Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași

Facultatatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului

„Cristofor Simionescu”

PROIECT

PREVENIREA POLUĂRII AERULUI ÎN

CAZUL UNUI PROCES DE ARDERE PENTRU
PRODUCEREA ABURULUI INDUSTRIAL

Îndrumător: Student:

Șef lucrări dr. ing Gabriela Șoreanu Popov Tatiana, grupa 2302-B

Cornică Anastasia, grupa 2302-B

Frimu Olga, grupa 2302-A

2021-2022

1
 Cuprins

TEMA PROIECTULUI ..................................................................................... 3

DATE INIȚIALE ............................................................................................... 3
1.Problematica poluării aerului în contextul procesului studiat.................... 5
1.1.Descrierea procesului tehnolgic. Schema tehnologică/bloc. ........................................ 5
1.2. Diagnoza procesului din punct de vedere al conformării cu cerințele de mediu privind
evacuarea emisiilor de poluanți în aer. ........................................................................ 5

1.2.1.Valori limită la emisie. Criterii de conformare. ..................................................... 5

1.2.2. Identificarea poluanților, surselor și cauzelor poluării. ......................................... 7

1.3. Caracterizarea fizico-chimică a poluanților vizați și impactul acestora asupra mediului. . 8

1.4. Reglementări naționale și internaționale privind prevenirea poluării și calitatea aerului. 15

2. Măsuri de prevenire a poluării aerului pentru procesul studiat.............. 16

2.1.Considerații generale privind cele mai bune tehnici disponibile. ............................... 16

2.2.Măsuri de prevenire a poluării și protecție a mediului ............................................ 18

2.2.2. Măsuri intermediare (de recirculare/reciclare/reutilizare). .................................. 21

2.2.3. Măsuri secundare (end-of-pipe ) ..................................................................... 25

2.3.Propunerea variantei optime de prevenire a poluării aerului. Justificare. ..................... 31

Concluzie ........................................................................................................ 34
Bibliografie ..................................................................................................... 35

2
 TEMA PROIECTULUI

În timpul procesării combustibililor în arzătoare speciale pentru producerea aburului,

rezultă o serie de emisii gazoase cu impact negativ asupra mediului. Se impune minimizarea
acestor emisii prin adoptarea unor măsuri de prevenire a poluării, în conformitate cu cele mai
bune tehnici disponibile. Analiza procesului în vederea proiectării se va realiza considerând o
situație de referință pentru o centrală termică în care combustibilul folosit poate fi:

1. Solid (cărbune);

2. Gazos (gaz natural).

DATE INIȚIALE

Se consideră o situație de referință precum cea schematizată în figura 1, pentru care se dau
următoarele date inițiale:

- Tip instalație/proces de producere a aburului: în funcțiune din anul 1990; capacitate

termică: 50 MWt ; necesitate: abur supraîncălzit.
- Date tehnice: debit gaz la emisie 85000 m3/h (cazan pe gaz), timp anual de
funcționare: 300 zile.
- Recuperarea căldurii/energiei electrice: neprevăzută.
- Tratarea gazelor de ardere: neprevăzută.
- Sistem de monitorizare emisii: neprevăzut.
- Concentrația la emisie (standardizată):
 cazul combustibililor gazoși:

CO2 (170 g/m3);

CO (0,6 g/m3)

NO2 (0,20 g/m3);

NO ( ND-nedetectat);

SO2 (ND);

PM10 (<5mg/m3).

3
 Figura 1. Diagrama simplificată a procesului tehnologic de generare a aburului industrial,
propus ca situație de referință.

M = modul de tratare a apei de râu (reprezentare simplificată);

K+ = cationi (Ca2+, Mg2+, Na2+...);

A- = anioni (Cl-, SO42-, NO3-,CO32-...);

1 = pompă pentru transportul apei de suprafață;

2 = filtru de nisip, cărbune activ (pentru reținerea impurităților mecanice, substanțelor

organice);

3 = coloana schimbătoare de cationi în forma inițială H+;

4 = coloana schimbătoare de anioni în forma inițială OH-.

4
 1.Problematica poluării aerului în contextul procesului studiat.

1.1.Descrierea procesului tehnolgic. Schema tehnologică/bloc.

Conform schemei tehnologice din figura 1, apa de râu este preluată cu o pompă centrifugă
și trimisă la partea superioară a unor coloane de schimb ionic în vederea dedurizării. Apa
astfel tratată este alimentată în cazanul de abur, de unde mai departe aburul rezultat este trimis
la utilizare în diverse scopuri. Combustibilul este alimentat printr-un sistem tip conductă în
incinta de ardere, situată la partea inferioară a cazanului de abur, iar gazele de ardere rezultate
sunt colectate și evacuate în atmosferă printr-un coș de fum.

Schema bloc aferentă procesului tehnologic descris anterior este prezentată în figura 2, în
care pot fi urmărite fluxurile lichide și gazoase.

Figura 2. Schema bloc.

1.2. Diagnoza procesului din punct de vedere al conformării cu cerințele de

mediu privind evacuarea emisiilor de poluanți în aer.

1.2.1.Valori limită la emisie. Criterii de conformare.

În tabelele de mai jos se prezintă comparativ valorile la emisie ale poluanților vizați
(conform scenariului analizat) și valorile reglementate (VLE ). Pe baza acestora se pot
determina randamentele minime necesare ale aplicării măsurilor de prevenire a poluării și
protecție a mediului (ηPPPM) pentru a atinge limitele impuse în vederea conformării (ecuațiile
1 și 2):

5
 𝑐𝑒𝑚𝑖𝑠𝑖𝑒 − 𝑐𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡ă
ηPPPM1 = ·100, % (1)
𝑐𝑒𝑚𝑖𝑠𝑖𝑒

în care: 𝑐𝑒𝑚𝑖𝑠𝑖𝑒 = concentrația poluantului la emisie;

𝑐𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡ă = concentrația limită la emisie reglementată CLE tabelată;

Alternativ, se poate utiliza și ecuația :

𝑚𝑒𝑚𝑖𝑠𝑖𝑒− 𝑚
𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡ă
ηPPPM2 = ·100, % (2)
𝑚𝑒𝑚𝑖𝑠𝑖𝑒

în care : 𝑚𝑒𝑚𝑖𝑠𝑖𝑒 = cantitatea poluantului la emisie (kg/an ) - se calculeaza cu relația 3.

𝑚𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡ă = cantitatea poluantului la emisie reglementată-tabelată (prag de

emisie PE, kg/an);

Cantitatea de poluant ( Mpoluant) emisă se determină pe baza debitului de gaz și a concentrației

poluantului la emisie :
Mpoluant = Debit · Concentrație (3)

Tabel 1. Valorile la emisie versus valori reglementate: stabilirea conformității instalației

(Suport aplicații).

CLE,mg/m3, Criterii de conformare

Cantitate PE,kg/an,
Concentrația conform anuală conform Con
Centrală la emisie, European European for ηPPPM ηPPPM2 ηPPPM
Termică Poluant emisă, Commission mita
mg/m3 Commission kg/an
1

2006b 2006a te

CO2 170000 - 10404∙104 100 NU - 3.88 >4

milioane
Pe gaz CO 600 100 367200 500000 NU 83.33 -36.16 >83
NO2 200 100 122400 100000 NU 50 18.3 >50

Se va calcula cu următoarele formule randamentele minime necesare ale aplicării măsurilor de

prevenire a poluării și protecție a mediului (ecuațiile 1 și 2):

6
 𝑐𝑒𝑚𝑖𝑠𝑖𝑒 − 𝑐 𝑚𝑒𝑚𝑖𝑠𝑖𝑒 − 𝑚𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡ă
𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡ă
ηPPPM1 = ·100 % ηPPPM2 = ·100 %
𝑐𝑒𝑚𝑖𝑠𝑖𝑒 𝑚𝑒𝑚𝑖𝑠𝑖𝑒

𝜂𝑃𝑃𝑃𝑀1𝐶𝑂 = 600−100
600
· 100 = 83.33 %

𝜂𝑃𝑃𝑃𝑀1𝑁𝑂2 = 200−100
200
· 100 = 50 %

𝜂𝑃𝑃𝑃𝑀2𝐶𝑂2 = 104040000−100·1000000
104040000
· 100 = 3.88 %

𝜂𝑃𝑃𝑃𝑀2𝐶𝑂 = 367200−500000
367200
· 100 = −36.16 %

122400−100000
𝜂𝑃𝑃𝑃𝑀2𝑁𝑂2 = · 100 = 18.3 %
122400

1.2.2. Identificarea poluanților, surselor și cauzelor poluării.

Ținând cont de aspectele evidențiate mai sus, aplicația se reduce în special la rezolvarea
problemei de poluare create de prezența poluanților pentru care se constată limite depășite:

- CO2 , CO și NO2 (cazul combustibililor gazoși).

