CONTROLUL ŞI

REDUCEREA POLUĂRII
CURS 1

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 1

 CONŢINUTUL CURSULUI
• Poluanţi şi contribuţia autovehiculelor la poluarea mediului;
• Poluarea chimică
 Geneza poluanţilor şi factori de influenţă, detaliere pentru
motorizări MAS şi MAC;
 Tehnici şi echipamente de evaluare a efectului poluării chimice:
cicluri de testare şi echipamente de măsurare;
 Tehnici de reducere a poluării prin intervenţii post-proces,
catalizatori;
• Poluarea sonoră
 Geneza şi emisia zgomotului la automobile;
 Tehnici de evaluare a efectului poluării sonore: acustica fizică și
fiziologică;
 Surse de zgomot şi tehnici de reducere post – proces a
zgomotului la autovehicule;
 Echipamente de măsurare şi tehnici de evaluare a efectului
poluării sonore.

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 2

 Poluanţi şi efectul poluării mediului prin
transporturi rutiere
– noţiuni generale şi definiţii -
Ce este un poluant?

Orice produs, rezultat prin hazardul tehnologic sau natural, care prin
efectul asupra organismelor vii şi al mediului precum şi în funcţie de
cantitate şi concentraţie depăşeşte limita naturală de absorbţie a
ecosistemului

Ce este poluarea?
Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale
care interferează cu: sănătatea umană, calitatea vieţii sau cu funcţia
naturală a ecosistemelor (organismele vii şi mediul în care trăiesc).
Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al
cauzelor naturale cum ar fi erupţiile vulcanice, alunecări de teren,
cutremure, etc., cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din
activităţile umane.
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 3
  Poluarea şi limite de definire

 În ce măsură materia  În măsura în care reprezintă

solidă, chimică şi gazoasă rezultatul hazardului
are şansa să devină un proceselor tehnologice, de
fabricaţie sau funcţionale.
poluant?

 În ce condiţii materia de
 La limita depăşirii capacităţii
natură solidă, gazoasă, naturale de absorbţie a
lichidă poate să fie mediului în care se propagă.
catalogată ca şi poluant?

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 4

 Categorii de poluare
Funcţie de natura poluantului:
- Poluare chimică
• Poluarea aerului (respirabil);
• Poluarea solului;
• Poluarea apei.
-Poluare sonoră,
-este materializată prin zgomote și vibrații
care au efect fiziologic asupra omului
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 5
 Gradul de motorizare
Gm 
Na
1000 auto / 1000 loc.
Ps
Na – număr autovehicule înmatriculate / localitate;
Ps - populaţia stabilă a localităţii.

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 6

 An referință - 2015

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 7

https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/DDN-20220727-1

Grad motorizare UE- EUROSTAT 2020

România a avut în 2020 cea mai mică rată de motorizare din Uniunea Europeană,
potrivit statisticilor publicate de Eurostat. Astfel, în țara noastră existau în anul precizat
379 de autoturisme la mia de locuitori, ceea ce înseamnă o rată de motorizare de 0,38
autoturisme pe locuitor.
În 2020, trei dintre cele cinci cele mai ridicate rate de motorizare (numărul de
autoturisme la 1 000 de locuitori) au fost înregistrate în Italia: Valle d’Aosta (1 787),
provincia autonomă Trento (1 285) și provincia autonomă Bolzano (871). Celelalte
două au fost înregistrate în Flevoland (857) în Țările de Jos și în regiunea finlandeză a
Insulelor Åland (840).
Aceste rate regionale sunt adesea legate de situația economică, dar pot fi afectate și
de circumstanțe specifice: rata ridicată de motorizare din Valle d’Aosta este influențată
de normele de impozitare, iar rata ridicată din Flevoland este legată de situarea în
apropierea unui oraș mai mare.
Pe regiuni, București-Ilfov este singura din România care, cu 596 autoturisme la mia
de locuitori nu se încadrează în regiunile cu cele mai mici rate din UE, de sub 450 de
autorurisme la mia de locuitori. În celelalte regiuni din țara noastră datele se prezintă
după cum urmează: Vest: 398 autoturisme la mia de locuitori, Nord-Vest: 376, Centru:
374, Sud-Vest Oltenia: 357, Sud-Est: 353, Sud-Muntenia: 329, respectiv Nord-Est:
291.
 Nivel (indice) de motorizare
k j qj
Nm  j
Na
j reprezintă norma Euro în vigoare la data evaluării;
kj numărul de autovehicule care se încadrează în clasa de poluare j
qj reprezintă coeficientul asociat clasei de poluare având valorile:
q1=1 auto non euro
q2=2 (Euro 1)
.
.
q6=7 (Euro 6)
Na număr total parc auto
Exemplificare:
Înmatriculările auto dintr-o localitate însumează 15500 autov.
Detaliat pe norme Euro de poluare parcul are următoarea structură:
1000 aut non Euro; 2000 auto Euro 1; 2000 auto Euro 2; 3000 auto Euro 3; 4000
Auto Euro 4; 3000 Euro 5 și 500

