Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea: IMST-IMC

PROIECT

ECOTEHNOLOGIE

Cadru didactic indrumator: Student: Anghel

Mihai Gabriel Dr.ing.prof: Zoia Apostolescu
Grupa: 641 CB
Cuprins:

1. Determinarea gradului optim de reducere a poluarii

2. Determinarea ICM pentru apa, aer, sol.
3. Stabilirea modelelor de prevenirea a poluarii mediului
4. Stabilirea metodelor de reducere a poluarii mediului
5. Bilantiul de mediu
6. Transformarea unei organizatii industrial intr-o organizatie ecotehnologica

1. Determinarea gradului optim de reducere a poluarii

Reducerea totala a poluarii nu este posibila nici tehnologic,nici

economic ,deoarece presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de
orice economie dezvoltata.
Trebuie gasita o metoda de armonizare a intereselor producatorilor
care urmaresc profite imediate,a intereselor intregii societati,care doreste
sa traiasca intr-un mediu nepoluant.Pentru aceasta se determina un
optimum economic luand in considerare cheltuielile pentru dezvoltare si
beneficiile depoluarii.Se considera gradul optim de reducere a poluarii,
n0
punctul ,in care diferenta dintre cele 2 curbe a si b este maxima (acolo
tg tg
unde ).

Fig 1. Determinare gradului optim de reducere a poluarii;a cost total

n0
al prevenirii sau al depoluarii;c-diferenta dintre cele doua curbe; -gradul
optim de reducere a poluarii.

Aceasta analiza nu este intotdeauna usor de facut deoarece pagubele

produse de poluare sunt mai greu de cunatificat decat cheltuielile legate
de introducerea unor tehnologii noi de productie,de prevenire a poluarii
sau de reducere a poluarii.Oricum,in studiu privind reducerea poluarii este
mai usor de facut la nivelul intregii economii decat la nivelul unei instalatii
industriale unde se poate face o analiza de forma prezentata in figura de
n ' 0 n0
mai sus.Ar trebuie ca = dar de cele mai multe ori este imposibila
estimarea corecta a pierderilor datorate poluarii.
Mai aproape de realitate este abordarea luand in considerare gradul de
interes al societatii de a plati depoluarea pentru a realiza un anumit grad
de puritate a mediului inconjurator.Pentru a simti efectele poluarii
Cd
societatea este dispusa sa suporte cheltuielile de depoluare (fig.de mai
jos.)
 Fig 2. Determinarea pierderilor cauzate de poluare :a-cheltuieli cu
prevenirea poluarii sau reducerea poluarii; b-pierderile datorate poluarii; c-
n0
suma celor doua curbe a si b; -gradul optim de reducere a poluarii.

Fig 3. Gradul de reducere a poluarii in functie de costurile si

Cd Av
utilitatile sociale : -cheltuieli pentru reducerea poluarii; -utilitate
''
n0
sociala/avantajul reducerii poluarii; -grad optim de reducere a poluarii.
 Pe masura ce gradul de reducere a poluarii creste avantajul /unitatea
Av
sociala( ) pentru care societatea este dispusa sa plateasca contributii
Cd
suplimentare descreste,iar cheltuielile pentru reducerea poluarii ( ) cresc
.Din analiza zonelor ce apar in fig. de mai sus se pot trage urmatoarele
concluzii:
-in zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece se vad avantajele reducerii
polaurii;
-in zona II se inregistreaza pierderi mari deoarece poluarea este deja
redusa iar cheltuielile cresc;
-in punctul M se realizeaza gradul optim de reducere a poluarii

Pentru o optimizare a etapei este necesara indeplinirea conditiiei:

n 0 n' 0 n '' 0
= =

Se poate determina i un interval de timp topt pentru realizarea unui

optimum economic privind reducerea polurii, folosind o relaie de forma:

In care : -este capacitatea de asimilare a mediului in urma efectuarii cheltuielilor pentru

reducerea poluarii existente ;
-cheltuieli cu reducerea poluarii existente la timpul t ;
-cheltuieli facute pentru prevenirea poluarii si mentinerii ei in limitele standard ;
si coeficienti ce exprima cresterea capacitatii de asimilare respectiv de incadrare in limitele
standard, raportati la unitatea monetara cheltuita ;
si t momentul de timp initial si respectiv ,de perspectiva.

150010951500365
topt= =1825 zile 5 ani
1.2100002.16000
=1.2
=2.1
Cam=1500lei
t=3ani = 1095zile
to=1an
Cpp=10000lei
Crp=6000lei

n care: Cam este capacitatea de asimilare a mediului n urma efecturii

cheltuielilor pentru reducerea polurii existente; Crp - cheltuieli cu
reducerea polurii existente la timpul t; Cpp - cheltuieli fcute pentru
prevenirea polurii i meninerii ei n limitele standard; a i ~ - coeficieni
ce exprim creterea capacitii de asimilare respectiv de ncadrare n
limitele standard, raportai la unitatea monetar cheltuit; t0 i t -
momentul de timp iniial i respectiv, de perspectiv.
 Pentru o proiectare corect a unui proces tehnologic sau. a unei
activiti cu impact asupra mediului este necesar cunoaterea n fiecare
etap a acestuia a indicatorului de calitate a mediului. Acest indicator de
calitate a mediului Icm se poate calcula la nivelul fiecrui poluant i, cu
relaia.

2. Determinarea ICM pentru apa, aer, sol

CMAi C efi
C max i CMAi
Icmi= [%]

In care :
-Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i;
-CMAi-concentratia maxima admisibila in poluant i;
Cefi
- -concentratia efectiva la momentul calcularii in poluanti;
-Cmax concentratia maxima in poluant i ce conduce la degradarea
inevitabila a mediului.
Acest indicator are valorile cuprinse intre 0 (cand poluarea este
maxima si inevitabila) si 1 (cand mediul este curat).

