în

condiţii de temperatură şi presiune;
Disocierea este rezultatul unui proces de
atingere a unui echilibru dinamic în
11/7/2022 procesul de formare a compuşilor de
ardere
Două reacţii chimice guvernează procesul de ardere:

A. Reacţia de combustie completă de forma:

2C8H18 + 25O2 → 16 CO2 + 18H2O

B. Reacţia incompletă de ardere (în lipsa oxigenului suficient):

2C8H18 + 20O2; 11CO2 + 15H2O + 3CO + C2H6

Disocierea este un fenomen specific procesului de ardere datorită faptului că nu
s-a atins un echilibru chimic.
Este caracterizată prin “Factorul de disociere”, notat Kd şi care este dat de relaţia
generală:

Condiţiile de temperatură şi presiune pe durata procesului de ardere sunt propice

apariţiei fenomenului de disociere care este însoţit de formarea de ioni şi câmp
electrostatic variabil.
11/7/2022
 A + B→ C

Rata de reacţie
Echilibru final

C→A+B

Timp reacţie

În procesul de formare a CO, acesta este continuu şi oscilant şi continuă şi în faza

de destindere, astfel că nu se poate evalua o cantitate fixă exactă a acestui poluant
în urma arderii la MAS.
Reacţiile chimice vor alterna şi totuşi vor tinde spre un echilibru, care însă nu va fi
atins (reactiile nu stabilizeaza) datorită disocierii continue.

11/7/2022
 În aceste condiţii se poate semnala o a III-a modalitate de formare a CO:

Reacţia endotermă a compuşilor pe bază de carbon în prezenţa apei în stare

gazoasă:

CO  H 2O  CO2  H 2

Această reacţie este mai evidentă în procesul de destindere şi duce la modificarea

concentraţiei de CO din gazele de evacuare.

11/7/2022
 Factori de influenţă în geneza CO
arderea incompletă datorată
Excesul de aer: lipsei de oxigen din camera de
10 ardere

Concentraţia CO [%]
3

0,5

0,8 0,9 1,0 1,1

11/7/2022
Presiunea în colectorul de evacuare

10

Concentraţia CO [%]
3

Reacţia endotermă a
0,5
compuşilor pe bază de
carbon în prezenţa apei în
stare gazoasă:

0,17 0,2 0,23

Presiunea MPa

11/7/2022
 Influenţa factorilor constructivi ai camerei de ardere:

10

Concentraţia CO [%]
3

1
Influenţa raportului dintre aria camerei
de ardere şi volumul acesteia este
0,5 mai puţin evidentă în cazul CO,
deoarece fenomenele ondulatorii
termice si de presiune sunt direct
influenţate de spaţiul disponibil
propagării frontului de flacără.

100 150 200 250

Raportul Aca/Vca

11/7/2022
 Influenţa raportului de comprimare:

Disocierea bioxidului de
60
carbon la depăşirea pragului
de temperatură critică în
50 procesul de ardere
Emisii CO [g/km]

40

030

6 8 9 10
Raport de comprimare

11/7/2022
 Tehnici de evaluare a emisiilor de CO
Funcţie de combustibilul utilizat, emisiile de CO sunt diferenţiate astfel:
LPG – 50% emisii reduse;
CF – combustibil fosil
Echiparea sistemelor de evacuare cu convertoare catalitice determină o
reducere a emisiilor cu până la 40%.

Pentru evaluarea emisiilor globale de CO se poate utiliza relaţia:

Cx concentraţia test (etalon) a CO
corespunzătoare unei ore de funcţionare a
10000  C x  T
CCO  motorului;
V  1  P  T  T – durata de funcţionare totală;
V - volumul de referinţă în care are loc emisia;
P – procent de reducere a volumului standard
(funcţie de conţinutul de oxigen)

11/7/2022
 Concentraţii etalon:
a. Benzină - amestec stoichiometric
1,00% cu sistem de evacuare clasic
0.73 % pt. sistem de evacuare cu catalizator;
- 10% amestec bogat
1,21% cu sistem de evacuare clasic
1.01% pt. sistem de evacuare cu catalizator
b. GPL - amestec stoichiometric
0.55% cu sistem de evacuare clasic
0.09% pt. sistem de evacuare cu catalizator;
- 10% amestec bogat
0,89% cu sistem de evacuare clasic
0.61% pt. sistem de evacuare cu catalizator

11/7/2022
 Exemplu:
Considerând emisia de CO într-un volum de aer de 100.000 m3, şi rata de transfer
aer ca fiind 5000 m3, să se determine concentraţia acumulată de CO rezultat din
funcţionarea timp de 4 ore a unui motor alimentat cu benzină şi echipat cu
catalizator, alimentat cu LPG, comparativ cu emisia standard, în condiţiile: amestec
stoichiometric şi amestec bogat 10%

10000  C x  T
CCO 
V  1  P  T 
Exemplu înlocuire numerică pt. vehicul echipat cu catalizator şi amestec stoichiometric:

10000  0.73  4
CCO   0,2433 %
 5000 
100000  1   4
 100000 

11/7/2022
 Cauze ale creşterii concentraţiei de CO în cazul
autovehiculelor echipate cu sisteme de management
motor:

- Contaminarea combustibilului cu reziduri sau impurităţi: motorul va

oscila la ralanti
- Supapa PCV deconectată sau conducte flexibile deteriorate
- Supapa Control Presiune / Pressure Control Valve (PCV) -

- Sistemul de control al amestecului (în buclă închisă) reglat incorect

- Imput fals de la sistemul ECM (Engine Control Module)

- Indicaţie eronată de sarcină, oxigen sau poziţie a clapetei de acceleraţie

11/7/2022
 Cauze ale creşterii concentraţiei de CO în cazul
autovehiculelor echipate cu sisteme de management
motor:

În general se consideră că amestecurile bogate duc la creşterea

concentraţiei de CO.
Principalele disfuncţiuni în sistemul motor care duc la acest
simptom sunt:
• Presiunea de injecţie excesivă (de la 15% peste presiunea
nominală de injecţie)
• Pierderi de combustibil la injectoare (scurgeri) ;
• Deteriorarea diafragmei regulatorului de presiune
• Disfuncţiuni ale sistemului de control a emisiilor evaporative
(EVAP) – pot duce la scurgeri de combustibil în motor care în
final ajung să crească concentraţia de CO: coduri de eroare
de la OBD II P0440, 3, 9, 2, de regula codul de eroare este
însoţit de mesajul: check engine

11/7/2022
 Cauze ale creşterii concentraţiei de CO în cazul
autovehiculelor echipate cu sisteme de management
motor:

- Contaminarea combustibilului cu reziduri sau impurităţi: motorul va

oscila la ralanti
- Supapa PCV deconectată sau conducte flexibile deteriorate
- Supapa Control Presiune / Pressure Control Valve (PCV) -

- Sistemul de control al amestecului (în buclă închisă) reglat incorect

- Imput fals de la sistemul ECM (Engine Control Module)

- Indicaţie eronată de sarcină, oxigen sau poziţie a clapetei de acceleraţie

11/7/2022
 Echipamente şi tehnici de măsurare a
concentraţiei poluanţilor din gazele de evacuare
Măsurarea concentraţiei de CO
Principii de detecţie a concentraţiei de CO:
» Electric
» În spectrul de raze infraroşii

Analizoarele electrice pot fi la rândul lor:

 Analizor cu fir rece (fără ardere);
 Analizor cu postardere (cu fir cald).