Opțional, reducerea emisiilor de CO2 poate fi avută în vedere ca un instrument de creștere

economică, din perspectiva certificatelor de dioxid de carbon.

În cadrul acestei abordări, sursa de poluare este ansamblul răspunzător de formare și

evacuare a poluanților (construit din cazan-arzător-coș de fum), cauzele putând fi multiple:

- procesul de ardere: condițiile de ardere (conținutul de oxigen, tipul de arzător, etc);

- tipul de combustibil, compoziție: gazos;
- prezența altor contaminanți în combustibilului procesat;
- funcționare tehnică defectuoasă: uzura echipamentelor/defecțiunilor tehnice. Lipsa
controlului procesului din punct de vedere al emisiilor;
- condiții de operare neadecvate: parametri de operare neoptimizați, etc.
- lipsa de instruire a personalului;
- lipsa unui sistem de tratare a gazelor de ardere;
- managementul administrativ neperformant.

Cauzele de mai sus devin repere pentru dezbaterea măsurilor de prevenire a poluării în
partea a doua a proiectului.

7
 Deoarece, reacția de ardere este direct legată de formarea poluanților, în continuare se
prezintă câteva aspecte care pot rezulta din analiza acesteia și care pot oferi indicii cu privire
la unele puncte slabe sau tari care ar trebui considerate în ideea unei îmbunătățiri din
perspectiva prevenirii poluării.

Arderea combustibililor gazoși (gaz metan):

a) Necesarul de oxigen:

CH4 + 2O2 CO2 + 2H2O + Q ardere completă

CH4 + 3/2O2 CO+ 2H2O + Q

CH4 + O2 C + 2H2O + Q

În practică, se utilizează un exces de aer, ceea ce implică vehicularea unor debite mari de gaz
cu ajutorul unor compresoare (presiune și debit ridicat). În acest caz se pune problema:

- costul compresorului/energiei electrice;

- tipul/eficiența arzătorului.

b) Calitatea combustibilului:

Prezența altor contaminanți în combustibilul procesat (exemple: urme de alcani, N2, CO2 ,
etc) implică o serie de aspecte precum:

- arderea incompletă a alcanilor;

- formarea oxizilor de azot;
- creșterea consumului de oxigen datorită acestor reacții;
- creșterea costurilor pentru combaterea poluării.

În acest caz, se pune problema - costului unui combustibil gazos de puritate mai ridicată.
𝑡𝑒𝑚𝑝𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑟ă ℃
𝑁2 + 𝑂2 → 2𝑁𝑂

𝑁𝑂 + ½ 𝑂2 𝑁𝑂2

1.3. Caracterizarea fizico-chimică a poluanților vizați și impactul acestora

asupra mediului.

Caracteristici fizico-chimice
Caracterizarea fizico-chimică a poluanților joacă un rol important în identificarea de soluții
tehnice adecvate pentru reducerea acestora la sursă sau pentru îndepărtarea lor din fluxul
contaminat. În continuare sunt prezentate principalele caracteristici fizico-chimice ale
poluanților considerați, sumarizate din documentațiile tehnice aferente acestora.

8
Tabel 2. Caracteristicile fizico-chimice ale dioxidului de carbon (MSDS-Material safety data
sheet). https://www.cdc.gov/niosh/pel88/630-08.html (accesat 12.03.2022).

Formula chimică CO2

CAS No* 124-38-9
Masa moleculară 44 g/mol
Stare fizică Gaz
Aparența Fara culoare, fară miros
pH 3,7 (acid carbonic)
Punct de fierbere -78,5˚C
Temperatura critică 31 ˚C
Presiunea de vapori 57,3 bar
Densitatea relativă 1,22
Solubilitate În apa 2000 mg/l, complet solubil
Log Pow 0,83
Proprietăți oxidante NU

Tabel 3. Caracteristicile fizico-chimice ale monoxidului de carbon (MSDS-Material safety

data sheet).
[https://www.messer.ro/documents/2227864/0/Monoxid+de+carbon+%281%29.pdf/1f80737a-32cd-
591c-16b3-f4c64dee9370?t=1613559865870&fbclid=IwAR3bUlBD-VEJ1XjNlj-LpiaJJ7-
wGmgvaWc0v7zni78a2k_0BSJYfdPKxPs] (accesat 12.03.22)

Formula chimică CO
CAS No* 630-08-0
Masa moleculară 28.01 g/mol
Stare fizică Gaz
Aparența Incolor, inodor
pH -
Punct de fierbere -191.55˚C
Temperatura critică -139.8˚C
Presiunea de vapori -
Densitatea relativă 1(aer) și 0.79 (apă)
Solubilitate În apă 30 mg/L 20 oC
Log Pow 1.78
Proprietăți oxidante -

9
Tabelul 4. Caracteristicile fizico-chimice ale dioxidului de azot (MSDS- Material safety data
sheet). [https://www.siad.com/ro/siguranta/fise-cu-date-de-
securitate?p_p_id=com_liferay_sheet_portlet_SecuritySheetPortlet_INSTANCE_T7lbJDQJQNxs&p_
p_lifecycle=2&p_p_state=normal&p_p_mode=view&p_p_cacheability=cacheLevelPage&_com_lifer
ay_sheet_portlet_SecuritySheetPortlet_INSTANCE_T7lbJDQJQNxs_filename=00090_GAS_RO.pdf
&_com_liferay_sheet_portlet_SecuritySheetPortlet_INSTANCE_T7lbJDQJQNxs_initial=D&fbclid=I
wAR0dDL741GJU-kIFzFtwuVkvIfMwoThBk3wjGgDmt85LqFfmKSW0n1n_nUM] (accesat
12.03.22)

Formula chimică NO2

CAS No* 10102-44-0
Masa moleculară 46.01g/mol
Stare fizică Gaz
Aparența Roșu-brun
pH -
Punct de fierbere 21.1˚C
Temperatura critică 158.2 ˚C
Presiunea de vapori 1 bar (200C) și 3.4 bar (500)
Densitatea relativă 2.8 (aer) și 1.4 (apă)
Solubilitate În apă, CCl4, HNO2, cloroform
Log Pow Nu se aplică gazelor anorganice
Proprietăți oxidante Da

Impactul poluanților asupra mediului.

Efectele asupra mediului pentru fiecare poluant vizat sunt prezentate mai jos.

1. Impactul monoxidului de carbon [www.meteo.ro - accesat; Calitate Aer | Monoxid de

carbon CO, în data de 12 martie 2022].

La temperatura mediului ambiant, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid,
de origine atât naturală cât și antropică. Monoxidul de carbon se formează în principal prin
arderea incompletă a combustibililor fosili. Este un gaz toxic, în concentrații mari fiind letal
prin reducerea capacității de transport a oxigenului în sânge, cu consecințe asupra sistemului
respirator și a sistemului cardiovascular. La concentrații monitorizate în mod obișnuit în
atmosferă nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.

În principal, o emisie crescută de CO se produce atunci cand arderea combustibililor este

incompletă, așa cum se întamplă în primele minute de funcționare a motoarelor
autovehiculelor sau când amestecul de aer și carburant este dezechilibrat. S-a observat că
aproximativ 80% din emisia de monoxid de carbon timp de 20 minute a unui motor se
produce în primele 2 minute de funcționare ale acestuia.

Monoxidul de carbon are efecte dintre cele mai dramatice în funcție de cantitatea inhalată
mergând pană la moarte în cazul intoxicațiilor severe. La concentrații mai reduse are efecte de

10
natură cardiovasculară, neurologică și comportamentală, de fibrinoliză etc. Exceptând
accidentele industriale sau naturale, în mod obișnuit atmosfera marilor orașe are o
concentrație crescută a CO mai ales ca rezultat al traficului auto intens.