Indicatorulu calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor

poluantilor p din mediul respectiv,cu relatia :

p
CMAi Cefi
C
i 1 max i CMAi
Icmi= ;

In care :
-Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor p
existenti in mediu la momentul calcularii.
In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricarui
ecoprodus,oricarui ecoproces de prestare servicii sau oricarei activitatii
rezultante in urma unui proces tehnologic trebuie avute in vedere
urmatoarele elemente:
-Planul calitatii;
-Traseul tehnologic;
-Diagrama flux a a procesului tehnologic;
Fig. 4. Conexiunea standardelor i a instrumentelor economice i juridice.
- etapele i momentele de impact asupra mediului;
- sursele de poluare;
- natura substanelor poluante;
- modul de aciune asupra mediului al substanelor poluante (natura
polurii);
- coeficientul de poluare n fiecare etapli i coeficientul total de
poluare
pentru a stabili msurile necesare ndeplinirii obiectivelor stabilite i
anume: modificrile procesului tehnologic n vederea transformrii lui
ntr-un proces ecotehnologic; nlocuirea fazelor sau operaiilor cu poluare
mare;
- indicatorul de calitate al mediului;

- msurile de prevenire a polurii in fiecare etap de desfurare a

procesului tehnologic;

- msurile de reducere a polurii n fiecare etap de desfurare a

procesului tehnologic;
- posibilitile nlocuirii unor substane poluante sau periculoase cu
alte substane mai puin poluante sau periculoase;
- msurile de recuperare, tratare i reciclare a reziduurilor secundare;
- msurile de recondiionare i reciclare a deeurilor;
- msurile de reintegrare n mediu a deeurilor;
 - costurile cu reducerea polurii;
- gradul optim de reducere a polurii;
- costurile cu prevenirea polurii;
- bilanul ecotehnologic;

- conexiunea standardelor i a instrumentelor economice i juridice

- costurile implementrii unui sistem de management de mediu;

- posibilitile transformrii ntreprinderii ntr-o unitate ecotehllologic.

Numai printr-o astfel de abordare, societatea industrial-consumatoare

exponenial de resurse naturale i deci de poluare a mediului, trebuie s
treac masiv la o societate informaional-creatoare exponenial de
inteligen, pentru a trece apoi Ia societate a cunoaterii i n final la
societatea contientizat.
Numai o persoan informat i contient de valoarea informaiei poate
deveni prin comportament un ajutor esenial n salvarea mediului i
respectiv a Vieii pe Terra!

Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unui activitatii cu impact
asupra mediului este necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de
calitate a mediului. Acest indicator Icm se poate calcula la nivelul fiecarui poluant i, cu
relatia:
CMAi C efi
C max i CMAi
Icmi= [%]
In care :
- Icmi - indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i;
- CMA i- concentratia maxima admisibila in poluant i;
Cefi
- - concentratia efectiva la momentul calcularii in poluanti;
- Cmax concentratia maxima in poluant i ce conduce la degradarea inevitabila a
mediului.
Acest indicator are valorile cuprinse intre 0 (cand poluarea este maxima si inevitabila) si
1 (cand mediul este curat).
Indicatorulu calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor poluantilor p din
mediul respectiv, cu relatia:
p
CMAi Cefi

i 1 C max i CMAi
Icmi=
In care :
- Icmi - indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor p existenti in
mediu la momentul calcularii.
In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricarui ecoprodus, oricarui ecoproces de
prestare servicii sau oricarei activitatii rezultante in urma unui proces tehnologic trebuie avute
in vedere urmatoarele elemente:
 - Planul calitatii;
- Traseul tehnologic;
- Diagrama flux a a procesului tehnologic.

Calculul ICM pentru Aer :

Tabelul nr. 5 Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului:

Limita admisa Debit de la care se

Poluant [mg / m 3 ] aplica norma
[kg/h]
Oxizi de sulf exprimati in SO2 300 25
Oxizi de azot NOx exprimati in NO2 500 25
Amoniac 50 0,1
Compusi anorganici gazosi ai clorului exprimati in 50 1
HCl
Compusi anorgatici gazosi ai fluorului. Exprimati in 55 0,5
HF particule ,picaturi 0,5
Compusi organici (exclusiv CH4) 150 2
Praf 50 100 1
1
Metale grele 0,21 1 10 3
Totalul de Cd, Hg, Tl si compusii lor 5
Totalul de As, Se, Te si compusii lor Totalul de Co, 5 10 3
Cr, Cu, Sn, Mn, Ni, Pb, Sb, Zn si compusii lor
25 10 3

CMAi C efi
C max i CMAi
Icmi= [%]

Pentru oxizi de sulf exprimati in SO2:

300 0,0697
1,4996%
500 300
;

Pentru Oxizi de azot NOx exprimati in NO2:

 500 0,0141
1,6666%;
800 500

Pentru Amoniac:

50 0,0402
1%;
70 50

Pentru Compusi organici (exclusiv CH4):

150 0,0915
0,7495%;
300 150

Pentru Praf:

80 0,0030
1,5999%;
130 80

Pentru Metale grele. Totalul de Cd, Hg , Tl si compusii lor. Totalul de As, Se, Te si compusii
lor Totalul de Co, Cr, Cu, Sn, Mn, Ni, Pb, Sb, Zn si compusii lor:

4 0,003
0,9925%;
84

p
CMAi Cefi
C
i 1 max i CMAi
Icmi= ;

Icmi=7,5081%

Calculul ICM pentru apa

Cap 3. Stabilirea metodelor de

prevenirea a poluarii mediului
 Folosirea de noi tehnologii de sudare, inlocuirea sudarii manuale cu
electrod invelit cu alte procedee de exemplu: MIG/MAG, CMT cold metal transfer
(procentul de gaze emise in timpul procesului este mult mai redus).

Directiile strategice in domeniul mentinerii calitatii apelor

Folosirea de degresanti si decapanti cu un impact mai mic asupra
mediului
Dotarea punctelor de lucru cu ventilatoare pentru aspirarea
gazelelor rezultate in urma sudarii si inlocuirea periodica a filtrelor
acestor instalatii.
Poluarea zero este un vis. Reducerea totala a poluarii nu este posibila nici
tehnologic deoarece presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de orice
economie dezvoltata. Trebuie gasita o cale de armonizare a intereselor
producatorilor care urmaresc profituri imediate, a intereselor intregii societatim
care doreste sa traiasca intr-un mediu nepoluant. Pentru acestea se determina un
optim economic luand in considerare cheltuielile pentru dezvoltare si beneficiile
depoluarii.

