Metode indirect de reducere a emisiilor poluante sau a gazelor cu effect de sera

Cuprins:

1. Emisiile motoarelor cu ardere interna

2. Metode de masurare
3. Statistici legate de ponderea emisiilor pe planeta
4. Caracterul toxic/poluant/ efect de sera al acestora
5. Informatii despre motorul si masina aleasa
6. Metode de reducere a emisiilor (indirecte)
7. Opinia personala in legatura cu problematica incalzirii climatice, a eliminarii
motoarelor termice si expansiunea vehiculelor electrice

Emisiile motoarelor cu ardere interna

Cand vorbim despre emisiile provenite din motoarele cu ardere interna, ne referim la
substantele eliberate in timpul procelului de ardere a combustibilului in interiorul motorului.
Acestea sunt:

1. Dioxid de carbon (CO2)

2. Oxizi de azot (NOx)
3. Monoxid de carbon (CO)
4. Hidrocarburi (HC)
5. Particule solide( cum ar fi cenusa)

Progresele tehnologice si reglementarile stricte au determinat reducerea semnificativa a

emisiilor provenite din motoarele cu ardere interna, prin utilizarea catalizatoarelor, a sistemelor
de recirculare a gazelor de esapament, a combustibilor mai curati si a altor inovatii tehnologice.
Metode de masurare

Metodele de măsurare a emisiilor provenite din motoarele cu ardere internă:

1. Analiza gazelor de eșapament: Această metodă implică colectarea gazelor de

eșapament provenite din motor în timpul funcționării acestuia și analiza lor pentru a
determina compoziția chimică. Acest lucru se face de obicei cu ajutorul analizoarelor de
gaze de eșapament, care pot măsura conținutul de dioxid de carbon (CO2), monoxid de
carbon (CO), hidrocarburi (HC), oxizi de azot (NOx) și oxigen (O2). Aceste analize permit
determinarea nivelurilor de poluare și evaluarea conformității cu standardele de emisii.
2. Analiza opacității fumului: Pentru a evalua nivelul de particule solide (precum cenușă,
funingine etc.) din gazele de eșapament, se utilizează un opacimetru. Acest aparat
măsoară gradul de opacitate al fumului emis și oferă o indicație a cantității de particule
solide. Cu cât fumul este mai dens, cu atât nivelul de particule solide în eșapament este
mai mare.
3. Metode spectroscopice: Spectrometria în infraroșu sau spectrometria de masă sunt
tehnici avansate care pot oferi o analiză detaliată a compoziției gazelor de eșapament.
Aceste metode permit identificarea și cuantificarea exactă a compușilor chimici
prezentați în eșapament.
 4. Analizatoare de masă: Aceste dispozitive măsoară masele moleculare ale substanțelor
din gazele de eșapament, oferind informații precise despre compoziția acestora. Ele
sunt capabile să identifice și să cuantifice substanțele specifice din eșapament.
5. Măsurători în timp real: Senzorii montați pe vehicule sau pe sistemele de testare permit
monitorizarea continuă a emisiilor în timpul funcționării motorului. Aceste măsurători
în timp real sunt utile pentru a obține date în condiții reale de conducere și pot fi
folosite pentru a evalua comportamentul emisiilor în diferite situații.
6. Măsurători pe rola de dinamometru: Această metodă implică testarea vehiculelor pe
role de dinamometru pentru a simula condițiile de conducere și a măsura emisiile în
diverse condiții de funcționare a motorului. Acest tip de testare poate oferi date despre
emisiile în condiții standardizate și controlate.

Pentru mai multe detalii putem accese metode, putem cauta carti de specialitate cum ar fi:

1. “Internal Combustion Engine Fundamentals” de John Heywood

2. "Internal Combustion Engines: Applied Thermosciences" de Colin R. Ferguson și Allan T.
Kirkpatrick
3. "Automotive Engines: Control, Estimation, Statistical Detection" de Alexander A. Stotsky
 Statistici legate de ponderea emisiilor pe planeta

Eforturile de a măsura și înțelege emisiile globale au fost extinse și complexe, datorită

numeroaselor surse de emisii și diversității lor. În general, există câteva statistici cheie care sunt
relevante pentru emisiile globale:

1. Emisiile de CO2 pe țări: Există o varietate de rapoarte și organizații care monitorizează

emisiile de CO2 pe țări. China, Statele Unite, India, Uniunea Europeană și Rusia sunt
printre cei mai mari emițători de CO2 din lume.