2. Impactul dioxidului de azot (www.meteo.ro - accesat în data de 12 martie 2022)

Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în
cantități variabile. De asemenea, sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât
suprafața terestră cât și ecosistemul acvatic. Dioxidul de azot este un gaz de culoare brun-
roșcat cu un miros puternic, înecăcios. În combinație cu particulele de aer poate forma un strat
brun- roșcat, iar în prezența luminii solare, oxizii de azot pot reacționa și cu hidrocarburile,
formând oxidanți fotochimici.
O sursă importantă de poluare cu NO2 este reprezentată de arderea caracteristică
motoarelor cu ardere internă și altor arderi la temperaturi mari. Se estimează că peroxidul de
azot nu rămane ca atare în atmosferă o perioadă îndelungată mai ales datorită afinității sale
pentru apă sub formă de vapori din atmosferă și datorită eventualei prezențe a amoniacului,
fapt ce determină apariția acidului nitric și ca urmare a reacțiilor acestuia cu diverși ioni
metalici rezultă o serie de nitrați care sunt eliminați din atmosferă datorită precipitațiilor.
Peroxidul de azot (dioxidul de azot) determină modificări ale funcției respiratorii și în
amestec cu ozonul sau diverse pulberi în suspensie are efecte sinergice. Expunerea pe termen
lung conduce la efecte negative și asupra funcționării unor organe interne care uneori pot fi
ireversibile.
În general oxizii de azot au un efect pozitiv asupra creșterii și dezvoltării plantelor,
dacă valorile concentrațiilor din mediu nu depășesc anumite limite. La valori ridicate dar nu
neapărat toxice s-a observat totuși o creștere a sensibilității plantelor la atacul unor dăunatori
precum și la anumite schimbări ale condițiilor mediale cum ar fi scăderea rezistenței la
temperaturi scăzute.

Impactul poluanților asupra apei:

Figura 3. Surse de contaminare a apelor subterane.

11
 Efectele directe ale poluanților implicați în scenariul analizat pot fi evidențiate cu ajutorul
relațiilor de mai jos.

Potențialul de încălzire globală (PIG, kg CO2 echivalent):

PIGtotal=∑ 𝑃𝐼𝐺𝑝𝑜𝑙𝑢𝑎𝑛𝑡 ∙ 𝑀𝑝𝑜𝑙𝑢𝑎𝑛𝑡 (4)

în care:

PIGtotal = potențialul cumulativ de încălzire globală al emisiilor poluante, kg CO 2 echivelent;

PIGpoluant = potențialul de încălzire globală al fiecărui poluant, kg CO2 echivalent/ kg;

Mpoluant = cantitatea de poluant emisă în atmosferă, kg;

PIGtotal = PIG𝑐𝑜2 ·M𝑐𝑜2 + PIGCO·MCO +𝑃𝐼𝐺𝑁𝑂2 ∙ 𝑀𝑁𝑂2 = 1·10404 ·104 + 1.9·367200 + 0 =

10473.768·104 kg CO2 echivalent

Potențialul de epuizare a stratului de ozon (PEO, kg CFC-11 echivalent):

PEOtotal=∑ 𝑃𝐸𝑂𝑝𝑜𝑙𝑢𝑎𝑛𝑡 · 𝑀𝑝𝑜𝑙𝑢𝑎𝑛𝑡 (5)

În care:

PEOtotal = potențialul cumulativ de epuizare a stratului de ozon, al emisiilor poluante, kg CFC-

11 echivalent;

PEOpoluant = potențialul de epuizare a stratului de ozon pentru fiecare poluant, kg CFC-11

echivalent/ kg;

Mpoluant = cantitatea de poluant emisă în atmosferă, kg;

PEO = 𝑃𝐸𝑂𝑐𝑜2 ∙ 𝑀𝑐𝑜2 + 𝑃𝐸𝑂𝑐𝑜 ∙ 𝑀𝑐𝑜 + 𝑃𝐸𝑂𝑁𝑂2 ∙ 𝑀𝑁𝑂2 = 0 ∙10404 ·104 +0 ∙ 367200 +
0 ∙10473.768·104 = 0

Potențialul de formare a ozonului (PFO, kg etilenă echivalent):

PFOtotal= ∑ 𝑃𝐹𝑂𝑝𝑜𝑙𝑢𝑎𝑛𝑡 · 𝑀𝑝𝑜𝑙𝑢𝑎𝑛𝑡 (6)

în care:

PFOtotal = potențialul cumulativ de formare a ozonului, al emisiilor poluante, kg etilenă

echivalent;

PFOpoluant = potențialul de formare a ozonului pentru fiecare poluant, kg etilenă echivalent/ kg.

12
Mpoluant = cantitatea de poluant emisă în atmosferă, kg;

PFOtotal = PFOCO· MCO + 𝑃𝐹𝑂𝑁𝑂2 ∙ 𝑀𝑁𝑂2 + 𝑃𝐹𝑂𝑐𝑜2 ∙ 𝑀𝐶𝑂2 = 0.027·367200 + 2·122400 +

0·10404 ·104 = 254714.4 kg etilenă echivalent

Potențialul de acidifiere (PA, kg SO2 echivalent) poate fi estimat cu relația:

PAtotal=∑ 𝑃𝐴𝑝𝑜𝑙𝑢𝑎𝑛𝑡 ∙ 𝑀𝑝𝑜𝑙𝑢𝑎𝑛𝑡 (7)

în care:

PAtotal = potențialul cumulativ de formare a ploilor acide, al emisiilor poluante, kg SO2

echivalent;

PApoluant = potențialul de formare a ploilor acide, pentru fiecare poluant, kg SO2 echivalent/
kg;

Mpoluant = cantitatea de poluant emisă, kg;

PAtotal = 𝑃𝐴𝑐𝑜2 ∙ 𝑀𝑐𝑜2 + 𝑃𝐴𝑐𝑜 ∙ 𝑀𝑐𝑜 + 𝑃𝐴𝑁𝑂2 ∙ 𝑀𝑁𝑂2 = 0·10404 ·104 + 0·367200 +
0,5·122400 = 61200 kg SO2 echivalent.

Potențialul de eutrofizare (PE, kg PO43- echivalent):

PEtotal=∑ 𝑃𝐸𝑝𝑜𝑙𝑢𝑎𝑛𝑡 ∙ 𝑀𝑝𝑜𝑙𝑢𝑎𝑛𝑡 (8)

în care:

PEtotal = potențialul cumulativ de eutrofizare, al emisiilor poluante, kg PO43- echivalent.

PEpoluant = potențialul de eutrofizare al fiecărui poluant, kg PO43- echivalent/ kg.

Mpoluant = cantitatea de poluant emisă, kg.

PEtotal = 𝑃𝐸𝑐𝑜2 ∙ 𝑀𝑐𝑜2 + 𝑃𝐸𝑐𝑜 ∙ 𝑀𝑐𝑜 + 𝑃𝐸𝑁𝑂2 ∙ 𝑀𝑁𝑂2 = 0·10404 ·104 + 0·367200 +
0,13·122400 = 15912 kg PO43- echivalent

Potențialul de toxicitate umană (PTU, kg Pb echivalent) al unor emisii poluante se

poate realiza cu următoarea relație:
𝑀𝑝𝑜𝑙𝑢𝑎𝑛𝑡
PTUtotal=∑ (9)
𝑓𝑇𝑈𝑝𝑜𝑙𝑢𝑎𝑛𝑡

13
în care:

PTUtotal = potențialul cumulativ de toxicitate, al emisiilor poluante, kg Pb echivalent.

fTUpoluant = factorul de toxicitate al poluantului.

Mpoluant = cantitatea de poluant emisă în aer, kg.

𝑀𝑐𝑜 𝑀𝑁02 𝑀𝐶𝑂2 367200 122400 10404∙104
PTUtotal = + 𝑓𝑇𝑈 + 𝑓𝑇𝑈 = + + = 1049.14 + 1288.42 + 0
𝑓𝑇𝑈𝑐𝑜 𝑁𝑂2 𝐶𝑂2 350,00 95,00 0
=2337.5639 kg Pb echivalent

Potențialul de toxicitate acvatică (PTA, m3) al unor emisii poluante se poate realiza cu
următoarea relație:
𝑀𝑝𝑜𝑙𝑢𝑎𝑛𝑡
PTAtotal = ∑ (10)
𝑃𝑁𝐸𝐶𝑝𝑜𝑙𝑢𝑎𝑛𝑡

în care:

PTAtota l= potențialul cumulativ de toxicitate, al emisiilor poluante, m3- volum de apă

echivalent realizării PNECpoluant.

PNECpoluant = concentrația la care efectul poluantului nu poate fi prezis( nivelul la care nu

există efecte toxice), g/m3.

Mpoluant = cantitatea de poluant emisă în apă, g.

𝑀 𝐶𝑂 𝐶𝑂 𝑀 𝑀𝑁𝑂2 10404∙104 367200 122400
𝑃𝑇𝐴 = 𝑃𝑁𝐸𝐶 2 + 𝑃𝑁𝐸𝐶 + 𝑃𝑁𝐸𝐶 = + + =0
𝐶𝑂2 𝐶𝑂 𝑁𝑂2 0 0 0

Cantitatea de poluant (Mpoluant) emisă se determină cu relația 3, pe baza debitului de gaz și

a concentrației poluantului la emisie.