Aceasta analiza nu este usor de facut deoarece pagubele produse de

poluare sunt mai greu de cuantificat decat cheltuielile legate de introducerea
unor tehnologii noi de productie, de prevenire a poluarii sau de reducere a
poluarii. Oricum un studiu privind reducerea poluarii este mai usor de facut la
nivelul intregii economii decat la nivelul unei instalatii industriale, unde se poate
face o analiza.

Exista mari avantaje, att pentru industrie, ct si pentru persoanele fizice,

n cazul prevenirii generarii deseurilor; ntr-adevar, prevenirea poluarii este
astazi, n primul rnd stimulata de industrie, legislatie si de cresterea beneficiilor
legate de manipulari ale deseurilor, ncepnd de la sursa. Legile de prevenire a
poluarii fac parte din politica nationala, pornind de la premiza ca deseurile
trebuie eliminate sau reduse de la sursa ct de mult posibil, n timp ce produsii
poluanti, a caror aparitie nu poate fi prevenita, trebuie reciclati. Se poate spune
ca exista urmatoarea ierarhie n managementul deseurilor:

reducerea sursei;
reciclare / refolosire;
tratare;
debarasare finala.
 Reducerea sursei

Reciclarea

Descreste preferabilitatea
Tratarea

Debarasarea

Fig 4.1.Clasificarea metodelor de prevenire a poluarii

S-a facut aceasta clasificare ierarhica, astfel nct sa se promoveze

examinarea fiecarei alternative, nainte de a trece la urmatoarea. Practicile care
diminueaza, evita sau elimina generarea deseurilor sunt considerate ca
apartinnd categoriei de tehnici pentru reducerea sursei si pot include chiar
implementarea unor proceduri simple, cum ar fi curatenia generala.

Reciclarea reprezinta folosirea, refolosirea sau recuperarea de deseuri

si/sau materiale implicate n tehnicile de recuperare a deseurilor (de exemplu
distilarea, filtrarea). Reciclarea poate fi realizata la instalatiile sursa (la locul
producerii deseurilor) sau la instalatiile de tratare a deseurilor.

Tratarea implica descompunerea sau detoxificarea deseurilor n materiale,

care sunt mai putin sau deloc toxice, prin

metode chimice, biologice, fizice sau printr-o combinare a acestor metode.

Debarasarea a fost inclusa n aceasta ierarhie deoarece s-a acceptat ca

vor exista deseuri reziduale. Asa-numitele optiuni de debarasare finala includ:
ngroparea deseurilor, folosirea acestora ca ngrasamnt, aruncarea lor n oceane
si injectia prin puturi de adncime.

Metoda preferata de prevenire a poluarii este reducerea sursei, deoarece

ea se adreseaza sursei poluatoare, inainte de producerea poluarii. Reducerea
sursei nseamn orice practic de reducere a cantitii de substane periculoase,
poluante sau contaminante, care urmeaz s fie debarasate n mediul
nconjurtor, nainte de reciclare, tratare sau debarasare".

Reciclarea se refera la refolosirea de materiale, care ar trebui aruncate sau

tratate ca deseuri. Un bun exemplu este rencarcarea bateriilor. Deseurile care nu
pot fi n mod direct refolosite, pot fi deseori recuperate prin alte metode, cum ar
fi distilarea. Cnd recuperarea sau refolosirea nu poate fi aplicata, datorita
conditiilor de calitate sau incapacitatii de a realiza recuperarea pe loc, exista
posibilitatea recuperarii n cadrul unei instalatii comerciale de recuperare.
 Tratarea deseurilor ar trebui utilizata numai n absenta posibilitatii de
reducere a sursei sau de reciclare. Tratarea deseurilor implica folosirea de
procese chimice, biologice sau fizice pentru a reduce sau a elimina deseurile.
Incinerarea deseurilor este inclusa n aceasta categorie si este preferabila altor
metode de tratare (chimice, biologice si fizice), deoarece incinerarea poate
distruge permanent compusii periculosi din deseuri. Poate fi folosita la reducerea
volumul deseurilor. Desigur, multe dintre elementele de prevenire a poluarii sunt
folosite de industrie n combinatie, pentru a realiza cea mai mare reducere a
deseurilor. Pentru deseurile reziduale, care nu pot fi prevenite sau tratate, se va
folosi debarasarea ca ultima solutie.

Tehnici de prevenire ale poluarii

Reducerea sursei Reciclarea pe loc sau ulterior

Schimbari de produs Controlul surseiFolosirea si refolosireaTransformarea

-substituire -reintoarcerea in produsul original
-procesat pentru recuperare
-conservare -material brut pentru un alt produs
-procesat pentru subprodus
-compunerea produsului

Schimbari ale materialului intrat tehnologice

Schimbari Imbunatatirea procesului de functionare
-purificarea materialului -schimbari ale procesului -masuri procedurale
-substituirea materialului -schimbari de echipamente -imbunatatirea managementului
-informatizarea proceselor -utilizarea mai eficienta a materialului
-schimbari ale ordinii ciclului de functionare
-programarea productiei

Figura 3.1 Tehnici de prevenire ale poluarii

Una din cele mai importante i prompte consecine a activitii de

prevenire a polurii va fi analiza ciclului de via a produsului i procedurile
standardizate de calcul ale costurilor ciclului de via a produsului.