Nm 
1
11000  2  2000  3  2000  4  3000  5  4000  6  3000  7  500  4.168
15500
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 10
 POLUAREA CHIMICĂ
Poluarea aerului
Estimarea emisiilor poluante ce sunt introduse în mediu se face prin intermediul
ecuaţiei:
E X  AX  FE
Ex – emisia de poluanţi de tip x ;
A – rata activităţii emisiei exprimată în unităţi de volum sau masă, cantitate/unităţi de
timp;
FE – factorul de emisie exprimat în unităţi poluant (unităţi de masă sau volum,
cantitate).

Rata activităţii se determină funcţie de combustibilul utilizat cu relaţiile:

A benzina  Ch  23.8 g / km

A motorina  Ch  26.5 g / km
Ch este consumul de combustibil la 100 km

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 11

 Factorul de emisie se determină funcţie de cazuri concrete cu o relaţie de forma
N Unde Q reprezintă rata unitară de activitate;
FE  Q 
224 N este numărul de unităţi.

Emisiile de poluanţi rezultate în urma aplicării tehnicilor de depoluare a sursei:

 FR 
E Xr  AX  FE 1  
 100 
FR – factor de reducere prin intervenţii directe, corespunzător normei EURO
Diferenţiat pentru norma EURO, FR este:
Non Euro - 0;
EURO 1 – 5;
EURO 2 – 8;
EURO 3 – 10;
EURO 4 – 12;
EURO 5 - 15

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 12

 Exemplificare:
Să se calculeze emisiile de CO2 pentru două automobile de aceeaşi marcă,
echipate cu motoare de capacitate cilindrică similară unul MAS şi altul MAC, care
înregistrează consumuri orare de 6.5 l/100 km, respectiv 4.8 l/100 km,
corespunzător parcurgerii a 1000 km.

Datele iniţiale ale problemei:

Consumurile orare E X  AX  FE
Distanţa parcursă
Rata activităţii:
AMAS  6.5  23.8  154.7 g / km
AMAC  4.5  26.5  119.25 g / km
emisia va fi:

 690.6 g   0.69 kg

1
E MAS  154.7 1000
224
 532.3 g   0.532kg
1
E MAC  119.25 1000
224
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 13
 Cum calculăm emisiile de CO2 produse de automobile în
funcție de combustibilul utilizat?
Elementele de calcul:
masa unui litru de combustibil;
conținutul de carbon %;
cantitatea de oxigen necesară arderii /litru de combutibil
Exemplu de calcul
Cazul A: motorina
 masa unui litru de combustibil 835 g;
 conținutul de carbon: 86.2 %;
 cantitatea de oxigen necesară arderii /litru de combustibil: 1920 g
Rezultat: 835*0.862+1920=2640 g/l comb emisieCO2
Cazul B: benzina
 masa unui litru de combustibil 750 g;
 conținutul de carbon: 82.5 %;
 cantitatea de oxigen necesară arderii /litru de combustibil: 1740 g
Rezultat: 750*0.82.5+1740=2392 g/l comb emisieCO2
Cazul C:
 masa unui litru de combustibil 550 g;
 conținutul de carbon: 87 %;
 cantitatea de oxigen necesară arderii /litru de combustibil: 1211 g
Rezultat: 550*0.87+1211=1665 g/l comb emisieCO2
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 14
 Utilizând datele privind emisiile specifice celor trei combustibili să se determine în
condițiile unui consum de 6l/100 km parcurși aportul de CO2 al fiecărui tip de
combustibil corespunzător parcurgerii a 100 km
Se utilizează relația:

ch  Ec
QCO 2  d
100
Unde: QCO2 este emisia de dioxid de carbon
Eccantitatea de dioxid de carbon rezultată din arderea unui litru de combustibil
chconsumul pentru 100 km parcurși
d – distanța în km

Rezultă pentru aplicația propusă:

pentru motorină: 132 g CO2 / km
pentru benzină: 120 g CO2 / km
pentru LPG: 83 g CO2 / km