Valorile tabelate pentru factorii care intervin în estimarea efectelor directe cu ajutorul
relațiilor prezentate mai sus, sunt prezentate pentru poluanții considerați în tabelul 5.

Tabelul 5. Valorile tabelate pentru factorii care intervin în estimarea efectelor directe ale
poluanților considerați (prezentare selectivă din European Commission 2006c).

PEOpoluan PFOpoluant
PIGpoluant t Kg PApoluant PEpoluant fTUpoluant
Poluant Kg CO2 Kg CFC- etilenă Kg SO2 Kg PO4- factor de PNECpoluant
echiv./kg 11 echiv./kg echivalent echiv./kg toxicitate g/m3
echiv./kg
CO2 1 - - - - - -
CO 1.9 - 0.027 - - 350.00 -
NO2 - - 0-3.8 0.5 0.13 95.00 -

14
1.4. Reglementări naționale și internaționale privind prevenirea poluării și
calitatea aerului.
- Prevenirea poluării este reglementată prin directiva IPPC (Directive 2008/1/EC of the
European Parliament and of the Council of 15 January 2008 concerning integrated pollution
prevention and control).

- Ordonanța de Urgență OUG 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării

(publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1078/30.11.2005).

- OUG 40/2010 pentru modificarea OUG 152/2005, publicată în Monitorul Oficial

283/30.04.2010.

- Calitatea aerului înconjurător este reglementată prin Directivă 2008/50/EC si Legea 104 din
15.06.2011.

- Emisiile industriale sunt reglementate prin Legea 278/2013 privind emisiile industriale.

Commission (2006b). Integrated Pollution Prevention ind Control — Reference Document on

Best Available Techniques for Large Combustion Plints.

Principalele acte legislative privind protecția calității aerului înconjurator pe

plan European:
- Directiva 1999/30/CE a Consiliului din 22 aprilie 1999, privind dioxidul de sulf,
dioxidul de azot și oxizii de azot, pulberile în suspensie și plumbul;
- Directiva nr.2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului European
din 21 mai 2008, privind calitatea aerului înconjurator în Europa.
- Directiva 2000/69/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16
noiembrie 2000, privind benzenul și monoxidul de carbon.
- Decizia nr.1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iulie
2002, privind adoptarea Programului comunitar de acțiune pemtru mediu în vederea
reducerii poluării mediului.

Documentul de referință BREF pentru transpunerea în practică a directivei IPPC în cazul

de față este următorul: European Commission (2006b). Integrated Pollution Prevention and
Control- Reference Document on Best Available Techniques for Large Combustion Plants.

Din punct de vedere al limitelor impuse poluanților pentru prevenirea poluării și protecția
calității aerului, se disting următoarele direcții de abordare:

- valori limită la emisie (VLE- prezentate în secțiunea 1.2.1);

15
 - concentrații maxime admise în aerul înconjurător (CMA);
- limite permise de expunere la locul de muncă (OSHA PEL- Permissible Exposure
Limits);
- doze toxice (LC50).

În continuare se prezintă valorile reglementate CMA, OSHA PEL și respectiv LC50 pentru
poluanții vizați (Tabelul 6 și respectiv Tabelul 7).

Tabelul 6. Valori CMA pentru protecția sănătății umane ( Legea 104/15.06/2011; Directiva
2008/50/EC- European Commission 2008b)

Poluant CMA
CO2 -
CO 10 mg/m3 (valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore)
NO2 200 µg/m3 (valoarea maximă orară - a nu se depăși mai mult de 18 ori într-
un an calendaristic)
PM10 50 µg/m3 ( valoarea maximă zilnică a mediilor pe 24 ore)

Tabelul 7. Valori OSHA PEL și LC50

OSHA PEL LC50

Poluant (TWA), (mg/m3) inhalation rat Referințe
(ppm)
nu este
clasificat ca
1988 OSHA PEL Project - Carbon Dioxide |
CO2 9000 mg/m3 având
NIOSH | CDC (accesat 25.03.2022)
potențial de
toxicitate acută
55 mg/m3 ( 50 1880 ppm/4h 1988 OSHA PEL Project - Carbon Monoxide
ppm) | NIOSH | CDC
CO Carbon_monoxide_NOAL_0019_NO_EN.pdf
(alsafetydatasheets.com) (accesat
25.03.2022)
NO2 9 mg/m3(5ppm) 57.5 ppm/4 h Suport aplicații
1988 OSHA PEL Project - Nitrogen Dioxide |
NIOSH | CDC (accesat 25.03.2022)

2. Măsuri de prevenire a poluării aerului pentru procesul studiat.

2.1.Considerații generale privind cele mai bune tehnici disponibile.

Termenul de “cele mai bune tehnici disponibile” (best aviable techniqucs, BAT) este
definit, conform Directivei (IPPC) , articolul 2 (11), ca fiind stadiul cel mai avansat și efectiv
de dezvoltare al activităţilor şi a metodelor acestora de operare, fapt ce indică adecvarea
practică unor tehnici specific de a oferi, în principiu, bazele pentru valorile limită de emisie

16
stabilite pentru a preveni, și acolo unde nu este posibil, în general pentru a reduce emisiile şi
impactul asupra mediului în întregul său.
Aceste tehnici sunt luate în considerare în determinarea BAT pentru prevenirea sau
reducerea emisiilor din arderea combustibililor gazoşi şi pentru creşterea eficienţei termice.
În acest capitol sunt prezentate tehnicile şi atât cât este posibil nivelele de emisii şi consum
asociate cu utilizarea BAT, care sunt considerate ca fiind adecvate sectorului ca un tot, şi în
unele cazuri reflectă performanţele curente ale unor instalaţii din sector. Acolo unde sunt
prezentate nivelele de emisii sau consum în asociere cu ″cele mai bune tehnici disponibile″,
situaţia trebuie înţeleasă ca însemnând că acele nivele reprezintă performanţe de mediu care
pot fi anticipate ca urmare a aplicării tehnicilor descrise în acest sector ţinând cont de balanţa
de costuri și avantajele inerente descrise în definirea BAT. Totuşi acestea nu reprezintă valori
limită nici în ce priveşte emisia nici în ce priveşte consumul şi deci nu trebuie înţelese în acest
sens.
Există multe procese și o varietate de echipamente și tehnici care pot fi folosite la
reducerea emisiilor din instalațiile de ardere pentru producerea de energie. Aceste tehnici sunt
luate în considerare în determinarea BAT (fig. nr. 2) pentru prevenirea sau reducerea emisiilor
din arderea combustibililor gazoşi şi pentru creşterea eficienţei termice.

Figura 4. Elemente considerate în identificarea BAT

Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) sunt cuprinse în documentele de referinţă (Best
Available Techniques Refererence Documents, BREF) destinate fiecărui sector industrial şi
unor domenii complementare precum eficienţa energetică, efecte de interferenţă poluare-
mediu, monitorizare etc. Aceste BREF-uri reprezintă un ghid/document suport pentru
operatorii industriali şi autorităţile competente în scopul determinării BAT şi respectiv
obţinerii/eliberării autorizaţiei de mediu pentru o anumită activitate.

17
Cât timp BREF-urile nu impun legal standarde de legătură (de referinţă), ele au înţelesul de a
da informaţii statelor membre şi publicului pentru orientarea industrială în legătură cu nivelele
de emisii şi consum posibil a fi realizate atunci când se utilizează tehnici specifice. Valorile
limită adecvate pentru fiecare caz specific, vor trebui determinate luând în considerare
obiectivele Directivei IPPC şi criteriile locale.

2.2.Măsuri de prevenire a poluării și protecție a mediului

2.2.1.Măsuri primare (de reducere directă la sursă)
Măsurile primare de prevenire a poluării vizează reducerea poluării la sursă, sau altfel spus
împiedică/minimizează crearea poluanţilor. Aceasta se poate realiza fie prin modificarea
produselor/serviciilor, fie prin modificarea proceselor. De regulă, aceste strategii preventive
au în vedere atât creşterea producţiei cât şi minimizarea deşeurilor.

 Măsuri primare de reducere a emisiilor de CO.

Emisiile de gaze nearse, care pot fi împarțite în două mari grupe: monoxid de carbon (CO)
și hidrocarburi, pot fi reduse prin tehnici avansate de combustie. Emisiile de CO și
hidrocarburi nearse sunt o consecință a combustiei incomplete și pot fi cauzate de temperaturi
prea joase de ardere, de un timp prea scurt de rămânere în zona de ardere, sau de un amestec
ineficient de combustibil și aer pentru ardere, ducând la zone limitate sărace în oxigen.