Principalele bariere n prevenirea polurii se prezint mai jos:

o Limitarile tehnice Avnd n vedere complexitatea proceselor actuale,

fluxurile de deseuri nu pot fi limitate cu tehnologia existenta n prezent.
Este evidenta nevoia de cercetare si dezvoltare continua
o Lipsa de informare Uneori informatiile necesare unei strategii de
prevenire a poluarii pot fi confidentiale sau dificil de obtinut. Multe decizii
nu se pot lua, neavnd la dispozitie informatiile pentru a ajuta la
implementarea programului de prevenire a poluarii.
o Preferinele consumatorului Aceste preferinte afecteaza puternic modul
n care produsul este fabricat, ambalat, vndut. Daca implementarea
programului duce la cresterea costului unui produs sau la scaderea
 convenientei sau a disponibilitatii de a-l procura, consumatorii pot deveni
reticenti la cumpararea acestuia.
o Grija scaderii calitatii produsului - Folosirea unui material mai putin
periculos poate duce la scaderea duratei de viata, a durabilitatii sau
competitivitatii.
o Aspecte economice - Multe companii nu si dau seama de avantajele
economice ale prevenirii poluarii. Pot fi considerate ca ngrijorari legitime,
scaderea marjelor de profit sau lipsa fondurilor pentru investitia initiala.
o Rezistenta la schimbare - Adversitatea fata de schimbari a multor patroni
are radacini n teama de a ncerca noi tehnologii negarantate, teama
bazata pe combinarea barierelor discutate n acest capitol.
o Reglementari - Regulamentele existente au creat stimulente pentru
controlul deseurilor si, n acelasi timp, descurajeaza explorarea
alternativelor de prevenire a poluarii.
o Lipsa de piete - Implementarea proceselor de prevenire a poluarii nu va
avea viitor, daca nu exista piete pentru asemenea bunuri. De exemplu,
reciclarea hrtiei de ziar a dus la formarea unei cantitati foarte mari de
hrtie reciclata, fara a exista piete care sa profite de aceasta materie.
o Apatie n management - Multi manageri, capabili sa ia decizii n nceperea
activitatilor de prevenire a poluarii, nu si dau seama de beneficiile
potentiale ale acesteia.
o Bariere institutionale - ntr-o organizatie fara o infrastructura puternica,
menita sa sprijine planurile de prevenire a poluarii, programele de
reducere a deseurilor vor fi dificil de implementat. n mod similar, daca nu
exista un mecanism care sa responsabilizeze indivizii pentru actiunile lor,
succesul implementarii unui program de prevenire a deseurilor va fi limitat.
o Neconstientizarea avantajelor prevenirii poluarii - Cei care iau decizii pot sa
nu cunoasca beneficiile asociate prevenirii poluarii.
o Grija n diseminarea informatiilor confidentiale despre produse - Daca
programul de prevenire a poluarii scoate la iveala informatii confidentiale
asupra unui produs al companiei, poate exista teama ca aceasta va afecta
competitivitatea companiei n domeniu.
Stimulente ale prevenirii poluarii.

Exista multe mijloace de ncurajare ale prevenirii poluarii, prin masuri

regulatoare si programe de asistenta tehnica. n scopul sustinerii tezei beneficiilor
prevenirii poluarii, se prezinta mai jos 13 argumente posibile.

1. Beneficii economice. Cele mai evidente beneficii economice asociate

prevenirii poluarii sunt economiile rezultate din eliminarea depozitarii
deseurilor, tratamentului, transportului si aruncarii acestora. Beneficii
economice mai putin tangibile sunt scaderea obligatiilor, costuri legale de
asigurari, eficienta ridicata a procesului. Operatia de prevenire a poluarii se
rascumpara singura, daca se ia n consideratie timpul necesar pentru
conformarea la standardele reglementate.
2. Conformarea la reglementari. Atunci cnd nu se genereaza deseuri,
conformarea la reglementari nu constituie o problema. Costurile
managementului deseurilor, asociate pastrarii de nregistrari, raportari si
analize de laborator sunt reduse sau eliminate. Reglementarile sunt si vor
fi si pe viitor o tinta n miscare.
3. Reducerea responsabilitatii. Unitatile industriale poarta
responsabilitatea deseurilor pe toata durata existentei acestora. Prin
eliminarea sau reducerea generarii deseurilor, poate fi redusa o
 responsabilitate viitoare. n plus, angajarea unor asigurari contra poluarii
poate fi evitata.
4. mbunatatirea imaginii publice. Consumatorii sunt interesati sa
cumpere bunuri care nu pun n pericol mediul; astfel, aceasta cerinta poate
duce la succesul sau falimentul unei companii.
5. Grant-urile nationale si internationale. Au fost dezvoltate programe
de granturi, pentru a sustine programele de prevenire a poluarii, initiate de
state si entitati private, care acorda fonduri si asistenta pentru dezvoltarea
si implementarea noilor tehnici de prevenire a poluarii.
6. Stimulente de piata. Cererea publicului pentru produsele care nu
afecteaza mediul a dus la formarea unei piete pentru bunuri reciclabile si
produse asemanatoare, care pot fi proiectate, astfel nct sa respecte
aceste caracteristici de mediu. n plus, numeroase agentii publice si
private stimuleaza piata bunurilor reciclabile prin contracte scrise si
specificari, care reclama utilizarea materialelor reciclate.
7. Reducerea costurilor de tratare a deseurilor. Costurile n crestere ale
practicilor de management al deseurilor end-of-pipe sunt evitate sau
reduse prin implementarea programelor de prevenire a poluarii.
8. Stimulente fiscale potentiale. n efortul de promovare a prevenirii
poluarii, taxele pot fi eventual coborte, pentru a ncuraja generatorii de
deseuri sa ia n consideratie programe de reducere.
9. Diminuarea expunerii personalului. Odata cu reducerea sau eliminarea
expunerii la substante chimice, compania beneficiaza de o reducere a
potentialului de expunere cronica la locul de munca, a accidentelor
serioase si a urgentelor. Este diminuata povara programelor de
monitorizare medicala, monitorizare a expunerii personalului si a
reclamatiilor potentiale, legate astfel de prejudicii.
10.Scaderea consumului de energie. Metodele de conservare a energiei
sunt adesea interconectate si complementare. Cheltuielile energetice
asociate tratarii si transportului deseurilor sunt de obicei, dar nu
ntotdeauna, reduse, cnd scade cantitatea de deseuri, scaznd n acelasi
timp si poluarea asociata energiei consumate.
11.Cresterea eficientei de operare. Un efect secundar benefic al
activitatilor de reducere a poluarii este cresterea eficientei de functionare.
12.Avantaje n competitivitate. Profitnd de numeroasele beneficii asociate
prevenirii poluarii, afacerea si poate spori competitivitatea.
13.Reducerea impactului negativ asupra mediului. Prin evaluarea
alternativelor de prevenire a poluarii se ia n considerare impactul negativ
asupra resurselor naturale si speciilor, care se manifesta n timpul scurs
ntre procurarea materialului brut si depozitarea deseului. Astfel,
performanta prevenirii poluarii se va reflecta ntr-o protectie mbunatatita a
mediului.