11/7/2022
 Principiul de funcţionare a analizoarelor
electrice:

Dependenţa conductivităţii termice

de conţinutul de oxigen,
respectiv bioxid de carbon
din gazele prelevate
în vederea măsurărilor.

11/7/2022
 Analizor cu fir rece (fără ardere);
A •P – potenţiometru pentru etalonare – reglare
curent de alimentare a punţii Wheatstone;
•A – Ampermetru;
P1
•V – Voltmetru;
R3
R2 •R1, R2, rezistenţe de valori egale;
•R3 Rezistenţă etalon în câmp liber (aer
P
R4 atmosferic)
V •R4 Rezistenţă de măsurare în incintă închisă
(baleiată de gazele de evacuare);
R1
•P1 potenţiometru de echilibrare a punţii (R3 –

Proba de gaze R4)

Principiul de funcţionare:
În prezenţa gazelor de ardere cu un conţinut bogat de CO şi CO2, puntea intră în dezechilibru
datorită conductivităţii termice diferite dintre R3 şi R4 şi se înregistrează un dezechilibru electric
în punte datorat diferenţei de potenţial măsurată de voltmetrul V.
Readucerea tensiunii la zero se face prin baleierea potenţiometrului P1, fapt ce va duce la
înregistrarea unui curent de intensitate I1, proporţional cu concentraţia gazelor arse din proba
prelevată
11/7/2022
Determinarea este aproximativă, deoarece metoda asigură o evaluare relevantă
pentru bioxidul de carbon, care prezintă o diferenţă faţă de aer semnificativă. Astfel,
oxidul de carbon este deductibil din concentraţia totală , prin eliminarea CO2.
Creşterea preciziei de măsurare se face prin dublarea rezistenţelor etalon R1 şi R2.

În general, acest model de aparate este mai puţin agreat pentru determinarea
concentraţiei de poluanţi şi mai mult pentru determinarea dozajului emisiilor pe
traseul de evacuare.

11/7/2022
 Analizor cu postardere (cu fir cald)
Re – rezistenţă etalon, încălzită;
Pr Rm – rezistenţă de măsurare încălzită;
Ce – camera rezistenţei etalon (din platină),
încălzită la 700 – 800 0C;
P
F - filtru pentru purificarea aerului admis în
Re camera etalon;
F1 F
Rm D D – dozator;
D1 Ce D1 orificiu calibrat de dozare la evacuare;
P – pompă cu membrană;
F1 – filtru de curăţire a probei evacuate;
V Pr - Pompă refulare,
S – separator purificare probă;
R - răcitor de gaze;
V - voltmetru

R S

11/7/2022
 Modul de funcţionare
Proba eşantion prelevată cu sonda calibrată este
introdusă într-un separator S care filtrează fracţiile lichide
din gaze
Pr
Urmează trecerea prin răcitorul de gaze R, ce asigură
condensarea vaporilor de apă.
P
Filtrul F1 şi jiclorul D1 asigură purificarea gazelor ce
F1 Re vor trece peste rezistenţa de măsurare Rm, care
F
Rm D datorită compoziţiei gazelor îşi modifică
D1 Ce conductivitatea funcţie de temperatură. Astfel,
rezistivitatea se modifică, puntea intră în dezechilibru,
V fapt confirmat de variaţia indicaţiei voltmetrului. O
parte din gaze ies direct în mediul exterior, fiind
preluate de pompa de refulare. Gazele din camera de
lucru, vor fi evacuate în mediu prin droserul D şi filtrul
de purificare F.
Pompa P aspiră atât gazele arse cât şi aer ce a
R baleiat rezistenţa etalon.
S
Precizia de măsurare este dată de:
Viteza de curgere a gazelor;
Gradul de oxidare a particulelor VOC din probă;
Viteza de variaţie a temperaturii pe rezistenţele Re şi
Rm
11/7/2022
 Analizoare cu absorbţie nedisipativă în spectrul infraroşu

Principiu de funcţionare:
Gazele poliatomice cu structuri eterogene absorb
în mod selectiv energia radiantă în infraroşu,
funcţie de lungimea de undă specifică radiaţiilor
din acest spectru, în interiorul domeniului 2 – 15 μm.
Analiza se bazează pe principiul “probei martor”,
prin compararea energiei transmisă unei membrane pe două căi diferite:
-Prin coloana de gaz analizat;
-Prin coloana de substanţă ce nu reţine radiaţiile infraroşu (ex. aer).

11/7/2022
 B
Probă aer D
Gf
M CA
Probă gaze eşapate

F
CR V
F P

S Ca

M – membrană deformabilă;
B – bec;
F – filtru tip disc cu fante de selectare a lungimilor de undă în intervalul 2 –
15 μm;
D – detector tip bicameră;
Gf – grilă fixă;
CA – circuit amplificator de semnal obţinut de la traductorul capacitiv format
de Gf şi M;
V – voltmetru;
Ca – conductă de aspiraţie;
S – separator fracţii lichide;
F – filtru particule;
P – pompă aspiraţie;
11/7/2022
CR – conductă retur.
 Mod de funcţionare

B
Probă aer D
Gf
M CA
Probă gaze eşapate

F
CR V
F P
S Ca

Gazele eşapate sunt preluate de sonda de prelevare care va supune proba unui proces de
filtrare si separare a fracţiilor lichide.
În tubul de măsurare se stabileşte un curent constant de gaze probă, astfel că radiaţia în
infraroşu va penetra parţial coloana de gaz fiind absorbită iar gradul de absorbţie este
proporţional cu conţinutul de CO.
În urma absorbţiei parţiale, va avea loc şi o modificare de temperatură proporţională, care va
dilata membrana M. Proba martor, va duce la o disipare de căldură constantă pe grila din
Dispozitivul de măsurare, astfel că va exista continuu o modificare a distanţei M – Gf care va
produce în circuitul electric o cădere de tensiune variabilă, proporţională cu concentraţia de
11/7/2022
CO din probă.
 GENEZA POLUANŢILOR LA
MOTOARELE CU ARDERE
INTERNĂ

Curs 4
Analiza condiţiilor de geneză şi a factorilor
de influenţă în emisia de HC

11/7/2022 1
 HIDROCARBURI - HmCn
Proprietăţi şi caracteristici:

densitate: 0.703 g/ml,

masa molară: 114.2285 g/mol

punct de îngheţ:−57 °C (216 K)

punct de fierbere: 125.52 °C (398.7 K)

solubilitate în apă: nemiscibil

vâscozitate: 0.542 cP at 20 °C; 1 P = 1 g·cm−1·s−1

Punct de autoaprindere: 220 °C

Entalpia standard la combustie: −5430 kJ/mol

11/7/2022 2
Gruparea Carbon – hidrogen, poate să se concretizeze în diferite structuri
care se caracterizează prin proprietăţi de combustie distincte.

Metilheptan Trimetilhexan
(CH3)2CH(CH2)4CH3.