Monoxidul de carbon este cel mai important gaz nears. În lipsa oxigenului, este un compus
stabil chiar și la temperaturi ridicate. Hidrocarburile, din contra, pot fi descompuse formând
funingine la temperaturi înalte și într-un mediu sărac în oxigen.

În general, se poate spune că emisiile de hidrocarburi nearse pot fi generate atunci când
temperaturile scăzute în zona de ardere acționează simultan cu un amestec ineficient de
combustibil și aer. În orice caz, asemenea condiții sunt rare în focarele actuale mari.

Emisiile de CO pot fi ținute sub 50 mg/Nm3, dacă arderea este bine controlată. Emisiile de
hidrocarburi în cazanele centralelor electrice moderne sunt neglijabile, de regulă sub 5 mg/
Nm3. Emisiile de gaze nearse sunt afectate de mai mulți parametri.

De regulă, emisiile de gaze nearse se află la nivelul cel mai superior atunci când sunt
probleme în controlul raportului combustibil/aer în focare sau când calitatea combustibilului
este neomogenă. Emisiile mari pot fi de asemenea determinate de temperaturi de ardere
scăzute, cauzate la rândul lor de folosirea unui combustibil de calitate inferioară, de o
încarcare parțială sau o malfuncționare a arzătorului.

Unele măsuri de reducere a emisiilor oxizilor de azot, cum sunt arderile cu surplus redus de
aer sau introducerea intensă de aer în trepte, pot crește emisiile de gaze nearse. În aceste
cazuri, importanța asigurării unui amestec eficient de aer și combustibil în cadrul sistemului

18
de ardere trebuie accentuată. Reducerea emisiilor de oxizi de azot prin metoda reducerii
necatalitice selective poate cauza de asemenea emisii mai mari de CO. Emisiile de CO pot fi
reduse, atunci când alimentarea cu piatră de var este mărită în cazanele de ardere cu pat
fluidizat. Dacă există probleme cu gazele nearse într-o centrală electrică existentă, situația
trebuie analizată separat, iar eventualele cheltuieli evidențiatee în mod clar printr-o evaluare a
fezabilității.

Printre măsurile primare de minimizare a emisiei de CO se enumeră ca fiind BAT

asigurarea arderii complete, care implică prezentarea corespunzătoare a focarului, utilizarea
tehnicilor de înaltă performanţă pentru următoarea şi controlul procesului şi mentenanţa
corespunzătoare a sistemului de combustie (ardere). Cum s-a menționat anterior, reducerea
emisiilor de oxizi de azot, prin optimizarea sistemului, contribuie de asemenea la menţinerea
unor nivele a CO sub 100 mg/Nm3. Atunci când instalaţia este operată în zone cu populaţie
densă este considerată ca fiind BAT, aplicarea suplimentară a unui catalizator de oxidare.

Gazele arse evacuate din turbinele cu gaz sau motoarele cu gaz conţin de obicei cca 11-16
% volum O2, şi de aceea nivelele de emisii asociate cu utilizarea BAT pentru turbine şi
motoare cu gaz s-au bazat ca punct de referinţă pe un nivel de O2 de 15% în volum şi condiţii
standard.

Pentru cazanele cu funcţionare pe combustibili gazoşi este utilizată uzual ca nivel de

referinţă valoarea de 3 % - volum O2. Nivelele de emisie asociate sunt bazate pe medii zilnice
şi condiţii standard - şi nu pe maxime sau valori de vârf de moment, care pot fi mai mari.

 Măsuri primare de reducere a emisiilor de NO 2.

Există numeroase măsuri primare de reducere a emisiilor pentru a suprima formarea
oxizilor de azot în instalațiile de ardere. Toate aceste măsuri au ca scop modificarea
parametrilor de operare sau de proiectare a instalațiilor de ardere astfel încat formarea de oxizi
de azot să fie redusă sau astfel încat oxizii de azot deja formați să fie transformați în interiorul
cazanului înainte de a fi emiși.

Măsuri primare privind modificarea arderii:

- surplus de aer redus;

- introducerea în trepte a aerului: introducerea aerului în trepte în focar (arzătoare cu
ardere intermitentă, ardere cu arzător cu prag, aer deasupra focului), arzătoare cu NO 2
redus;
- introducerea în trepte a combustibilului: în focar (re-arderea), arzătoare cu NO2 redus.

Condițiile pentru emisiile de NO2 redus sunt o temperatură scăzută în zona primară de
ardere și o perioadă suficientă de staționare a gazelor de evacuare în focar pentru o ardere
completă. Aceasta va reduce temperatura flăcării.

19
 Arderea în două trepte reduce reacția dintre oxigen si azot în aer în timpul procesului de
ardere. Pot fi atinse emisii substanțiale de NO2 redus prin alimentarea cu aer în trei trepte în
jurul arzătorului individual și suplimentarea cu aer deasupra arzătorului individual și o dozare
precisă a fluxurilor de aer.

Arzătorul cu NO2 redus.

Arzătoarele cu NO2 redus au ajuns la un stadiu matur de dezvoltare, dar alte îmbunatățiri
implică un proces continuu, iar o cantitate considerabilă de muncă de cercetare este încă
dedicată optimizării sistemelor existente de arzător cu NO2 redus. Având în vedere că detaliile
de proiectare a arzătoarelor cu NO2 redus diferă în mod semnificativ de la producător la
producător, aici este vorba numai de principiile generale. Într-o instalație clasică de ardere,
combustibilul combinat și amestecul de aer/oxigen este injectat în totalitate în același loc.
Flacăra rezultată este apoi compusă dintr-o primă zonă fierbinte și oxidant aflată la rădacina
flacării și o zonă secundară mai rece aflată la capătul flacării. Prima zona generează cea mai
mare parte a NO, care crește exponențial cu temperatura, pe când contribuția celei de-a doua
zone este mai degrabă modestă.

Arzătoarele cu NO2 redus (LNB) modifică mijloacele de introducere a aerului și

combustibilului pentru a întarzia amestecarea, a reduce disponibilitatea de oxigen și a reduce
temperatura de vârf a flacării. LNB-urile întarzie conversia azotului din combustibil în NO2 și
formarea de NO2 termic, în timp ce menține o eficiența ridicată a arderii. Căderea de presiune
din aducțile de aer crește, cauzând mai multe cheltuieli de funcționare. Pulverizarea
cărbunelui, de exemplu, trebuie de obicei îmbunățită, iar aceasta poate duce la costuri de
funcționare și întreținere mai ridicate. Pot să apară și unele probleme de coroziune, mai ales
dacă procesul nu este controlat adecvat. Tehnica de ardere cu NO2 redus necesită cel puțin
modificarea arzătoarelor și o instalație de aer peste ardere (OFA). Dacă arzătoarele existente
sunt arzătoare clasice, modificarea acestora poate fi efectuată aproape întotdeauna foarte
rentabil. Dacă arzătoarele sunt arzătoare cu ardere întarziată cu NO2 redus (tip vechi),
beneficiile transformării lor în arzătoare cu injecție rapidă cu NO 2 redus pot fi evaluate numai
de la caz la caz.

Alte aspecte:

La introducerea măsurilor primare (modificări ale arderii) este important să se evite

impactele negative asupra funcționării cazanului și formarea altor poluanți. Astfel, trebuie
avute în vedere următoarele criterii pentru operațiile cu emisii reduse de NO 2:
• Siguranța de operare (de exemplu aprindere stabilă peste intervalul de sarcină) ;
• Securitatea în funcționare (pentru prevenirea, de exemplu a coroziunii, eroziunii, depunerilor
zgurificării, supraîncălzirii țevilor etc.);
• capacitatea de a arde o gamă variată de combustili;

20
• ardere completă (pentru reducerea nivelurilor de carbon-în-cenușă, pană la 5 % de carbon
nears în cenușa zburătoare este o condiție obișnuită pentru a putea comercializa cenușa
zburătoare către industria cimentului. Combustia completă este de asemenea de dorit pentru a
evita emisiile ridicate de monoxid de carbon);
• cele mai reduse emisii de poluanți, respectiv evitarea formării altor poluanți, de exemplu
materie organică impurificatoare (POM), sau NO2;
• consecințe minime nedorite asupra echipamentului de curățare a gazelor arse;
• costuri de întreținere reduse.

