POMPE SI MOTOARE CU ROTI DINTATE

Pompa cu roti dintate este foarte raspindita in circuitele de actionare si comanda ale
masinilor-unelte. Ca motor se utilizeaza rar, motiv pentru care vom trata doar pompele. Este
utilizata in circuitele cu presiune joasa si medie. Pompele prevazute cu descarcare si egalizare a
solicitarilor, realizate la precizie inalta, pot functiona si la presiuni de peste 100 daN/cm2.
O pompa cu roti dintate de constructie normala, se compune din doua roti dintate
introduse intr-o carcasa prevazuta cu doua capace laterale, care etanseaza pompa si in acelasi
timp si lagarele arborilor pompei. Motorul electric actioneaza direct sau printr-un raport de
transmitere una din rotile dintate ale pompei (fig. 2) care prin angrenare actioneaza si roata
cealalta.
Dintii rotilor Z1 si Z2 iesind din angrenare, in zona po, creaza o depresiune in zona
respectiva, pompa aspirand astfel lichid dintr-un rezervor (zona de admisie). Lichidul este
transportat prin golurile dintre dinti, iar in partea opusa zonei de absorbtie, zona p 1, de refulare,
dintii intrand in angrenare, disloca lichidul din goluri si solicita evacuarea acestuia din pompa la
o presiune reglata p1.

Figura 1

Se pune problema determinarii debitului pompei (aproximativ). Se considera volumul

dintelui egal cu volumul util dintre doi dinti, si ca inaltimea dintelui este 2m.

V1 = DLh/2
D = mz
L = mm
h 2m V1 = m3zm
Pentru doua roti: V2 = 2m3zm
Qt = 2m3zmn10-6 [l/min]

1
 Debitul real trebuie sa mai tina seama si de randamentul volumic:

Qr = 2m3zmnv10-6 [l/min]

Numarul de dinti ai rotilor dintate utilizate in constructia acestor pompe este de 7 10

dinti. Pentru evitarea fenomenelor de subtaiere, rotile sunt corijate pozitiv, aproape pana cand se
obtine un dinte ascutit la capat. La acelasi gabarit, marind modulul si micsorand numarul de dinti,
debitul pompei creste mai repede (m3).
Solicitari ce apar in interiorul acestor pompe:
Datorita lichidului (uleiului) ce mai ramane intre dintii rotilor la locul de angrenare si
datorita presiunii mari din partea de sus, din zona de refulare, si a presiunii (depresiune)
mici din partea de jos, zona de aspirare (invingerea rezistentei filtrului, aspirarea uleiului
din rezervor), cei doi arbori pe care sunt montate rotile dintate vor tinde sa se indeparteze.
Datorita trecerii de la o presiune foarte mare la o depresiune, se formeaza bule de aer care
dau nastere fenomenului de cavitatie in peretii laterali ai pompei. Pentru a se evita acest
fenomen se practica in peretii laterali niste ferestre de compensare a eforturilor din arbori.
De asemenea, firma Bosch de exemplu aduce lichidul sub presiune din zona de refulare in
partea opusa pentru echilibrarea eforturilor.

Presiunea de refulare va depinde direct si de elementele ce urmeaza dupa pompa. Astfel de

exemplu o pompa capabila sa genereze 100 barr va putea fi folosita si pentru realizarea unei
presiuni de 60 barr.

Figura 2

Debitul pompei este pulsator, aceasta pulsatie ajungand la 20%, din cauza intrarii pe rand in
angrenare a dintilor (care nu sunt in numar prea mare). Ca masuri de eliminare a pulsatiilor putem
enumera: utilizarea danturii inclinate, marirea numarului de dinti ai rotilor, plasarea dupa pompa
a unei camere de amortizare (acumulator).