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 15

 Calculator emisii

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 16

 POLUANŢII MONITORIZAŢI PRIN REGLEMENTĂRILE
EUROPENE

CO

HmCn NOx
CO2 CO
PM
fum HmCn
NOx PM
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 17
 MONOXIDUL DE CARBON - CO
Monoxid de carbon (CO) este un gaz incolor,
inodor, insipid și este un pic mai uşor decât
aerul. Acesta este toxic pentru oameni și
animale atunci când se află în concentraţii
mai mari.
Este, rezultatul metabolismului oamenilor şi
animalelor iar în cantităţi mici, are unele
funcţii biologice normale.
În atmosferă este de scurtă durată şi spaţial
variabil ca grad de disipare, deoarece se
combină cu oxigenul pentru a forma dioxid
de carbon și ozon.
Este monitorizat datorită toxicităţii deosebite.
Deoarece masa unui kmol de CO este
apropiată de cea a unui kmol de aer (28 kg,
respectiv 28,9 kg), acesta va disocia rapid
în atmosferă, fiind mai dificil de localizat,
astfel că efectul de contaminare este mai
greu de monitorizat, după ce gazele cu un
conţinut bogat de CO au fost eşapate.
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern
Efecte asupra sănătăţii umane:
Monoxidul de carbon inhibă capacitatea
sângelui de a transporta oxigen la
ţesuturi, inclusiv organe vitale: inima si
creierul. Atunci când este inhalat, se
combină cu oxigenul şi hemoglobina din
sânge formează carboxihemoglobina
(COHb). Odată combinat cu hemoglobina,
împiedică transportul de oxigen.
 Reduce oxigenul din sânge (fenomenul de
formare a carboxihemoglobinei);
 Este un factor de risc pentru suferinzii de
boli cardiovasculare (anghina pectorală);
Expunerea pe termen îndelungat este factor
de risc pentru:
• reducerea capacităţii de muncă;
• diminuarea dexterităţilor manuale;
• abilitatea de memorare;
• reducerea vederii;
• diminuarea capacităţii de efort complex.
18
 Tendinţă naturală prin aplicarea
tehnicilor limitative

Prognoza în lipsa aplicării normelor de

depoluare
Milioane tone

Efect maxim al politicilor de depoluare globale

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 19

 Condiţii de risc pentru CO

Concentraţie CO Durata expunerii

Simptom asociat
[ppm] [ore]
Nivel maxim de expunere stabilit de Org Mondială a
35 8 ore
Sănătăţii pt program de lucru de 8 ore
200 2-3 ore Ușoară durere de cap, oboseală, greață și amețeli.
Serioase dureri de cap, alte simptome se intensifică.
400 1-2 ore
Pune viața în pericol după 3 ore de expunere
Amețeli, greață și convulsii. Produce stări de
800 45 minute inconştienţă în decurs de 2 ore. Moartea survine în
termen de 2-3 ore.
Dureri de cap, amețeli și greață. Moartea survine în
1600 20 minute
decurs de 1 oră.
Dureri de cap, amețeli și greață. Moartea survine în
3200 5-10 minute
decurs de 1 oră.
Dureri de cap, amețeli și greață. Moartea survine în
6400 1-2 minute
decurs de 25 - 30 minute.
12,800 1-3 minute Doză letală, moarte instantanee
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 20
 OXIZII DE AZOT
NOx
• Gaz cu miros
caracteristic având şi
culoare specifică care
face posibilă distingerea
lui în spectru luminos.
• Este monitorizat datorită
efectelor dramatice pe
care le are asupra
modificărilor de mediu
pe care le produce şi a
deteriorării active a
sănătăţii umane
Efectele asupra sănătăţii umane:
• În principal duce la diminuarea
capacităţii respiratorii, afectând în
mod mai evident grupele de vârstă
defavorizate imunitar (copii şi
vârstnici);
 NOx sunt mai periculoase decât CO,
astfel că:
 inhalarea a numai 100 ppm NOx
timp de o oră provoacă leziuni
interne;
 700 ppm inhalate timp de o oră,
constituie doză letală.

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 21

 Tendinţă naturală prin aplicarea
tehnicilor limitative

Prognoza în lipsa aplicării normelor de

depoluare
Milioane tone

Efect maxim al politicilor de depoluare globale

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 22

 Hidrocarburi
HmCn

• O clasa de combustibil ars sau

parțial ars, hidrocarburi sunt
toxine. Hidrocarburi, sau o
contribuție majoră la formarea
smogului, care poate fi o
problemă majoră în zonele
urbane.
• Metanul nu este direct toxic,
dar este mult mai dificil de a
diviza compusul într-un
convertor catalitic,.
• Expunerea prelungită la
hidrocarburi contribuie la astm,
boli de ficat, boli pulmonare, si
cancer.
• Deoarece metanul este un gaz
cu efect de seră, interesul
major este în a elimina
emisiile cu acest poluant.