Trimetilheptan
CH3CH2CH(CH3)CH2CH2CH2CH3

11/7/2022 3
 Clasa de toxicitate şi nivel de pericol
(conform clasificării UE)
(F)
Xn
(N)
Directiva Consiliului European nr. 67/548/EEC

Substanţe sau mixturi inflamabile, de forma:

extrem de inflamabile (F+),
cu grad de inflamabilitate ridicat (F)
Nocivitate (Xn)
Substanţe dăunătoare pentru mediu (N)

11/7/2022 4
 3
Indicele NFPA:
0 0

Grad de pericol pentru sănătatea umană: 4 → 0

Grad de inflamabilitate: 4 → 0

Grad de instabilitate chimică: 4 → 0

Alte efecte asociate, simbolizate distinct

National Fire Protection Association

11/7/2022 5
 Reacţii tipice în geneza HmCn

1. Reacţia generică de ardere a combustibilului în prezenţa aerului:

combustibi l  oxigen  caldura  H 2O  CO2

2. Reacţia în prezenţa oxigenului din în aerul atmosferic (cu conţinut de N):

combustibi l  aer atm.  caldura  H 2O  CO2  N

11/7/2022 6
 Geneza hidrocarburilor prezente în gazele de evacuare
Gazele de eșapament care părăsesc camera de ardere a unui
motor conțin peste 6000 ppm componente de hidrocarburi.
Aceasta reprezintă echivalentul a 1-1,5% din componentele de
hidrocarburi din combustibil.
Aproximativ 40% din acestea sunt componente nealterate ale
combustibilului.
Alte 60% constau din componente parțial reacționate care nu au
fost prezente în combustibilul original.
Acestea constau în mici molecule care nu se găsesc în echilibru şi
care apar atunci când moleculele mari de combustibil se
descompun (cracare termică) în timpul procesului de ardere.
În general aceste molecule sunt tratate ca și cum ar conține un
atom de carbon, CH1.
11/7/2022 7
Emisiile de hidrocarburi sunt diferite pentru fiecare amestec de
benzină, funcţie de componentele originale din combustibil.

Spectrul componentelor HC emise este influenţat de geometria

camerei de ardere, precum şi de parametrii de funcționare ai
motorului

Când emisiile de hidrocarburi ajung în atmosferă, ele acționează

ca iritante și odorante; unele fiind cancerigene.

Toate componentele cu excepția CH4

reacționează cu gazele atmosferice şi contribuie la formarea
smog-ului fotochimic.

11/7/2022 8
 Geneza hidrocarburilor în procesul de ardere

Hidrocarburile din gazele de evacuare sunt rezultatul arderii

incomplete a benzinei, ca urmare a întreruperii propagării flăcării în amestec

Fenomenul de întrerupere a propagării flăcării a primit denumirea de stingerea

flăcării şi este de două tipuri:

stingerea flăcării la perete

stingerea flăcării în masa gazelor

Hidrocarburile apar şi în cazurile banale:

- când scânteia nu se declanşează,

- când declanşarea nu este urmată (sau este urmată foarte târziu), de

apariţia nucleului de flacără.

11/7/2022 9
Dependenţa concentraţiei de hidrocarburi de presiunea din galeria de admisie,
pca, sau de depresiunea Δ pca, a permis să se definească două domenii
distincte, în care acţionează mecanisme diferentiate de stingere a flăcării.
pca  p0  pa

Domeniul depresiunilor mari acţionează fenomenul

Δpca>> de stingere a flăcării
(sarcini mari) în masa gazelor

% HmCn:

Domeniul depresiunilor mici acţionează fenomenul

Δpca<< stingerii flăcării la perete
(sarcini reduse)

11/7/2022 10
 Formarea HC la depresiuni mici

Mecanismul de stingere a flăcării la perete a fost explicat prin stratul limită

format pe pereţii camerei de ardere, care are temperaturi relativ mici.
La depresiuni reduse sau sarcini mijlocii şi mari, proporţia de gaze reziduale
este mică, iar flacăra cuprinde în întregime amestecul până ajunge la stratul
limită (de grosime 0,2 ... 0,6 mm) unde se întrerupe din cauza temperaturii
reduse.

Dacă gazele de ardere conţin oxigen, iar temperatura lor este suficient de
ridicată (peste 675 ºC), o parte din hidrocarburi intră în reacţie în procesul de
evacuare, când se amestecă cu gazele de ardere.

Fenomenul a primit denumirea de postarderea hidrocarburilor şi

decurge în două etape:
I. la evacuarea din cilindru;
II. la trecerea prin traseul de evacuare.
S-a observat că în gazele de evacuare se găsesc numeroase hidrocarburi
care nu sunt conţinute iniţial în benzină, ceea ce se explica prin
transformările chimice de oxidare care au loc în stratul limită.
11/7/2022 11
 Factori de influenţă în emisia de HmCn
Influenţa calităţii amestecului Conţinut bogat de HC datorită lipsei
oxigenului pt întreţinerea arderii
Creşte concentraţia de HC datorită:
-instabilităţii aprinderii,
- propagării incompletă a flăcării de ardere,
- reducerea vitezei de ardere
HmCn [ppm]

500

475

450

425

400

0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3 λ

11/7/2022 12
 Influenţa avansului la aprindere:

Utilizarea ca factor de reglare a

avansului la aprindere face ca prin
micşorarea unghiului de avans,
procesul de ardere să fie deplasat

Emisii HmCn
în destindere, scade nivelul
presiunii gazelor şi implicit creşte
temperatura gazelor de evacuare,
fapt ce reprezintă factori
favorizanţi în diminuarea
concentraţiei de hidrocarburi din
gazele de ardere

11/7/2022 13
 Influenţa presiunii din colectorul de evacuare

Concentraţia HmCn [ppm]

Creşterea 600
presiunii în
colectorul de 500
evacuare duce
reducerea
400
concentraţiei de
HC datorită
favorizării 300
reacţiilor chimice
de descompunere 200
a acestuia
100

0,17 0,2 0,23

Presiunea MPa

11/7/2022 14
Influenţa geometriei camerei de ardere

600

Concentraţia CH [ppm]
500

400

300

200

100

100 150 200 250

Raportul Aca/Vca
Cauze:
1. Volumul gazelor de ardere este proporţional cu vol. camerei de ardere;
2. Creşterea suprafeţei camerei de ardere favorizează fenomenul de stingere a flăcării
11/7/2022 15
Influenţa raportului cursa / diametrul pistonului

Teste comparate arată că

motoarele la care s/D este
supraunitar, au un efect asupra ε = 10

Concentraţia HmCn [%]

emisiei de hidrocarburi mai redus n=2000 rot/min

11/7/2022 16
 Influenţa raportului de comprimare

Se constată la MAS un

Emisii HmCn [g/km]

5
raport de comprimare
optim care determină
reducerea incidenţei 4
creşterii emisiilor de HC
datorită unei difuzii 3
omogene a nucleului de
flacără în masa de gaze
2

6 8 9 10
Raport de comprimare

11/7/2022 17
 Influenţa solicitărilor termice ale motorului

HmCn [ppm]
1000

900

800

700

600

500

400

40 50 60 70 80 90 100
Temperatura agent răcire [0C ]

11/7/2022 18
 Influenţa consumului de ulei în emisia de HC

Fenomen activ pt motoare în 2 timpi

11/7/2022 19
 Influența variabilității volumului datorată mișcării relative a
grupului piston - segment
Volumul spațiului liber între piston – cămașa de cilindru – segmenți se modifică
continuu pe parcursul deplasării pistonului de la pmi – pms - pmi

Aceste volume sunt conectate prin restricții de

curgere datorate mișcării pistonului în cursele
alternative caracteristice pt ciclul motor.
În plus, variabilitatea lăţimii fantei de îmbinare
segmenţi face ca procesul de transfer de debit
– presiune să fie continuu

11/7/2022 20
 p.m.e
p.m.e

p.m.i p.m.i

11/7/2022 21
Modificarea geometriei însoțită de etanșeizări temporare a spațiilor fie superior fie
inferior față de umărul pistonului, face ca distribuția debitului de gaze și a presiunii
să se modifice în raport cu poziția relativă a segmenților.