Unele măsuri de reducere a emisiilor de NO2, cum sunt arderile cu surplus redus de aer sau
introducerea intensă de aer în trepte, pot crește emisiile de gaze nearse. În aceste cazuri,
importanța asigurării unui amestec eficient de aer și combustibil în cadrul sistemului de ardere
trebuie accentuată. Reducerea emisiilor de NO2 prin metoda reducerii necatalitice selective
poate cauza de asemenea emisii mai mari de CO. Emisiile de CO pot fi reduse, atunci cand
alimentarea cu piatră de var este mărită în cazanele de ardere cu pat fluidizat.
Similar costului reducerii emisiilor de NO2 , este imposibilă separarea costului acestor
măsuri din totalul investițiilor. Dacă sunt probleme cu gazele nearse într-o centrală electrică
existentă, situația trebuie analizată separat, iar eventualele cheltuieli evidențiate în mod clar
printr-o evaluare a fezabilității.

 Măsuri primare de reducere a emisiilor de CO2.

Tehnologiile de îmbunătățire a randamentului termic a unei instalații de ardere sunt în
dezvoltare din cosiderente economice, dar și de mediu, care includ reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră. Acestea cuprind îmbunătățiri ale tehnologiilor convenționale de
generare a energiei electrice, precum și tehnologii mai avansate cum sunt turbinele pe gaz cu
ciclu combinat. Ca rezultat al progresului tehnologic, a avut loc o creștere constantă a
randamentului tehnologiilor de generare a energiei electrice.
Prima alegere este evitarea emisiilor de CO2 prin creșterea eficienței procesului de ardere,
utilizare și conservare a energiei. În anii 1970 – 1996 a fost făcut un studiu al emisiilor de
CO2 și randamentul mediu pentru generarea de energie termică în statele EU-15 + Norvegia și
Elveția. Valorile care le-au obținut, demonstrează că odată cu creșterea randamentului în
generarea de energie termică, emisiile de CO2 se reduc.

LCPs- Large Combustion Plants (Instalații mari de ardere).

2.2.2. Măsuri intermediare (de recirculare/reciclare/reutilizare).

Poluarea care nu poate fi prevenită trebuie reciclată într-o manieră sigură pentru mediu.
Trebuie implementate măsuri care să combată poluantul dacă generarea acestuia nu poate fi
evitată, astfel încât să evite pătrunderea acestuia în mediu.

Măsurile intermediare conțin o componentă de integrare în vederea recuperării și

valorificării unor componente valoroase ( în acest caz, căldura) în cadrul aceluiași proces sau

21
în alt proces în cadrul aceluiași sau pe un alt amplasament. Îmbunătățirile de tip”integrarea
procesului” oferă avantajul unui proces mai eficient, însă sunt mai complicate din punct de
vedere tehnic și implică costuri inițiale mai mari datorită necesității opririi producției și
activității de reconstrucție.

O măsură intermediară o reprezintă recircularea gazului de ardere: în focar, arzătoare cu

NO2 redus, reducerea preîncălzirii aerului. Recircularea gazelor de ardere reprezintă o metodă
ce poate fi efectivă dacă un procentaj mare al emisiilor este NO2 termic. Aceasta reduce atât
temperatura flacărei cât și concentrația de oxigen.

Co-generarea (CHP)
Co-generarea folosește un singur proces pentru a genera și curent electric și căldură. Co-
generarea sau „generarea simultană de energie electrică și termică ” este o tehnologie ce s-a
impus, și este aplicată cu precădere în centrale industriale în care sunt necesare și căldura (apa
caldă sau abur) și electricitate. Pe lângă reducerea de costuri, co-generarea aduce și beneficii
de mediu folosind combustibili fosili mai eficienți. Aceasta duce la emisii mai mici decât
pentru generarea separată de căldură și electricitate, pentru o eficiență mai bună.

Avantaje:
• Eficiența globală și cea de ardere a combustibilului crescute;
• Poate fi folosit orice combustibil;
• Raportul dintre căldură și putere poate fi variat;
• Capacitatea de a îndeplini mai mult de o cerință legate de nivelul de căldură necesar în
instalație;
• Siguranță și disponibilitate crescute, de obicei mai mari de 98% ;
• Gamă largă de dimensiuni disponibilă;
• Durată de viață mare.

Dezavantaje:
• Raport mare energie termică-energie electrică;
• Costuri ridicate.

Co-generarea utilizând motoare pe gaz.

Raportul între electricitate și consumul de caldură depinde foarte mult de utilizarea

instalației industriale respective. O instalație tipică CHP generând abur la 7-8 bar, are un grad
de utilizare totală a combustibilului de aproximativ 60-70 % când se produce doar abur și
până la 90% când se produce apă caldă. Randamentul total depinde de cantitatea de caldură a
circuitului de apă pentru răcirea motorului ce poate fi recuperată.
Sistemul de generare a aburului are un cazan suplimentar pe pacură sau gaz ce
funcționează paralel cu cazanul pentru gazul evacuat de motor și este flexibil în aplicațiile în
care sunt necesare cantități mari de presiune joasă a aburului. Căldura din gazul evacuat de
motor poate fi utilizată direct sau indirect (printr-un preîncălzitor de aer – LUVO) pentru

22
uscarea aerului de ardere preîncalzit etc. sau scopuri dependente de cerințele de proces
industriale.
A doua soluție pentru a mări capacitatea de generare a aburului este de a echipa cazanul de
gaz evacuat cu dispozitiv de ardere suplimentară. Pentru motoare pe gaz mai mari cu
aprindere cu scânteie, conținutul de oxigen este de obicei între 11 - 12 vol-% iar pentru
motorul diesel de presiune înaltă, deseori este mai mare. Oxigenul poate fi utilizat la
menținerea aerului de combustie pentru arderea suplimentară. Sistemul de asemenea poate
genera abur la presiune înaltă și are un randament termic bun pentru combustibil adițional
pentru arderea suplimentară.

Figura 5. Proces de Co-generare.

în care:
Boiler = boiler ;
Turbine = turbine;
Coal = cărbune;
Condenser cooling water = condensator pentru răcirea apei;
Steam = aburi.

[Sursă: https://ro.spot-the-difference.info/difference-between-power-
plant?fbclid=IwAR0BxfBaRQuXlc2Iom0tgZUPmA4zngc1xX1Ezjb1bV9lv2_uMXRLLXqe8
aU]

Reducerea emisiilor poluante prin eficientizarea termică a instalației

Tehnicile și măsurile de operare care au ca scop creșterea eficienței termice a instalației

sunt considerate BAT. Prin reducerea și utilizarea căldurii evacuate (preîncălzirea

23
combustibilului, obținerea de apă fierbinte, supraîncălzirea aburului, etc), se realizează nu
numai economie de energie, dar pot fi reduse și emisiile, iar resursele pot fi conservate.

Relațiile care arată legătura dintre aceste aspecte sunt (European Commission BREF 2006 ) :
𝜂
Economia de combustibil : Δe = 1 – 𝜂1
2

Δe
Reducerea căldurii evacuate : Δa = 1−𝜂
1

Reducerea emisiilor de CO2 : ΔC = Δe

Reducerea emisiilor de gaze poluante:

3.6 ·𝑉𝑟 ·𝑥 1 1
ΔԐ = · (𝜂 − )
𝐻𝑢 1 𝜂2

în care:

𝜂1 = randamentul înainte de îmbunătățire;

𝜂2 = randamentul după îmbunătățire;

𝑉𝑟 = volumul de aer/kg combustibil (m3/kg) ;

X = valoarea limită la emisie (mg/m3);

Hu = puterea calorică inferioară (MJ/kg) ;

Prin utilizarea BAT se obține o îmbunătățire de peste 3 % a randamentului termic al

centralelor existente.

Propunerea implementării unei turbine

Emisiile de NO2 de la instalațiile de ardere cu combustibili gazoși.

În general, pentru turbinele cu gaz, motoarele cu gaz şi cazanele care funcţionează pe gaz,
reducerea oxizilor de azot (NO2) este considerată ca fiind BAT. Dintre compușii de azot de
interes sunt oxizii de azot (NO) și dioxidul de azot (NO2), exprimați colectiv în NO2.
Pentru turbinele cu gaze noi, arzătoarele cu preamestec pentru reducerea uscată a NO2 sunt
considerate ca fiind BAT. În acest sens pentru turbinele cu gaz existente, în cazul
retehnologizării, din punct de vedere tehnic şi economic trebuie dată prioritate soluţiei cu
arzătoare cu preamestec (DLN) cu reducerea uscată a NO2, faţă de soluţiile privind injectarea
de apă sau abur. Aceasta necesită să fie decis caz cu caz. De asemenea, un număr mare de
turbine au gaze şi motoare cu gaze care operează în scopul reducerii emisiei de NO2, au
aplicată soluţia de reducere catalitică selective (SCR). În afară de tehnica arzătorului uscat cu
NO2 reduși (DLN) și de injectarea apei și aburului, SCR este de asemenea considerată parte
din concluzia BAT.