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 23

 BIOXIDUL DE SULF
SO2
• Este rezultatul arderii
combustibililor cu conţinut
de sulf;
• Gaz cu miros caracteristic
şi culoare specifică;
• Este monitorizat datorită
efectelor sale asupra
mediului: ploi acide şi
contribuie la accelerarea
efectului de seră.
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern
Efecte dăunătoare directe asupra
populaţiei:
 Are efecte directe pe termen scurt
şi termen lung asupra asmaticilor,
grăbind dramatic agravarea bolii;
 Pe termen lung (expunere de
durată), poate afecta şi populaţia
cu probleme cardiovasculare,
poate genera cronicizarea unor
astfel de boli.
Cele mai expuse categorii sunt copii
şi vârstnicii.
24
Milioane tone

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 25

 PARTICULE POLUANTE
PM
• Sunt particule solide sau lichide Efecte dăunătoare:
(picături), care se găsesc în • Îngreunează în general
suspensie în aer şi reprezintă respiraţia, fiind direct afectaţi
materia rezultată unor procese de cei suferinzi de astm;
combustie. Dimensiunea • Favorizează apariţia şi
acestora este mică de ordinul agravează boli cardio
micronilor. pulmonare;
• PM 10 particule toracice; • Prin culoarea specifică cenuşie
• PM 5 particule respirabile; reduce vizibilitatea în zonele
cu concentraţie ridicată de PM.
• Pentru particulele de dimensiuni
sub 2,5 microni, s-a acceptat
identificarea sub denumirea
PM2,5;
• Compoziţia chimică a acestora
este instabilă, diferind inclusiv
funcţie de anotimp
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 26
 Fixarea în alveolele pulmonare duce la
apariţia bolilor pulmonare, cancer, Alzhamier
şi pe termen lung la declinul capacităţii de
efort

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 27

 PLUMB ŞI OXIZI PE BAZĂ DE PLUMB

• Este prezent în • Efectele sunt dramatice,

combustibili obţinuţi
prin tehnologii mai
vechi, dar şi simpla
utilizare a acestui
metal în tehnică, prin
oxidarea acestuia în
timp, produce efecte
nocive.
deoarece contaminează
direct alimentele şi apa.
• Duce la apariţia
dereglărilor neurologice,
scade evident
capacitatea mentală
(scade indicele IQ).
• Se consideră că poate
favoriza creşterea
presiunii arteriale.

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 28

 VOC
Compus organic volatil
• Denumirea de VOCs este utilizată pentru controlul precursorilor
smogului fotochimic (analizaţi de către EPA, și statele SUA, în
propriile lor reglementări privind poluare a aerului).
• S-au identificat VOCs non reactivi şi VOCs cu reactivitate joasă,
considerat ca precursor al smog-ului fotochimic.
• Un VOC, cunoscut ca şi agent cancerigen uman este benzenul,
care este un produs chimic găsit în fumul de tutun din mediul
ambiant, combustibili stocaţi, precum şi în gazele de evacuare de la
autovehicule.
• Benzenul are, de asemenea, surse naturale, cum ar fi vulcanii şi
incendiile forestiere.
• Vaporii de benzen (din aer) sunt mai grei decât aerul fapt ce face ca
acesta să ajungă rapid pe sol şi în ape.
• Dacă este digerat poate duce la vărsături, ameţeli, somnolenţă, puls
rapid, şi la niveluri ridicate, poate produce decesul.

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 29

• Compușii organici volatili (COV / VOC - Volatil Organic Componds) sunt
emisi în atmosferă în cantități mari provenind de la o varietate de surse
naturale și antropice.
Surse VOC

• Staționare:
– folosirea solvenților
– industria petrolieră și manipularea produselor petroliere
– industria chimică
– surse de ardere la scară mică
– industria alimentară, metalurgică, farmaceutică, gestionarea și tratarea
deșeurilor, agricultura, etc.
• Mobile:
– Transporturile
• Alte surse:
– Vegetația
– Termitele
– Rumegătoarele
– Culturile etc.
01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 30
 Efecte asupra sănătăţii umane

• Iritaţii provocate la nivelul: nas, gât, ochi;

• dureri de cap însoţite de pierderea de coordonare,
greaţă;
• efecte asupra organelor interne: ficat, rinichi;
• afectează sistemul nervos central;
• provoacă cancer la animale domestice cu şansă de
transmisibilitate la om.

01.11.2022 A.R. - pt.uz intern 31