La finalul cursei de comprimare și la începutul procesului de ardere, creșterea

exponențială de presiune și debitul de aer combustibil se propagă și în acest
spațiu.
Se estimează că cca 3.5% din combustibil se localizează în spațiul segment –
piston.

În faza de destindere, presiunea scade exponențial iar combustibilul revine în

camera de ardere, dar deja procesul de ardere este consumat deci combustibilul
rămâne nears.

Fenomenul este mai accentuat în cazul pornirii la rece, fapt ce explică un

procent relativ ridicat de HC în acest caz.

11/7/2022 22
 Influenţa stării tehnice asupra emisiei de HC
1. Arderea incompletă a amestecului carburant

Chiar și atunci când combustibilul și aerul care intră într-un motor sunt în
raport stoichiometric, arderea perfectă nu are loc și unele fracţii HC de
combustibil nu se epuizează.
Aceasta se explică prin faptul că amestecul nu este complet omogen.
Un amestec neomogen va avea următoarele efecte:
-particulele de combustibil nu găsesc oxigenul cu care să reacționeze;
- stingerea flăcării: pe măsură ce flacăra se apropie foarte mult de pereți îşi
reduce intensitatea, lăsând un volum mic de combustibil aer nereacționat.
Grosimea acestui strat nears este de ordinul a 100 microni. Fenomenul de
turbionare va duce însă la scăderea acestui efect.
Un alt motiv pentru stingerea flacarii este expansiunea gazelor, care
apare în timpul arderii. Pe măsură ce pistonul se deplasează în jos
de la PMS la PMI, expansiunea gazelor scade presiunea și temperatura în
cilindru. Acest lucru face ca arderea să fie lentă și în cele din urmă duce la
stingerea flăcării undeva târziu în cursa de expansiune. Acest
fenomen lasă un procent de particule de combustibil nereacționate și
cauzează
11/7/2022 emisii de HC. 23
2. Scăpări de gaze la supapa de evacuare

Pe măsură ce presiunea crește în timpul comprimării și arderii, o

anumită cantitate de amestec de aer-combustibil este acumulata în
volumul (cavitatea) situata între supapă și scaunul supapei.
La deschiderea supapei de evacuare, amestecul de aer-combustibil
care este încă în această cavitate este transportat în galeria de
evacuare.
Acest lucru provoacă într-o primă fază a evacuării creșterea
concentrației de HC.

11/7/2022 24
Suprapunerea deschiderii supapelor de admisie - evacuare

Suprapunerea supapelor este o necesitate pentru a obține

performanțe satisfăcătoare ale motoarelor.

În timpul suprapunerii deschiderii supapelor, ambele curgeri de

gaze sunt permisive, creând simultan o cale în care poate curge
amestecul de aer-combustibil proaspăt direct spre galeria de
evacuare.

Un motor bine proiectat minimizează acest flux, dar prezenţa unei

cantităţi mici de combustibil - aer proaspăt în evacuare este
inevitabilă. In consecinta o parte minimala de combustibil va
reactiona chimic pe traseul de evacuare ducand la geneza de fractii
HC
Mersul în gol şi funcţionarea la turaţii reduse favorizează acest efect
deoarece în unităţi de timp minimale procesul curgerii directe
poate
11/7/2022dura cel mai mult (de ordinul milisecundelor). 25
 Efectul depunerilor la perete

Particulele de gaz, inclusiv cele de vapori de combustibil, sunt absorbite

de depunerile de pe pereții camerei de ardere. Cantitatea absorbită este
o funcție de presiunea amestecului din camera de ardere.

Absorbția maximă are loc în timpul comprimării şi combustie. În

procesul de destindere particulele de gaze sunt desorbite înapoi în
cilindru. Aceste particule, inclusiv fracţii HC, ies din cilindru în timpul
fazei de evacuare.

Cele mai multe amestecuri de benzină includ aditivi pentru a reduce

acumularea depozitelor.

Gradul de uzură al motorului determină direct acest fenomen evidenţiat

ca mecanism de producere al emisiilor de HC
11/7/2022 26
 Prezenţa uleiului în camera de ardere

Stratul fin de ulei care asigură lubrifierea ansamblului piston – cămaşa

de cilindru este un mediu care în fazele admisie şi comprimare intră în
contact cu combustibilul nears.
În același mod ca și în cazul depozitelor la perete, această peliculă de
ulei absoarbe și resoarbe particulele de gaz, în funcție de presiunea
din cilindru. Astfel în procesul de evacuare amestec nears cu conţinut
de HC va fi eşapat.
O parte din filmul de ulei este raclat de pe pereți în timpul cursei de
comprimare și devine ars în timpul arderii. Uleiul este o hidrocarbură
cu greutate moleculară ridicată care nu arde la fel de ușor ca benzina.
Unele dintre fracţii vor fi prezente în gazele de evacuare ca emisii de
HC.
Acest fenomen se produce într-un ritm foarte lent, la un motor nou,
dar se amplifică o dată cu vârsta motorului și uzura acestuia.

11/7/2022 27
Concentraţia de hidrocarburi din gazele de evacuare se reduce prin:

- intensificarea procesului de postardere, ceea ce presupune ca gazele de

evacuare să conţină oxigen (amestecul să fie sărac) şi să aibă o temperatură
ridicată (arderea din cilindru să fie deplasată în destindere);
- micşorarea concentraţiei de hidrocarburi din stratul limită (să se aspire în
cilindru amestecuri cu λ>1);
- reducerea grosimii stratului limită;
- micşorarea suprafeţei pe care se formează stratul limită, ceea ce presupune
reducerea raportului Ac/Vc (Ac – aria suprafeţei camerei de ardere, Vc –
volumul camerei de ardere);
- mărirea fracţiunii din gazele de evacuare care revine în cilindru la sfârşitul
procesului (supapa de evacuare să se închidă cu întârziere mai mare).

11/7/2022 28
 Sisteme de măsurare a hidrocarburilor

• Există o diferenţă la măsurarea emisiilor de hidrocarburi

(HC) comparativ cu determinarea emisiilor de CO.
• Măsurarea nu are loc în recipientele pentru probe din
gazele de evacuare, ci prin analize continue a unei părţi
a gazelor de evacuare diluate.
• Concentraţia măsurată de-a lungul ciclului de încercare,
este mărită gradual.
• Motivul pentru care se procedează astfel este că
hidrocarburile (care au un punct de fierbere ridicat) se
condensează în recipientele pentru probe, care sunt
menținute de regulă la temperaturi mai reduse.

11/7/2022 29
Analizorul cu infra-roşu nedispersiv

Acest analizator foloseşte proprietatea anumitor gaze de a absorbi radiaţii infra-

roşu cu o lungime de undă îngustă
Radiaţia absorbită este transformată în energie de vibraţiede către moleculele
absorbante.
Această energie poate fi măsurată ca si căldură.
Fenomenul descris apare la moleculele ce formează atomi la cel puţin două
elemente chimice, de ex.: CO, CO2, C6H14 sau SO2.