Un rol important n prevenirea polurii l are progresul tehnic, care rmne

factorul cheie al dezvoltrii economice cu meninerea calitii mediului ambiant.
Progresul tehnic, ca factor de prevenire a polurii i de reducere a acesteia poate
interveni n diferitele faze ale procesului de producie. Progresul tehnic
acioneaz direct la nivelul factorilor de producie, conducnd la prevenirea
polurii i indirect la nivelul monitorizrii, tratrii i eliminrii deeurilor,
conducnd la reducerea polurii.
 3.1Metode de prevenire ale poluarii aerului
Sectorul energetic este un sector de importan strategic pentru
economia naional. Strategia de dezvoltare durabil a sectorului energetic
cuprinde obiective pe termen lung, care reflect cererile economiei naionale
referitoare la asigurarea resurselor, siguranei i eficienei energetice, utilizarea
resurselor regenerabile i protecia mediului.

n prezent, omenirea se confrunt cu trei provocri majore:

creterea economic;
consumul de energie i resurse;
conservarea mediului ambiant.
n condiiile specifice sectorului energetic sunt necesare investiii care
implic eforturi financiare semnificative.

Transpunerea legislaiei europene de mediu implic obligaii deosebite

pentru sectorul industrial i implicit pentru cel energetic, obligaii care nu se pot
realiza dect prin utilizarea unor tehnici performante, care au ajuns acum la un
nivel mondial de disponibilitate.

Directiva european pentru instalaii mari de ardere - 2001/80/EC - are ca

scop mbuntirea calitii aerului n rile Uniunii Europene i protecia contra
riscurilor de sntate datorate polurii aerului.

Instalaiile mari de ardere contribuie considerabil la emisiile de dioxid de

sulf, oxizi de azot i pulberi, astfel c este necesar conformarea instalaiilor mari
de ardere existente la cerinele stadiului actual al celor mai bune tehnici
disponibile.

Utilizarea acestora face posibil arderea unor crbuni inferiori, permind

ncadrarea funcionrii instalaiilor energetice n prevederile reglementrilor
europene de mediu.

Efectele nocive ale oxizilor de azot sunt urmtoarele:

duneaz organismului uman,

determin formarea ploilor acide,
contribuie la distrugerea stratului de ozon din stratosfer,
influeneaz clima prin accentuarea efectului de ser.
Pentru a limita efectele nocive ale acestora, concentraia oxizilor de azot n
gazele de ardere este strict limitat.

n Romnia, concentraiile limit ale oxizilor de azot n gazele de ardere

sunt reglementate de H.G. nr. 541/2003 privind stabilirea unor msuri pentru
limitarea emisiilor n aer ale anumitor poluani provenii din instalaii mari de
ardere cu completrile i modificrile ulterioare (H.G.nr. 322/2005 i respectiv
H.G. nr. 1502/2006).

Astfel pentru instalaii mari de ardere cu putere termic mai mare de 500
MWt, limita este de 500 mg/Nm3, iar ncepnd cu 01.01.2016 va fi de 200
mg/Nm3.
 n mod practic, pentru grupurile energetice nr. 3 i 6, conform studiului de
fezabilitate pentru retehnologizare se va aplica soluia de la grupul energetic nr. 5
i insuflarea de aer teriar pe trei nivele de duze, rezultnd o reducere a oxizilor
de azot cu cca. 40%.

Avnd n vedere c limita maxim admis pentru oxizi de azot ncepnd cu

01.01.2016 este de 200 mg/Nm3 se impune implementarea urgent a soluiilor
prezentate mai sus.

Concentraia oxizilor de azot de 200 mg/ Nm3 se poate realiza numai

aplicnd toate cele patru soluii tehnologice astfel:

o insuflarea de aer teriar deasupra morilor;

o insuflarea de aer teriar ntre ieirea din arztor i aspiraia morilor;
o insuflarea de gaze arse recirculate ntr-o zon situat deasupra
arztoarelor;
o concentrarea prafului de crbune la ieirea din mori.
Concentraia oxizilor de azot determinat la ieirea din focar rmne
aceeai i la evacuarea gazelor de ardere n atmosfer.

n ceea ce privete temperatura gazelor de ardere i concentraia de CO la

ieirea din focar, n soluia cu insuflare de aer teriar deasupra aspiraiilor morilor
de crbune se realizeaz valori maxime, iar n soluia cu insuflare de gaze arse
recirculate i concentrator de praf, se realizeaz valorile cele mai mici.

Soluiile cele mai favorabile din punct de vedere a evitrii zgurificrii sunt
tehnologiile cu concentrator.

Pe lng msurile primare aplicate pentru reducerea oxizilor de azot se

folosesc i msuri secundare prin care se ncearc eliminarea oxizilor de azot deja
formai.

Majoritatea tehnologiilor se bazeaz pe injecia de amoniac, uree sau alte

componente, care reacioneaz cu NOx, formnd azot molecular.

Msurile secundare se mpart n dou categorii:

1. Reducerea catalitic selectiv (RCS),

2. Reducerea necatalitic selectiv (RNCS).
Aplicarea acestor metode secundare prezint numeroase avantaje:

Pot fi folosite pentru diveri combustibili, exemplu gaz natural,

pcur i crbune,
Nu creeaz poluani suplimentari;
Emisia de NOx poate fi redus cu mai mult de 90%.
Aplicarea acestor procedee presupune costuri de investiii i operare
considerabile, costul pe tona de NOx redus variaz n funcie de tipul de cazan,
costul reactivilor
 Tabelul 4.1. Metode de prevenire ale poluarii aerului

Poluani Aciuni posibile asupra:

Aprovizionrii Stocare i manipulare Procese de fabricaie
Umidificarea stivelor
Praf Selecia materiei prime Stropirea cu materiale
purvurulente
nlturarea aminelor Precauie in depozitarea Precauie n tratarea
AMINE Utilizarea produilor i utilizarea stocurilor in produilor de izolaie
de substituie scopul aprovizionrii utilizai
Sortarea deeurilor
reciclabile (procedee nlturarea prafului de
de fabricaie la nalt metale grele in scopul
Metale grele
temperatur) reciclrii nainte de
valorificare