24
 Pentru noile turbine pe gaz, arzătoarele DLN sunt considerate tehnica standard, astfel încat
aplicația sistemului adițional SCR, în general, nu este necesar. Pentru o reducere în continuare
a NO2, SCR poate fi considerată acolo unde standardele de calitate a aerului local necesită în
continuare reducere a emisiilor de NO2 (de ex. exploatarea în zone urbane foarte exploatate).
Pentru turbinele de gaz existente, injecția de apă și abur sau conversia în tehnica DLN este
considerată BAT. Turbinele pe gaz cu design de ardere nemodificat însă cu temperaturi la
intrare mai ridicate, au randamente mai mari și valori NO2 mai mari. În acest context, ar trebui
să fie menționat că la un randament mai mare, emisiile de NO2 specifice per kWh sunt în
continuare reduse.
Pentru instalațiile cu motoare staționare alimentate cu gaz, abordarea arderii sărace este
BAT, analog cu cu tehnica utilizată de turbinele de gaz cu NO2 redus. Aceasta reprezintă o
metodă încorporată și nici un reactiv suplimentar nu e necesar să fie livrat pe amplasament în
vederea reducerii NO2. Deoarece, motoarele pe gaz sunt echipate uneori cu SCR, aceste
tehnici pot fi considerate de asemenea ca parte din BAT.

Tehnici alternative pentru reducerea emisiilor CO2 asociate cu procesul de ardere.

În condițiile tehnologiei existente, creșterea randamanetului termic al proceselor și

tehnicilor generatoare de energie este principala și cea mai importantă măsură de reducere,
raportată la unitatea de energie produsă, a emisiilor de gaze cu efect de seră. Creșterile
randamentelor sunt, în orice caz, limitate de diverși factori, astfel încât cantități importante de
CO2 vor fi emise, chiar în condițiile unui randament crescut. Pentru a reduce în continuare
emisiile de CO2 , se afla în stadiu de dezvoltare sau de cercetare diferite opțiuni tehnice.

 Tehnica Carnot de extragere/îndepartare a CO2 din gazele de focar.

Sistemul Carnol, care se află în faza de realizare în Statele Unite, combină

extragerea/îndepartarea CO2 din centralele electrice pe baza de ardere de cărbune cu
generarea de metanol. Astfel, este eliminată necesitatea de depozitare a CO2. O parte din CO2
emis este utilizat pentru producerea metanolului, iar o altă parte a carbonului este separată în
formă solidă în timpul procesului. În această formă el poate fi stocat sau poate fi vândut. De
asemenea, sistemul propus utilizează căldura reziduală provenită din producerea metanolului
pentru a reduce necesitățile energetice pentru extragerea CO2 din gazele de coș [40, Soria, et
al., 1998]. Acest proces se află doar în faza de cercetare.

2.2.3. Măsuri secundare (end-of-pipe).

Îmbunătățirile de tip end-of–pipe implică costuri de instalare relativ scăzute, însă

costurile de operare pot fi semnificative, iar eficiența propriu-zisă a procesului de fabricație
nu este îmbunătățită.

25
 Depozitarea dioxidului de carbon (CO2).

Depozitarea dioxidului de carbon este o parte integrală a unei strategii complete pentru a se
evita emisiile majore de gaze cu efect de seră provenite de la centralele producătoare de
energie în viitor. Dar, aceasta nu este o problemă operațională imediată a instalațiilor mari de
ardere. Oricum, opțiunile posibile pentru depozitarea pe scară largă a CO2 sunt:
• depozitarea în oceanele adânci;
• depozitarea în acvifere adânci;
• utilizarea pentru a spori recuperarea păcurii (EOR);
• depozitarea în gazele evacuate și în rezervele de păcură.

Tratarea CO2 de la arderea gazului natural.

Absorbția de CO2 este o tehnică utilizată în industria chimică pentru producția

comercială a CO2. Cantitățile prezente de CO2 produse sunt mici în comparație cu cantitatea
totală de CO2 care ar putea fi extrasă din gazele de focar în sectorul-generator de energie. Ca
urmare, astfel de tehnici de absorbție ar trebui introduse pe scară largă. În mod obișnuit trei
tipuri de bază de sisteme de absorbție sunt posibile: chimice, fizice și sisteme hibrid.
Toate procesele de absorbție funcționează în esență într-o manieră asemănătoare prin
spalarea (scrubbing) gazelor de focar în turnuri de absorbție pentru a colecta CO2 și apoi
regenerarea solvenților și eliberarea de CO2.

Tratarea CO de la arderea gazului natural.

În acest caz, măsurile primare menționate anterior contribuie de regulă la menținerea

unor concentrații de CO sub valoarea limită de emisie, cu excepția turbinelor pe gaz care
dacă ar fi implementate ar putea necesita suplimentar (în funcție de situație) o unitate, de
exemplu catalizatori regenerativi pe bază de paladiu sau platină, cu o durată de viață de minim
2 ani.

O altă măsură secundară este monitorizarea emisiilor care constă în determinarea

substanțelor în gazele curate sau în apele reziduale astfel încât să poată fi raportată, sau
efectuată pentru a controla procesul de ardere sau instalația de evacuare a gazelor, sau pentru
a estima impactul instalației sau procesului asupra mediului.

Tratarea NO2 de la arderea gazului natural.

În cazul cazanelor pe gaz, dacă măsurile primare (prioritare din punct de vedere al
implementării , conform principiilor de prevenire a poluării ) nu sunt suficiente pentru
reducerea emisiilor de noxe, atunci se poate interveni prin măsuri secundare bazate pe SRC
(reducerea catalitică selectivă) sau SNCR (reducerea non-catalitică selectivă), care sunt
considerate BAT (European Commission- BREF 2006).

Măsurile secundare:
 Reducere selectivă catalitică (SCR);
 Reducere selectivă non-catalitică (SNCR).

26
  Reducerea selectivă catalitică (SCR).

Procesul de reducere selectivă catalitică (SCR) este un proces aplicat la scară largă pentru
reducerea oxizilor de azot în gazele de evacuare din instalațile de ardere mari din Europa și
din alte țări din lume, precum Japonia și SUA.
Procesul SCR este un proces catalitic care se bazează pe reducerea selectivă a oxizilor de
azot cu ajutorul amoniacului sau al ureei în prezența unui catalizator. Agentul reducator este
injectat în catalizator, în direcția gazelor arse. Conversia NO2 are loc la suprafața
catalizatorului la o temperatură de obicei între 170 și 510 °C.
Catalizatoarele SCR pentru oxizii metalului de bază care funcționează între temperaturile
numite mai sus sunt disponibile pe piață și sunt utilizate în numeroase aplicații.

Reacțiile posibile în funcție de agentul reducător folosit sunt :

1. Cu amoniac drept agent reducător :
4𝑁𝑂 + 4𝑁𝐻3 + 𝑂2 ↔ 4𝑁2 + 6𝐻2 𝑂
6𝑁𝑂2 + 8𝑁𝐻3 ↔ 7𝑁2 + 12𝐻2 𝑂

2. Cu uree drept agent reducător:

4𝑁𝑂2 + 2(𝑁𝐻2 )2 𝐶𝑂 + 2𝐻2 𝑂 + 𝑂2 ↔ 4𝑁2 + 6𝐻2 𝑂 + 2𝐶𝑂2
6𝑁𝑂2 + 4(𝑁𝐻2 )2 𝐶𝑂 + 4𝐻2 𝑂 ↔ 7𝑁2 + 12𝐻2 𝑂 + 4𝐶𝑂2

Avantaje ale tehnologiei SCR:

• procesul SCR poate fi folosit pentru mulți dintre combustibilii folosiți în procesele de
ardere, de exemplu gaz natural sau produse petroliere albe, precum și gaze de proces și
cărbune;
• conversia de NO2 nu crează nici un component secundar de poluare;
• emisia de NO2 poate fi redusă cu 90 % sau mai mult;
• reducerea generală a NO2 depinde de SCR și de măsurile primare;
• pentru a respecta normele privind calitatea aerului, SCR poate fi aplicată cu un consum
adaptat de NH3 pentru a reduce efectele de pierdere de NH3 și pentru a prelungi durata de
viață a catalizatorului.