1 – Evacuarea gazelor
2 – Celulă de absorbţie
3 – Admisia gazelor de testat
4 – Filtru optic
5 – Sursă de lumină infra-roşie
6 – Raze infra-roşii
7 – Celulă de referinţă
8 – Disc rotativ
9 – Detectori

11/7/2022 30
Există mai multe tipuri de analizatoare cu infra-roşu nedispersive, cele mai
importante parţi ale sale fiind: o sursă de lumină infra-roşie, o celulă de
absorbţie (cuvă) prin intermediul căreia testul este ghidat, o celulă de referinţă,
în general poziţionată în paralel (plină cu gaz inert, de ex.: N2), un disc ce se
roteşte şi un detector.
Detectorul comprimă cu ajutorul unei membrane două compartimente ce
conţin mostre ale compuşilor de analizat.
Radiaţiile de la celula de referinţă sunt captate într-un compartiment, iar cele
de la sistemul de masurare în alt compartiment.
Diferenţa de energie radiantă produce curenţi ce sunt înregistraţi de către un
debitmetru de aer sau senzor de presiune.
Discul rotativ întrerupe radiaţia infra-roşie, în cicluri, făcând curenţii de aer să-
şi schimbe direcţia, iar astfel apare o modificare a semnalului proporţională cu
concentraţia de HC.
11/7/2022 31
 Analizatorul cu infra-roşu nedispersiv este sensibil la vaporii de
apă pe parcursul testului, din moment ce moleculele de apă
absorb o mare parte din undele de radiaţie infraroşii.
Acesta este motivul pentru care, atunci când folosim aceste
analizoare pentru măsurarea gazelor nediluate, acestea sunt
poziţionate în aval de un dispozitiv de tratare a gazelor (de ex.: un
răcitor pentru gaze) pentru dezumidificarea gazelor de evacuare.

11/7/2022 32
 Condiţii de stare tehnica care duc la creşterea
concentraţiei de HC pentru MAS cu injecţie de
benzină
• Erori la sistemul de aprindere
– Disfuncţiuni la nivelul componentelor secundare ale sistemului
– Disfuncţiuni circuit primar sau bobină
– Uzura bobinei sau circuitul primar al acesteia întrerupt
• Amestec excesiv de sărac
– Garnitură colector de admisie
– Pârghie acceleraţie deteriorată;
• Diluare excesivă prin EGR
– Supapa EGR blocată sau excesiv deschisă
– Disfuncţii în conectarea modulatorului EGR
• Injectorul de carburant
• Semnal fals ECM
• Pierderi de gaze prin spaţiul de evacuare: supapă – scaun
• Diagrama de aprindere incorectă

11/7/2022 33
 GENEZA POLUANŢILOR LA
MOTOARELE CU ARDERE
INTERNĂ

Curs 5
Analiza condiţiilor şi a factorilor de
influenţă în emisia compuşilor: NOx

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
 Analiza compuşilor pe bază de oxigen şi azot

NO
NO2

N2O
N2O3

N2O4 N2O5

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
 Compuşi generaţi din combinaţii ale oxigenului şi
azotul
Proprietăţi şi caracteristici:
densitate: 1.3 × 103 kg m−3 (în fază lichidă)
1.34 g dm−3 (sub formă de vapori)

masa molară: 30.0061 g/mol

punct de îngheţ:−163.6°C (109.6 K) (-262.48°F)

punct de fierbere: −151.7°C (121.4 K) (-241.06°F)
caracteristici:
substanţă chimiluminiscentă, limitează transferul de căldură pe care o
transformă în lumină;
Este responsabil pentru creşterea nivelului de ozon troposferic!
Indice de risc: R23: toxic prin inhalare
R24: toxic în contact cu pielea
R25: toxic la ingurgitare
R34: cauzează arsuri
R44: risc de autoexplozie la temperaturi ridicate
11/1/2022 Material pentru uz didactic la
specializarea AR - UTCN
 Compuşi generaţi din combinaţii ale oxigenului şi
azotul
Proprietăţi şi caracteristici:
densitate: 1443 kg/m³ (în fază lichidă)
3.4 kg/m³(sub formă de gazoasă la 294,25 K)

masa molară: 46.0055 g/mol

punct de îngheţ:-11.2°C (261.95 K)

punct de fierbere (vaporizare): 21.1°C (293.25 K)

caracteristici: substanţă de culoare maronie, care îşi schimbă intensitatea

culorii funcţie de temperatură;
Este principalul cauzator al ploilor acide

Indice de risc: R26: foarte toxic prin inhalare

R34: cauzează arsuri

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
 Reacţiile de formare a ploilor acide
1. Reacţia cu vapori de apă atmosferici:
2NO2 + H2O → HNO2 + HNO3

2. Descompunerea acidului nitros :

3HNO2 → HNO3 + 2NO + H2O

3. Reacţia oxidului de azot în oxigenul atmosferic şi în prezenţa vaporilor de

apă:
4NO + 3O2 + 2H2O → 4HNO3 (acid nitric → ploaie acidă).
Concentraţia NO în aer Timp de reacţie
Instabilitatea NO în (ppm) necesar: pentru a oxida la NO2
atmosferă constituie factor (min)
favorizant în obţinerea NO2 20,000 0.175
şi implicit constituie factor 10,000 0.35
favorizant declanşării 1,000 3.5
reacţiilor de formare a 100 35
10 350
ploilor acide:
1 3500

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
 Referinţa: Raport UE 2016.
11/1/2022 Material pentru uz didactic la
specializarea AR - UTCN
 Compuşi generaţi din combinaţii ale oxigenului şi
azotul
Proprietăţi şi caracteristici:
densitate: 1222.8 kg m−3 (în fază lichidă)
1.8 kg m−3 (sub formă gazoasă)

masa molară: 44.0128 g/mol

punct de îngheţ: -90.86 °C, 182 K, -132 °F

punct de fierbere: -88.48 °C, 185 K, -127 °F
caracteristici:
- substanţă chimică cu efect hilar, durata de activare: 5 minute;
- este o substanţă cu rol în generarea efectului de seră

Indice de risc: R8: uşor inflamabil Oxid

azotos
Este utilizat ca şi element de îmbunătăţire a
arderii la m.a.i şi la motoare cu reacţie!

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
 Motivaţie:
-Densitate ridicată;
-Toxicitate redusă (controlabilă)
-Poate fi păstrat la temperatura ambientală;
-Stabilitate chimică la temperaturi medii şi joase, ridicată;
-Acumularea în recipiente de transport nu necesită presiuni mari.

Efect: injectat în galeria de admisie asigură un plus de oxigen în procesul de ardere

La temperaturi de peste 570 0C, se descompune eliberând oxigen atomic în masa

de aer din camera de ardere:

N 2O  N 2  O
Dacă aerul atmosferic conţine 21% oxigen, prin injecţia de N2O se asigură
o îmbogăţire a aerului la admisie cu până la 33 % oxigen

Efecte adverse:
Azotul eliberat reacţionează cu metalele şi produce o oxidare rapidă, fapt ce scade
durabilitatea motoarelor cu până la 50%

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
 Este interzisă echiparea
motoarelor cu sisteme de
injecţie N2O, atât a celor
destinate circulaţiei pe
drumurile publice cât şi
celor pentru competiţii
sportive!