Procurarea
Economie de energie
combustibilului si a
Combustia in strat
Oxizi de sulf materiei prime cu mic
fluidizat
(S02) SOS) coninut de sulf
Injecii cu ageni de
Desulfurarea
desulfurare in focar
combustibilului
Oxizi de azot nlturarea anumitor
Reglarea combustiei
(NO, N02) produi
Economie de energie
Oxizi de carbon 0 noua politica
Reglarea combustiei (in
(CO, C02) energetica
cazul CO)
Compui Acoperiul depozitelor
nlturarea anumitor
organici volatili de hidrocarburi Procedee de etanare
solveni
(COV) Stocaj etan
Sortarea deeurilor Cunoaterea buna a
Dioxinne si
reciclabile (procedee la proceselor
furani
nalt temperatur) tehnologice

3.2Metode de prevenire ale poluarii apelor:

Pentru schimbarea situaiei precare a apelor din Romnia sunt necesare msuri la nivel
naional, local i la nivelul fiecrui agent economic, pentru prevenirea i controlul polurii,
protecia calitii apelor subterane etc. Principalele masuri sunt:

prevenirea i controlul polurii apelor de suprafa

Att prevenirea, ct i combaterea pot fi costisitoare, n funcie de miza care se
urmrete, dar prevenirea este desigur mai simpl dect tratamentul curativ.

Creterea calitii apei unui ru se poate obine prin tehnici nestructurale sau
structurale care au n vedere prevenirea polurii i conservarea calitii resurselor de ap.

Tehnicile structurale constau n practicarea de ngrdiri zonale (garduri), paz, deflexie

cureni, remodelare a albiei, manipularea vegetaiei i a substanelor organice etc.

Tehnicile nestructurale au n vedere stoparea polurii, mbuntirea legislaiei, a

standardelor, a educaiei enviromentale sau schimbarea regimului de uzinare hidrotehnic,
refacerea zonelor umede etc. pentru un mediu curat.
 De remarcat n acest sens o serie de msuri care vizeaz in primul rnd:

realizarea de staii de epurare la agenii economici nedotai i completarea capacitilor

existente la nivelul necesar;
mbuntirea randamentului staiilor de epurare prin perfecionarea
tehnologiilor, instalaiilor i a exploatrii lor;
nnsprirea i generalizarea reglementrilor existente prin aplicarea de
penaliti, pe baza principiului cine polueaz, pltete";
actualizarea i extinderea numrului de indicatori din standardele privind
calitatea efluenilor pentru mbuntirea calitii receptorilor;
aplicarea celor mai eficiente metode tehnice, administrative i juridice pentru
protecia mediului mpotriva polurii difuze (ale crui efecte pe termen lung nu
sunt cunoscute), pentru limitarea/reducerea ei, prin folosirea raional i
riguros planificat a ngrmintelor i pesticidelor;
stabilirea i introducerea de reglementri privind diminuarea polurii termice .a
resurselor de ap, complet nerezolvat la nivel naional, dar care este o
problem specific industriei energetice chiar i la nivel mondial;
dezvoltarea de tehnologii integrate de epurare-tratare a apelor uzate, astfel nct
calitatea lor final s le fac utilizabile n industrie, agricultur, acvacultura,
agrement
protecia apelor subterane, care se poate face prin:
refacerea reelelor de colectare a apelor uzate din localiti i de pe platformei
industriale;
studierea i eliminarea cauzelor care produc pierderi de substane petroliere
implicit, poluarea solului, subsolului i a resurselor de ap, cu o atenie sporit
n ceea ce privete poluarea difuz, oriunde s-ar produce ea (dat fiind, mai ales,
faptul c efectele pe termen lung pe care le implic nu sunt cunoscute).
urmrirea si supravegherea calitii apelor
modernizarea sistemelor existente de supraveghere;
urmrirea surselor de poluare difuz;
introducerea de aparatur pentru msurarea debitelor de ap captate i evacuate
supravegherea (monitorizarea) strict a produciei, transportului i folosirii
ngrmintelor i pesticidelor;
colaborarea permanent la fundamentarea i aplicarea programelor de
organizare (supraveghere i/sau gospodrire), n scopul prevenirii degradrii,
eroziunii sau colmatrii terenurilor sau a altor efecte distructive ale apelor.

3.2.1 Autoepurarea apelor

Prevenirea polurii apelor se face, mai ales, prin msuri de supraveghere i
control, iar combaterea polurii se realizeaz prin construcii, instalaii,
echipamente, etc. prin aa numitele staii de epurare a apelor uzate.

3.2.2 Epurarea apelor uzate

Natura acioneaz prin mijloace proprii n direcia meninerii indicatorilor
de calitate ai apelor, dar, n condiiile unei poluri din ce n ce mai intense,
indicatorii de calitate nu mai pot fi pstrai n limitele normale doar prin
autoepurare. n aceste condiii este necesar intervenia omului care trebuie s
acioneze pentru prevenirea i combaterea polurii.

Epurarea apelor uzate reprezint ansamblul de msuri i procedee prin

care impuritile de natur chimic(mineral i organic) sau bacteriologic
coninute n apele uzate sunt reduse sub anumite limite, astfel nct aceste ape
s nu duneze receptorului i s aiba o utilizare corespunztoare.

In general, procesele de epurare sunt asemntoare cu cele care au loc n

timpul autoepurrii, numai c se desfoar sub control, fiind dirijate de om, i cu
o vitez mult mi mare.

Apa uzat care intr n staia de epurare conine:

a. compui, impuriti mari;

b. suspensii grosiere mari;
c. grsimi si uleiuri emulsionate;
d. grsimi neemulsionate;
e. suspensii minerale granulate fine;
f. suspensii grosiere de natura organica;
g. suspensii fine de natura organica;
h. suspensii coloidale minerale;
i. suspensii coloidale organice;
j. substane minerale dizolvate;
k. substane organice dizolvate;
l. microorganisme si bacterii;
m. compui pe baza de azot;
n. fosfor.