Dezavantaje ale tehnologiei SCR:

Un posibil dezavantaj al SCR îl reprezintă pierderea de amoniac. Acest lucru se întâmplă

datorită reacției incomplete a NH3 cu NO2, când mici cantități de NH3 părăsesc reactorul cu
gazele arse. Acest efect este cunoscut ca pierdere de amoniac (pierdere de NH 3). Pierderea de
amoniac crește odată cu creșterea proporției de NH3/NO2 și cu reducerea activității
catalizatorului. Pierderea ridicată de amoniac (scăpare de NH3) poate duce la:
• formarea de sulfați de amoniu, care se depun pe instalațiile din josul circuitului, cum ar fi pe
catalizator și preîncălzitorul de aer;

27
• NH3 în apele reziduale ale desulfurizării gazelor arse și apa de curățare a încălzitorului de
aer;
• concentrația ridicată de NH3 în cenușa zburătoare.
Figura 6 şi Figura 7 demonstrează modul în care sunt aplicaţi catalizatorii în reducerea
catalitică selectivă, în conceptul turbinelor cu gaze cu funcţionare în ciclu combinat, în primul
caz într-o instalaţie cu curgere verticală şi în al doilea caz într-un cazan recuperator de tip
orizontal.

Figura 6. Instalație SCR cu flux vertical.

[Sursă: Best Available Techniques (BAT) Reference Document for Large Combustion Plants,
pag. 168]

Figura 7. Construcție HRSG și instalație SCR.

[Sursă : https://blog.softinway.com/introduction-to-heat-recovery-steam-generated-hrsg-technology/]

28
  Reducere selectiva non-catalitică (SNCR)

Procesul de reducere selectivă non-catalitică (SNCR) este o altă măsură secundară de

reducere a oxizilor de azot deja formați în gazele arse ale unității de ardere. Se aplică fără un
catalizator la o temperatură aflată între 850 și 1100 °C. Acest interval de temperatură depinde
în mare parte de reactivul folosit (amoniac, uree sau amoniac caustic).
Folosind amoniacul ca reactiv, au loc următoarele reacții chimice mai mult sau mai puțin
în același timp. La temperatură scăzută, ambele reacții sunt prea încete, la temperatură mai
ridicată, reacția secundară nedorită domină cu o creștere a emisiilor de NO2.

Reacție principală:

4NO + 4NH3 + O2 4N2 + 6H2O (reducere)

Reacție secundară nedorită:

4 NH3 + 5O2 4NO + 6H2 O (oxidare)

Avantaje ale tehnologiei SNCR:

 Simplitate din punct de vedere tehnic ;
 Costuri de investiții și de operare reduse ;
 Ușor de utilizat pentru instalațiile staționare existente.

Dezavantaje ale tehnologiei SNCR:

 Funcționează într-un interval redus de temperatură ;
 Eficiență scăzută de reducere ;
 Posibilitatea poluării cu amoniac.

Alte aspecte.

O instalație SNCR constă în două unități de operare:

• unitatea de depozitare a reactivilor, incluzând depozitarea, răcirea și evaporarea reactivului;
• unitatea de SNCR propriu-zisa, unde se desfășoară injecția reactivului și reacția oxizilor de
azot cu azotul și apă.
Intervalul de temperatură este foarte important deoarece, peste acesta, amoniacul se
oxidează și astfel se produce și mai mult NO2, iar sub această rată de conversie prea scazută
se poate forma amoniac. Mai mult, odată cu schimbările de sarcină, intervalul de temperatură
necesar este supus unor fluctuații în cazan. Pentru a potrivi intervalul de temperatură necesar
cu injecția de amoniac, sunt necesare mai multe niveluri de injecție.

29
 Monitorizarea emisiilor (măsuri primare).

O altă măsură secundară este monitorizarea emisiilor care constă în determinarea

substanțelor în gazele curate sau în apele reziduale astfel încât să poată fi raportată, sau
efectuată pentru a controla procesul de ardere sau instalația de evacuare a gazelor, sau pentru
a estima impactul instalației sau procesului asupra mediului. Procesul de control și
monitorizare a emisiilor în aer aplicat curent la instalațiile energetice este prezentat în Figura
8.

Figura 8. Exemplu de control de proces și de monitorizare a emisiilor în aer în instalațiile

energetice.

30
2.3.Propunerea variantei optime de prevenire a poluării aerului. Justificare.
Măsuri de prevenire a poluării aerului:

1. Măsuri primare:

 Măsuri de reducere a emisiilor de NO2.

 Măsuri de reducere a emisiilor de CO.

31
  Măsuri de reducere a emisiilor de CO2.

2. Măsuri intermediare:

32
3. Măsuri secundare:

Justificare
O măsură primară pentru reducerea CO2 ar fi creșterea eficienței procesului de ardere,
utilizare și conservare a energiei.
Pentru prevenirea poluării aerului în cazul emisiilor de NO 2, am propus ca variantă optimă
introducerea în trepte a aerului cu ajutorul unui arzător cu NO2 redus. Această metodă are în
vedere modificarea mijloacelor de introducere a acerului și combustibilului pentru a întarzia
amestecarea, a reduce disponibilitatea de oxigen și a reduce temperatura de vârf a flacării. De
asemenea, întarzie conversia azotului din combustibil în NO2 și formarea de NO2 termic, în
timp ce menține o eficiență ridicată a arderii.
În cazul reducerii emisiilor de CO, am propus ca variantă optimă implementarea unei
turbine pe gaz. Am ales această metodă deoarece sistemul de turbine pe gaz nu are cazane sau
alimentatori cu aburi, condensatori sau sisteme de evacuare a căldurii cedate. De aceea,
costurile de capital sunt mult mai mici pentru sistemul cu turbină pe gaz decât pentru sistemul
cu turbină cu aburi.
Se menționează că toate măsurile propuse se referă măsurile primare, care au prioritate în
implementarea conceptului de prevenirea poluării.

33
 Concluzie
În concluzie, deoarece evacuările în aer a poluanților au un efect negativ asupra calității
mediului, am căutat opțiuni de îmbunătățire a procesului de ardere în vederea obținerii
aburului industrial. Pentru aceasta am studiat efectul următorilor poluanți asupra mediului:
CO, CO2 și NO2, care prezintă depășiri semnificative. De asemenea, în cadrul acestui proiect
am selectat o serie de măsuri primare, intermediare și secundare care au drept scop de a
preveni, iar acolo unde nu este posibil, de a reduce emisiile și impactul său asupra mediului.
Considerăm că prin utilizarea acestor tehnici vom reuși reducerea semnificativă a gradului de
poluare a aerului.

34
 Bibliografie
1. MSDS (1988) – Material Safety Data Sheet: The National Institute for
Occupational Safety and Health (NIOSH), https://www.cdc.gov/niosh/pel88/630-
08.html (accesat 12.03.2022).
2. www.meteo.ro (accesat 12.03.2022).
3. https://www.messer.ro/documents/2227864/0/Monoxid+de+carbon+%281%29.p
df/1f80737a-32cd-591c-16b3-
f4c64dee9370?t=1613559865870&fbclid=IwAR3bUlBD-VEJ1XjNlj-LpiaJJ7-
wGmgvaWc0v7zni78a2k_0BSJYfdPKxPs (accesat 12.03.2022).
4. https://www.siad.com/ro/siguranta/fise-cu-date-de
securitate?p_p_id=com_liferay_sheet_portlet_SecuritySheetPortlet_INSTANCE_
T7lbJDQJQNxs&p_p_lifecycle=2&p_p_state=normal&p_p_mode=view&p_p_ca
cheability=cacheLevelPage&_com_liferay_sheet_portlet_SecuritySheetPortlet_I
NSTANCE_T7lbJDQJQNxs_filename=00090_GAS_RO.pdf&_com_liferay_she
et_portlet_SecuritySheetPortlet_INSTANCE_T7lbJDQJQNxs_initial=D&fbclid=
IwAR0dDL741GJUkIFzFtwuVkvIfMwoThBk3wjGgDmt85LqFfmKSW0n1n_n
UM (accesat 12.03.2022).
5. 1988 OSHA PEL Project - Carbon Dioxide | NIOSH | CDC (accesat 25.03.2022).
6. Carbon_monoxide_NOAL_0019_NO_EN.pdf (alsafetydatasheets.com) (accesat
25.03.2022).
7. 1988 OSHA PEL Project - Nitrogen Dioxide | NIOSH | CDC (accesat
25.03.2022).
8. https://ro.spot-the-difference.info/difference-between-power-
plant?fbclid=IwAR0BxfBaRQuXlc2Iom0tgZUPmA4zngc1xX1Ezjb1bV9lv2_uM
XRLLXqe8aU (accesat 26.03.2022).
9. https://blog.softinway.com/introduction-to-heat-recovery-steam-generated-hrsg-
technology/ (accesat 26.03.2022).
10. BREF (2006) - Document de referință asupra celor mai bune tehnici disponibile
pentru instalațiile mari de ardere. (Best Available Techniques (BAT) Reference
Document for Large Combustion Plants).
11. Suport de aplicații - G. Șoreanu.

35