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
 Reacţii tipice în geneza NOx
1. Mecanismele producerii compuşilor ce au la bază radicalul NO au fost dezvoltate de:
Zeldovich (n.1914 – d.1987) (Thermal NO Mechanism or Zeldovich Mechanism - 1936)

N2 + O ↔ NO + N: reacţie endotermă se dezvoltă la temperaturi de (>2000°C)

N + O2 ↔ NO + O: reacţie cu grad ridicat de instabilitate
N + OH ↔ NO + H: la m.a.i. are loc pentru λ > 1,2

2. Reacţia în prezenţa oxigenului din în aerul atmosferic (cu conţinut de N):

combustibi l  aer atm.  caldura  H 2O  CO2  N

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
 Factori de influenţă în emisia de NOx
A. Influenţa calităţii amestecului
Lipsa oxigenului face ca reacţiile Aportul de NOx este
de oxidare să fie reduse maxim pentru λ cuprins în
limitele 1,02 – 1,05) când
condiţiile de temperatură
5000 şi volum de oxigen
NOx [ppm]

favorizează arderea

4000 Predomină tipul III de

reacţie (de stingere)
3000

2000

1000

0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3 λ

11/1/2022 Material pentru uz didactic la
specializarea AR - UTCN
 Variaţia NOx şi HC:

Predomină efectului de chimioluminiscenţă ce duce la stingerea reacţiei şi parţial

prin creşterea cantităţii de oxigen ce duce la reducerea concentraţiei de
hidrocarburi care constituie factor neutralizator al radicalului NO
NOx [g/h]

Temperatură normală
λ 1,2
Temperatură înaltă

λ 1,2

HC [g/h]
11/1/2022 Material pentru uz didactic la
specializarea AR - UTCN
 Influenţa avansului la aprindere:
NOx
[g/kWh]
Utilizarea ca factor de reglare
a avansului la aprindere face
ca prin micşorarea unghiului
de avans, procesul de ardere
să fie deplasat în destindere,
scade nivelul presiunii
gazelor şi implicit creşte
temperatura gazelor de
evacuare, fapt ce reprezintă
factori favorizanţi în
reducerea concentraţiei de
NOx

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
Influenţa turaţiei

6 Teste MAS

5
NOx [g/kWh]

2000 3000 4000

[Turaţia rot/min]

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
Influenţa geometriei camerei de ardere

6000

Concentraţia NOx [ppm]

5000

4000

3000

2000

1000

100 150 200 250

Raportul Aca/Vca
Cauze:
1. Volumul gazelor de ardere este proporţional cu vol. camerei de ardere;
2. Creşterea suprafeţei camerei de ardere favorizează fenomenul de stingere a flăcării
11/1/2022 Material pentru uz didactic la
specializarea AR - UTCN
 Influenţa raportului de comprimare

Emisii NOx

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
 Influenţa solicitărilor termice ale motorului

1000
NOx [ppm]

900

800

700

600

500

400

40 50 60 70 80 90 100
Temperatura agent răcire [0C ]

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
 Sisteme şi tehnici de măsurare a concentraţiei
de NOx

Există o varietate de senzori şi implicit tehnici de măsurare care sunt

dezvoltate în următoarele direcţii:
• Sisteme cu potenţiometre ce valorifică diferenţele de potenţial;
• Sisteme cu semiconductori ce valorifică efectul rezistiv
• Sisteme voltmetrice ce sunt bazate pe creşterea tensiunii funcţie de
creşterea curentului în circuit
• Sisteme ampermetric difuze bazate pe modificările de curent la
menţinerea constantă a tensiuni
• Măsurare în infraroşu;
• Chemiluminiscenţă;
• Undă acustică;
• Gas crematograf.

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
 Ce este NOx?

Uzual, pentru a găsi valoarea de NOx se prelevează o proba de gaze evacuate

și se măsoară nivelul de NO.
Este necesar să se înmulțească această valoare cu 1.1 pentru a ține cont de
NO2 suplimentar.
Această metodă de măsurare este acceptabilă în funcție de procesul de
raportare, dar ea nu este cel mai exact mod de a măsura cantitatea de NOx
deoarece raportul de NO la NO2 poate varia.
Din aceste considerente s-a introdus tehnica de măsurare a valorii reale de NOx:

Metoda presupune măsurători paralele de NO şi NO2, după care valorile obţinute

se însumează.

Datorită solubilităţii NO2, este mai dificil de efectuat măsurători directe.

Se impune condiţia ca peste 50% din NO2 să fie în fază gazoasă la momentul
prelevării probei

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
 Calculul emisiilor de NOx
În calculul emisiilor de NOx se utilizează relaţia specifică Factorului de emisie:

 20,9 
FE NOx  C d  F 
 20,9  %O 2 
Unde: Cd este concentratia de poluant măsurată
F fiind factor de emisie

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
 Contribuţia EGR la reducerea emisiilor de NOx
O modalitate adoptată pe scară largă de reducere a emisiilor de NOx este de
recirculare a gazelor de evacuare ( EGR ) .
Acest lucru implica recircularea unei proporții controlabile de gaze de evacuare
în aerul de admisie la motor.
O supapă comandată prin actuator, este utilizată de obicei pentru a controla
fluxul de gaze recirculate, aceasta având şi poziţie complet închisă.
Mecanismul de reducere NOx prin EGR
În cazul aerului bogat în oxigen, substituirea unei părţi a acestuia cu gaze arse,
reduce proporţia de oxigen ce intră în cilindri (gazele arse nu participă la ardere).
Aceasta determină o eliberare de căldură corespunzătoare mai mică și implicit
temperaturi maxime în cilindru mai reduse, astfel reducându-se şi posibilitatea de
formare a NOx.
La trecerea gazelor arse prin răcitorul EGR, se reduce temperatura fluidului
introdus în cilindru obţinându-se două avantaje evidente:
-Se reduce temperatura fluidului admis în cilindru cu efect asupra temperaturii
maxime atinse în procesul de ardere;
-- temperatura mai redusă face ca densitatea de gaze recirculate să fie mai
mare.
-La motoare Diesel în funcţionare se poate ajunge la un procent de 50% gaze
recirculate.
11/1/2022 Material pentru uz didactic la
specializarea AR - UTCN
Sisteme cu potenţiometre ce valorifică diferenţele de potenţial;

Principiul constă în dependenţa logaritmică dintre tensiunea celulei

galvanice şi concentraţia de NOx. (Ecuaţia lui Nernst).
Metoda este mai puţin aplicată în construcţia aparatelor pentru
măsurarea concentraţiei de NOx datorită dependenţei capacităţii de
detecţie de presiunea şi cantitatea de oxigen din gazele de evacuare.

Pentru exemplificare se consideră cazul unei celule de măsurare a

concentraţiei de oxigen dintr-o probă de gaze.
Deoarece tensiunea elementului de măsurare este dependentă de temperatură,
celula este menținută la o temperatură constantă.
Temperatura se măsoară în mod continuu și valorile citite sunt utilizate în calculul
software.
Conținutul de oxigen se determină din Ecuația lui Nernst:
R, F constante
R  T  O1 
E ln   T – temperatura absolută
4  F  O 2  O1, O2 – concentratia relativă a oxigenului pe cele
două feţe ale celulei de măsurare

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
Celula produce tensiune zero când aceeași cantitate de oxigen este de ambele
părți și tensiunea crește concentrația probei scade.
Tensiunea creată prin diferența dintre oxigenul din gazul măsurat și aerul de
referință se transmite la un procesor unde are loc analiza de semnal care de
regulă este afişat ca valori liniarizate.