3.3 Metode de prevenire ale poluarii solului

Principalele msuri ce trebuie s devin obiective de politic economic i
social pentru fiecare ar sunt:

o redimensionarea creterii economice, n sensul conservrii resurselor

naturale;
o modificarea calitativ a proceselor de cretere economic;
o asigurarea unui nivel de cretere controlat a populaiei;
o restructurarea tehnologic i inerea sub control a riscurilor ce nsoesc
aceste tehnologii;
o integrarea deciziilor economice i a celor referitoare la protecia mediului
ntr-un proces unic;
o ntrirea cooperrii internaionale, n vederea soluionrii problemelor
globale cu care se confrunt omenirea;
o reducerea dependenelor de petrol i promovarea resurselor energetice
regenerabile;
o intensificarea, colectarea, depozitarea i eliminarea deeurilor dup cele
mai noi tehnologii;
o limitarea punatului intensiv i plantarea de produse forestiere;
o limitarea defriatului i creterea procentului de mpdurire;
o supravegherea i controlul aplicrii ngrmintelor chimice i pesticidelor;
o controlul i monitorizarea permanent a surselor de poluare;
o utilizarea eficient a unor noi resurse energetice, nepoluante;
o industrializarea dup principiile de dezvoltare durabil;
o organizarea dezvoltrii economice pe baza criteriilor ecologice, nnd
seama de dezvoltarea durabil;
o utilizarea unor modaliti i tehnici de prelucrare adecvat a deeurilor;
o crearea unor structuri specializate de valorificare a deeurilor electronice-
electrotehnice i a deeurilor din materiale plastice;
o crearea unui sistem public de colectare selectiv de deeuri menajere, n
vederea recilrii acestora
o includerea cheltuielilor de tratare a emisiilor poluante n costurile de
fabricaie i ntreinere dup principiul "poluatorul pltete";
o prsirea principiului profitului substanial i imediat i nlocuirea lui cu
principiile ecotehnologice de dezvoltare durabil a unei economii;
o dezvoltarea i implementarea unui Sistem de Management de Mediu;
o (SMM) care s ajute la minimizarea impactului oricrei activiti asupra
mediului;
o organizarea monitoringului de mediu, a eruditului ecologic i dezvoltarea
pieei ecoindustriilor.
Tabelul 3.2 Compozitia deseurilor menajere

Coninut Procentual
Tipul de deeu
In Romnia In care n Bucureti
Hrtie 13,8 3.56
Materiale plastice 11,0 1,60
Metale 2,5 1,59
Sticl 5,5 2,20
Textile 3,2 2,10
Diverse (resturi vegetale 64 58,65
Umiditatea nespecificat 30,30
Tabelul 3.3.Estimarea potentialului energetic al fenomenelor naturale

Nr. Energie total,

Surs de energie disponibil
Crt. [Wh]
1 Energia solar direct (la suprafaa pmntului) 1016
2 Fotosintez
- organisme marine
- organisme terestre, pduri, culturi 1014 1013
3 Biotransformarea deeurilor industriale, organice 1012
4 Energia termic a oceanelor 1013
5 Energia eolian a vnturilor regulate 1012
6 Energia precipitatiilor 1012
7 Energia cursurilor de apa 1011
8 Energia mareo-motrice 109
9 Energia marilor curente oceanice 108
10 Energia valurilor de-a lungul coastelor 1010
11 Energia geotermic 1010
Energie
Necesiti de energie pe plan mondial
total, [Wh]
1 Energia total necesar metabolismului uman pentru 1011
asigurarea vieii a 4 miliarde ele locuitori
2 Totalul necesitilor energetice pentru susinerea 1013
civilizaiei mondiale
 Cap 4. Metode de reducere ale poluarii
Pentru a putea determina si alege potenialul de depoluare a aerului
trebuie prevzute si determinate emisiile de substane poluante din aer.

Determinarea emisiilor din aer se poate face prin urmtoarele metode:

msurarea emisiilor, ce consta in determinarea, cu ajutorul unui lan de

msurtori adecvate, a concentraiei de diverse substane din emisiile de
gaze nocive. Pe instalaie este montat un echipament de msurarea care
furnizeaz informaii foarte precise prin variaiile de temperaturi si emisiile
de substane in mod special pulberile, dioxidul de sulf(S02), oxizii de azot
(NOx), acidul clorhidric (HC1), compuii organici volatili (COV), acidul
fluorhidric(HF), etc. Metoda este costisitoare si se folosete mai ales in
marile uniti industriale poluante.
determinarea emisiilor prin bilan, care pornete de la principiul
consumrii materiei si din scrierea ecuaiei de bilan material deriva
emisiile de poluani in atmosfer sau ape uzate
determinarea emisiilor pe baza unor corelaii, consta in stabilirea
unei relaii intre cantitatea de poluant aruncata in atmosfer pentru
aciunea, operaia sau produsul realizat ca urmare a desfurrii procesului
tehnologic
determinarea emisiilor pe baza unor factori caracteristici de
emisie, ce consta in utilizarea unei funcii prestabilite, caracteristica unei
substane date si a restriciilor descriptive ale sursei de poluare luata in
considerare. Funcia caracteristica este destul de frecvent redusa la un
simplu coefficient care poate sa nu fie reprezentativ pentru sursa de
poluare studiata. Ea presupune o foarte buna cunoatere a procedeelor
tehnologice si fenomenelor ce apar in procesele de transformare a
substanei primare. Pe de alta parte, factorii caracteristici de emisie au o
durata de viata efemera, deoarece ei reflecta starea relativa a tehnologiei
respective sau a sectorului respective, care poate evolua rapid.

4.1 Procedee de reducere ale poluarii atmosferei

4.1.1 Procedee de reducere ale poluarii oxizilor de azot
Generalitati:

Oxizii de azot, denumiti in mod general NO x sunt considerati poluanti

importanti prin efectele pe care le au atat asupra ecosistemelor cat si asupra
sanatatii oamenilor. Oxizii de azot cuprind: monoxidul de azot (NO); dioxidul de
azot (NO2) sau hipoazotida; protoxidul de azot (N2O; trioxidul de azot (N2O3);
tetraoxidul de azot (N2O4) si pentaoxidul de azot (N2O5).

Dintre acestia cel mai periculos este NO 2, care este toxic pulmonar si NO,
care este instabil si in timp se oxideaza formand NO 2.