2. Emisiile pe sectoare: Sectorul energetic, transportul, industria și agricultura sunt printre

principalele sectoare care contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră. În multe țări,
sectorul energetic (în special producția de energie electrică) și transportul rutier sunt
principalii contribuitori la emisii.

3. Trendurile emisiilor: Trendurile arată direcția în care se îndreaptă emisiile globale. În

ultimii ani, s-au făcut eforturi pentru a reduce emisiile, iar unele regiuni au observat
încetiniri sau chiar scăderi în emisii datorită adoptării tehnologiilor mai curate și a
politicii climatice.
 4. Procentul de CO2 în atmosferă: Măsurătorile din observatoarele globale indică nivelul
crescut al concentrației de CO2 în atmosferă, de la aproximativ 280 de părți pe milion
(ppm) înainte de Revoluția Industrială, până la aproximativ 415 ppm în prezent.

5. Impactul asupra schimbărilor climatice: Emisiile de gaze cu efect de seră sunt legate
direct de schimbările climatice. Creșterea temperaturilor globale, topirea ghețarilor,
creșterea nivelului mărilor și alte fenomene climatice sunt asociate cu aceste emisii.

Caracterul toxic/poluant/ efect de sera al acestora

Emisiile provenite din arderea combustibililor fosili în motoarele cu ardere internă conțin
diverse substanțe care pot avea impact asupra mediului și sănătății umane:

1. Toxicitate: Unele substanțe emise, cum ar fi monoxidul de carbon (CO) și anumite

hidrocarburi, sunt toxice pentru oameni și animale. CO-ul, de exemplu, se leagă de
hemoglobină, reducând capacitatea sângelui de a transporta oxigenul, ceea ce poate
duce la probleme de sănătate, cum ar fi dureri de cap, amețeli sau chiar deces în cazuri
grave.
2. Poluanți atmosferici: Emisiile de particule solide, oxizi de azot (NOx), hidrocarburi (HC) și
alte compuși pot contribui la poluarea aerului. Aceste substanțe pot afecta calitatea
aerului, cauzând smog, iritarea tractului respirator, exacerbarea afecțiunilor respiratorii
precum astmul și pot fi legate de diverse probleme de sănătate.
3. Gaze cu efect de seră: Dioxidul de carbon (CO2) este unul dintre principalele gaze cu
efect de seră emise din motoarele cu ardere internă. Aceste gaze rețin căldura în
atmosferă și contribuie la încălzirea globală și la schimbările climatice. Alți compuși
precum metanul (CH4) și oxizii de azot (NOx) contribuie, de asemenea, la efectul de
seră, cu potențial diferit de retenție a căldurii.
Informatii despre motorul si masina aleasa

Motorul 6.2L V8 este unul dintre motoarele folosite în unele variante ale modelului Dodge
Challenger, cunoscut pentru performanța sa puternică și sunetul caracteristic V8. Acest motor
este adesea asociat cu variantele SRT Hellcat sau SRT Hellcat Redeye ale Challenger-ului.

Cu o putere de 525 kW (aproximativ 707 cai putere) la 6000 de rot/ min, acest motor oferă
un nivel impresionant de performanță. Cuplul său poate fi, de asemenea, impresionant, oferind
o putere considerabilă la turații mai scăzute, ceea ce este util în accelerarea rapidă și în
obținerea unei viteze ridicate.

Challenger-ul cu acest motor poate fi extrem de rapid și capabil să atingă viteze

impresionante. Caracteristicile sale de performanță sunt sprijinite de tehnologii precum
suprapresiunea, care crește presiunea de admisie a aerului pentru a obține o putere mai mare,
și de sistemele avansate de răcire și de evacuare pentru a gestiona temperatura și performanța
motorului.

Această putere impresionantă face ca Dodge Challenger să fie unul dintre muscle car-urile
iconice, apreciate pentru performanța lor, sunetul puternic al motorului și designul lor
distinctiv.