Probă eşantion
gaze arse Probă aer de
referinţă

Strat ceramic
izolator termic

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
 Concentratia O2

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
 Cauze tehnice privind emisii excesive de NOx

Disfuncţiuni la sistemul de răcire:

- răcire radiator sub capacitate;
- nivel insuficient de agent de răcire;
- termostat blocat;
- radiator înfundat
Amestec excesiv de sărac;
Senzorul de oxigen:
- sondă “lentă”;
- tensiune incorectă spre 0.2 V
Sistemul EGR nu funcţionează în parametrii:
Avans injecţie incorect
Depuneri de carbon pe supapele de admisie - evacuare

11/1/2022 Material pentru uz didactic la

specializarea AR - UTCN
GENEZA POLUANŢILOR LA
MOTOARELE CU ARDERE
INTERNĂ

Curs 6
Particularităţi privind emisiile de poluanţi
produse de MAC

AR - curs pt uz intern
Principalii poluanţi ai MAC sunt:
• CO – rezultat al arderii incomplete;
• HC – atât ca hidrocarburi arse cât și nearse
• NOx – produs poluant cu geneză identică ca şi
în cazul MAS dar, cu o rată de emisie mai
ridicată la MAC;
• Fum- poluant specific MAC rezultat al mixturii
compoziţiei din gazele de ardere cu rată de
reacţie secundară ridicată, în prezenţa vaporilor
de apă rezultaţi prin condens;
• PMx- particule solide – lichide în suspensie, care
stau la baza aerosolilor
AR - curs pt uz intern
 Monoxidul de carbon – la MAC
Este rezultat al arderii incomplete care este cauzată atât de insuficienta
cantitate de aer cât şi de consumarea oxigenului fapt ce nu mai întreţine
procesul de ardere Injecţie directă
1000

800
Camere de preardere
CO [ppm]

600

400

200

1 2 3
AR - curs pt uz intern
λ
 Factori de influenţă în emisia de CO

Temperatura la evacuarea gazelor:

600

500
CO [ppm]

400

300

200

150 250 300

AR - curs pt uz intern
Temperatura [0C]
Influenţa calitatii amestecului

10

8
CO [g/kWh]

1,5 2,5 3,5

AR - curs pt uz intern
λ
 Oxizi de azot la MAC
Mecanismul producerii oxizilor de azot este identic ca şi în cazul MAS cu
specificarea că regimul termic şi excesul de oxigen sunt factori
favorizanţi suplimentari. Injecţie directă
1000

800
NOx [ppm]

600 Camere de preardere

400

200

1 2 3
AR - curs pt uz intern
λ
Influenţa sarcinii

1000

NOx [ppm] 800

600

400

200

0,4 0,6 0,8

Sarcina MPa
AR - curs pt uz intern
Rata de recirculare a gazelor

1000

800
NOx [ppm]

600

400

200

0,2 0,3 0,4

AR - curs pt uz intern
EGR [%]
AR - curs pt uz intern
Aceasta înseamnă că o anumită reducere de NOx va necesita mai
puțin aport EGR la sarcini mari decât la sarcini mici.

AR - curs pt uz intern
 Efectul EGR în reducerea emisiilor de NOx

1. compresor
2. turbină
3. sondă lambda
4. supapă EGR cu comandă electro-pneumatică
5. obturator admisie
6. galerie admsie
7. galerie evacuare
08.11.2022
11/8/2022 Material
AR - pentru
curs ptuz
uzdidactic
intern la
8. injector specializarea AR - UTCN
Recircularea gazelor arse în galeria de admisie nu se face continuu în timpul
funcționării motorului. Unitatea de control electronică (ECU) comandă supapa EGR
(4) pentru a permite gazelor arse să intre în admisie. Pe motoarele supraalimentate
controlul debitului de gaze arse se face și cu ajutorul obturatorului(5) care, prin
închidere, scade presiunea în galeria de admisie și facilitează curgerea gazelor
dinspre galeria de evacuare.
Sistemul EGR reduce semnificativ cantitatea de NOx dar, dacă gazele de evacuare
sunt introduse excesiv în admisie, poate avea impact asupra creșterii emisiilor de
monoxid de carbon (CO), hidrocarburi (HC) și particule (PM), deoarece acestea se
produc ca urmare a arderii incomplete a combustibilului din lipsă de oxigen.

Utilizarea EGR-ul se face în domeniul sarcinilor parțiale ale motorului și la turații

mici și medii, domenii în care oxigenul este în exces. În cazul în care se dorește
un cuplu ridicat la motor, sistemul EGR este dezactivat.

08.11.2022 AR - curs pt uz intern

 Domeniul de utilizare al EGR-ului pentru motoarele pe Otto și Diesel

08.11.2022 AR - curs pt uz intern

 Eficienţa EGR
Se utilizează relaţia de calcul care face legătura între procentul masic de gaze
recirculat şi amestecul total din admisie:

FEGR 
M EGR
100 ; %
Ma

O relaţie alternativă de calcul face referire la măsurări de dioxid de carbon în

infraroşu nedisipativ şi efectul EGR, pornind de la:

int
PCO  P 0

FEGR  2 CO 2
ev
PCO 2
 P 0
CO 2

Pint – presiunea de intrare în EGR

Pev – presiunea la ieşirea din EGR
P0 – presiunea în lipsa EGR
08.11.2022 AR - curs pt uz intern
 CO [g/kW h]

Încărcare motor [%]

Oxigen redus disponibil pentru combustie reduce eficient raportul aer-combustibil.

Această reducere eficace în raportul aer-combustibil afectează emisiile de gaze
substanţial. În plus, amestecarea gazelor de ardere, cu admisia de aer, face să
crească căldura specifică a amestecului de admisie, ceea ce duce la reducerea
temperaturii flăcării.
Faptul favorizează reducerea emisiei de NOx şi implicit creşte emisia de CO şi HC

08.11.2022 AR - curs pt uz intern

 Influenta EGR asupra emisiei de
HC
Emisii HC [g/kWh]

Sarcina motor [%]

08.11.2022 AR - curs pt uz intern

 Geneza fumului
Fumul este un rezultat direct al procesului de ardere formându-se ca şi
poluant în procesul de propagare a arderii, intensificându-se în traseul
de evacuare a gazelor.
Funcţie de condiţiile de funcţionare ale motorului Diesel, componenţa
fumului se schimbă şi acest fapt este sesizabil prin intermediul culorii
caracteristice în contact cu aerul atmosferic (rece).
Fumul negru – datorat amestecurilor bogate sunt create condiţii de
ardere incompletă) şi excesului de eliberare a carbonului elementar în
procesul de ardere; Este caracteristic exploatării motoarelor la sarcină
plină, accelerării dar şi reprizelor de schimbare a vitezei autovehiculului.
Fumul alb – este cauzat de prezenţa combustibilului nears în sistemul de
evacuare. Combustibilul se încălzeşte pe traseul de evacuare, tinde să
atingă faze de vaporizare şi în contact cu aerul atmosferic “precipită”.
Fumul albastru – este datorat fracţiilor de ulei din gazele de evacuare.
Este specific pornirii la rece. În general fracţiile de ulei ce pătrund în
camera de ardere sunt arse parţial, dar datorită fazei scurte de ardere
pătrund în galeria de evacuare.
AR - curs pt uz intern
 Factorii de influenţă ai emisie de fum sunt:

• Calitatea motorinei;
• Tipul motorului (cu injecţie directă, supraalimentat, etc.);
• Regimul de exploatare a motorului;
• Modul de reglare a pompei de injecţie;
• Temperatura motor;
• Gradul de uzura a motorului.

AR - curs pt uz intern
 Măsurarea gradului de fum la MAC

Există trei procedee principal diferite pentru măsurarea densităţii

fumului în gazele de evacuare:
 prin filtrare,
 prin absorbtie
 prin reflexie,

Principiile de măsurare induc şi unităţi de măsură specifice astfel:

- Scala Bosch;
- Scala Hartridge;
- Scala metrică

AR - curs pt uz intern
Scala Hartridge

Utilizează doar o fracţie din gazele de evacuare şi implică utilizarea

unui dispozitiv de reducere (cădere) a presiunii pentru a forţa trecerea
gazelor prin echipamentul de măsurare.
Astfel se compară absorbţia de lumină din tubul de măsurare cu o
referinţă zero dată de valoarea indicată în tubul de referinţă (zero= prin
care circulă aer filtrat).
Oferă un răspuns lent în condiţii tranzitorii de încercare a motoarelor.
Scala Bosch
Se bazează pe absorbţia unei fracţii de gaze de eşapament pe un
cartuş de filtrare.
Schimbarea culorii spre negru (cenuşiu) a cartuşului de filtrare este
evaluată într-o celulă fotoelectrică prin intermediul unui fascicul
luminos emis de o lampă incandescentă ce va trece prin cartuşul de
filtrare

AR - curs pt uz intern
AR - curs pt uz intern
 Fumetre bazate pe metoda filtrării
La fumetrele bazate pe metoda filtrării, gazele evacuate sunt forţate să
străbată un filtru care reţine funinginea. Aprecierea cantităţii de funingine
reţinute se poate face pe cale vizuală, prin fotometrie, prin cântărire sau
prin ardere.
1 Cilindru de lucru

2 Hârtie filtru Whatmann

3 Piston aspiraţie
4 Sondă prelevare probă

5 Pompă aspiraţie probă

AR - curs pt uz intern
Analiză probei Whatmann pe cale fotoelectrică

1 Potenţiometru

2 Sursă de curent 12 V cc
3 Voltmetru

4 Sursă de lumină (bec)

5 Grilă poziţionare probă

6 Celulă fotoelectrică

AR - curs pt uz intern
Fumetrul cu absorbţie
1 Filtru particule

2 Filtru apă (condens)

3 Supapă debit

4 Sursă de lumină (bec)

5 Tub de măsurare cu l
= 407 mm
6 Celulă fotoelectrică

7 Suflantă aer

AR - curs pt uz intern
 Fumetrele cu reflexie

Un jet de gaze evacuate traversează un fascicul de lumina. Intensitatea

luminii reflectate este proporţională cu conţinutul de funingine şi se
măsoară pe cale fotometrică.

Secţiunea fasciculului luminos este limitată de ferestre (fante calibrate) iar

murdărirea acestora este împiedicată de un curent de aer care
manşonează jetul de gaze.
Aparatul are o poziţie de tarare (calibrare), când celula nu este iluminată,
o poziţie de alegere a intensităţii sursei de lumina şi o poziţie de
măsurare.
Scala este gradată direct in conţinutul de funingine.

AR - curs pt uz intern
 Geneza fracţiilor PM
(Particulate Mater) - particule
PM – sunt particule fine solide sau lichide aflate în suspensie în masa de gaz.
Clasificare – funcţie de criteriul dimensiune – diametrul aerodinamic- şi
localizare dpdv al riscului la om

oPM 10 (fracţii toracice (abdominale): <=10 μm

oPM2.5 (fracţii respirabile): <=2.5 μm
oPM1 <=1 μm
oUFP sau UP (particle fine sau ultrafine <=0.1 μm
oPM10-PM2.5 (fracţii inferioare) 2.5 μm - 10 μm

AR - curs pt uz intern
 Diametrul aerodinamic: (???)

Reprezintă o expresie a însuşirii aerodinamice a particulelor, raportate la

particula de forma sferică şi densitate unitară a cărei diametru este
denumit: diametru aerodinamic.

Se determină cu relaţia: 
da   dg
X

Unde:
• ρ este densitatea particulei;
• X factor de forma egal cu 1 pt. sferă;
• dg reprezintă diametrul în câmp gravitaţional

AR - curs pt uz intern
 Axa de plutire (ridicare)

Direcţia reacţiunii normale

(cf. Legii a II-a Newton) Axa forţelor de rezistenţă aerodinamică

Unghi de atac

Axa gravitaţională (de greutate – de coborâre)

Direcţia de mişcare

AR - curs pt uz intern
 Geneza particulelor

Pragul de Formarea şi dezvoltarea unui câmp

diluare şi de noi particule prin absorbţie şi
Funingine şi răcire a condensare
particule de cenuşă gazelor
metalică

Particule de funingine cu strat de sulfaţi şi

nitraţi rezultaţi prin absorbţie şi condensare

AR - curs pt uz intern
Compuşi chimici identificaţi în PM provenite din gazele de ardere de la MAC

SOx oxizi pe bază de sulf;

NOx oxizi de azot;
Sulfuri;
Nitraţi;
Fracţii biogenice rezultate din hidrocarburile nearse

Aglomerări de particule funingine cu dimensiuni între 40 – 500 nm

Cenuşă de particule metalice rezultate din uleiul mineral cu dimensiuni

între 10 – 20 nm
Particule de hidrocarburi cu dimensiuni între 10 – 30 nm

Particule de sulfaţi cu dimensiuni între 10 – 30 nm

Aglomerări de particule funingine compusă din hidrocarburi, sulfaţi şi

metal cu dimensiuni între 40 – 500 nm

AR - curs pt uz intern
Componenţa aglomerărilor de funingine rezultată prin condensare şi reacţii
secundare de formare a nucleelor

Strat toxic

Strat metal

Sulfaţi şi nitraţi
de generaţia a II-a

Compuşi ai carbonului
organic

Carbon elementar

AR - curs pt uz intern
 Tehnici de măsurare a concentraţiei de PM

-măsurare prin colectare de probe şi analiză

- măsurare directă

Măsurare prin colectare de probe şi analiză ulterioară d.p.d.v. al

depunerilor pe filtre de particule. Cartuş de filtrare

Cartuş reţinător

AR - curs pt uz intern
AR - curs pt uz intern
 Măsurarea directă
Se utilizează un dispozitiv denumit: celula de numărare a particulelor
condensate (CNPC)
Fotodetector Spre debitmetru şi pompă

Fantă 0,1 x 2 mm
Sursa lumină

Lentila de Lentila de focalizare

Lentilă colectoare transfer
imagine
Tub de condensare
(100C) Admisie
Manta tubulatură
probă

Tub saturare
350C Rezervor alcool pur
AR - curs pt uz intern (butanol)
• La intrarea în CNPC fluxul este saturat cu alcool (de
obicei butanol) sub forma de vapori;
• Amestecul este răcit în tub de condensare, vaporii devin
suprasaturaţi și precipita în particule;
• Ca rezultat, particulele cresc la un diametru de
aproximativ 10 μm, pentru a permite detectarea optică;
• Limita de detectare a dimensiunii particulelor în CNPC
este legată de raportul de saturație în creștere, care
implică scăderea diametrelor particulelor.
• CNPC-urile moderne au limitele de detectare de
aproximativ 10 nm şi merg în jos la mai puțin de 3 nm
pentru CNPC de detecţie particule ultrafine.
• Într-un anumit interval dimensional, limita minimă poate
fi reglată prin setarea temperaturilor din coloana de
saturație și condensare.

AR - curs pt uz intern