Sursele de emisii:

Oxizii de azot se formeaza in timpul arderilor.

 Toate procedeele ce utilizeaza arderea (cuptoare, cazane, generatoare cu
abur, turbine cu gaze, motoare termice) si unele procese de fabricatie
(elaborarea de metale si aliaje, producerea de acid azotic, producerea de amine,
procesele de sudare, etc.) formeaza oxizi de azot.

Tehnologii de limitare a formarii oxizilor de azot in timpul arderii.

Limitarea formarii oxizilor de azot in timpul arderii se poate face prin asa
numitele miscari primare de reducere a NOx (tab. 1) care au ca scop:

scaderea temperaturii de ardere;

evitarea varfurilor de temperatura, prin uniformizarea si amestecarea
rapida a reactiilor in flacara;
reducerea timpului de rezidenta la temperaturi inalte;
reducerea oxigenului in zona de reactie;
reducerea, la sfarsitul flacarii, a oxizilor de azot deja formati.

Tabelul 2.1. Masuri primare de reducere a NO x.

Masura primara Efectul sau este asupra

Reducerea excesului de aer NOx termic + NOx combustibil
Preincalzirea redusa a aerului NOx termic
Reducerea sarcinii NOx termic
Reducerea in trepte
Etajarea arderii combustibilului NOx termic + NOx combustibil
Etajarea aerului
Arzatoare cu NOx redus NOx termic + NOx combustibil
Aer multiplu NOx termic + NOx combustibil
Proiectarea cazanului
Localizarea arzatoarelor NOx termic
Strat fluidizat NOx termic
Recircularea gazelor de ardere NOx termic
Injectie de abur/apa NOx termic

4.1.2 Procedee de reducere a excesului de aer

Reducerea excesului de aer

Se face cu ajutorul unor arzatoare perfectionate care sa conduca la o

ardere completa si uniforma, cu un reglaj fin a raportului aer/combustibil si
imbunatatirea amestecului in zona de reactie.

Preincalzirea redusa a aerului

Se bazeaza pe faptul ca prin preincalzirea redusa se reduce rata de

formare a NOx termic. Variatia productiei de NOx termic cu temperaturi de
preincalzire t, a aerului este data de relatia:
 NOT [p*p*m] = 34 + 0,0667*t [C]

Reducerea sarcinii de functionare

Functionarea la sarcini partiale are de asemenea ca rezultat reducerea de

NOx.

Aceasta metoda nu se poate lua in considerare decat pe termen scurt, cand

este necesara limitarea momentana a emisiei de NOx.

Combustia catalitica

Un catalizator permite, in principiu, scaderea considerabila a temperaturii la

care este intretinut fenomenul de autocombustie. De exemplu, folosirea unui
arzator radiant la care temperatura de ardere este limitata de masa refractara in
care are loc aceasta ardere, reduce la valori de 20...40mg/m N (la o proportie de
3

3%O2), valori mult mai mici decat in cazul arzatoarelor clasice.

Fig. 2.4. Arzator cu flux radiant

4.1.3 Procedeee de reducere ale poluarii particulelor de praf

Praful este dat de totalitatea particolelor si microparticolelor solide
suspendate in aer, de obicei vizibile cu ochiul liber. Cele mai mici particule
suspendate in aer au o mrime de aproximativ 0,002m , iar cele mai mari au
peste 2,5m. In funcie de diametrul lor particulele ce formeaz praful se
considera fine daca au diametrul mai mic de 2,5m si grosolane, cand au
diametrul mai mare de 2,5m.

Particulele au in compoziia lor Al, Ca, Si, si 02 sub forma de silicati de

aluminiu, dintre care unii mai conin si ionul de calciu.

Arderea incompleta a combustibililor pe baza de carbon precum crbunele,

pcura, benzina si combustibilul diesel produce multe particole de praf numite
fumigene, care in principal este formata din cristaloizi de crbune.
 Normele de protecia mediului limiteaz cantitatea de praf depusa intr-un
an la nivelul solului la 200g/m2.

Particulele materiale se ndeparteaz fie prin filtrare (pentru cantitti mici)

fie cu ajutorul colectoarelor de praf (pentru cantitti mari). Alegerea metodei si a
echipamentelor corespunztoare se face inand cont de urmatoarele:

concentraia de particule;
dimensiunea si forma particulelor;
gradul necesar de reinere a particulelor;
presiunea si debitul aerului poluat;
caracteristicile fizice si chimice ale prafului;
cerintele utilizatorului si metoda dorit de ndeprtare a
particulelor.
Reinerea pulberilor sau prafului se face prin desprfuire cu ajutorul unor
filtre care se caracterizeaz prin:

o debitul de gaze poluante care ies din proces si sunt preluate de filtre;
o diametrul particulelor pe care poate s le reina;
o temperatura maxima a gazelor ,aduse in filtre;
o gradul de retinere sau eficienta filtrului;
o pierderea de presiune in filtru ;
o costurile anuale de intreinere.

Avantajele utilizarii filtrelor de aer:

asigura debitul de aer pentru desfasurarea optima a proceselor din
motor;
etanseitate de 100% datorita calitatii hartiei si imbinarii prin lipire;
geometrie optima de indoire a pliurilor;
siguranta in exploatare;
reducerea zgomotului de absorbtie a aerului si reglarea rece/cald;
tehnologie moderna bazata pe poliuretan; [greutate diminuata
fata de tehnologia clasica];
hartie speciala [Made in Germany]. Finetea in filtrare si structura
hartiei speciale garanteaza un inalt grad de eliminare a impuritatilor si o
rezistenta diminuata de trecere a aerului. Cu porozitate controlata, este ideala
pentru protejarea componentelor.

Cele mai des intrebuintate filtre mecanice pentru desprfuire sunt:

camerele de decantare cele mai vechi metode de desprfuire, ce au la

baza reinerea gravitaional. Figura 2.1.: Aerul poluat 1 intra in camera 2
printr-un ajutaj 3, de diametru mic, ridicandu-si mult viteza. Prin ridicarea
vitezei, paticulele de praf 4 sunt colectate datorit fortei gravitaionale in
colectorul 5, in timp ce aerul curat 6, iese prin ajutajul 7.
Principalul dezavantaj al camerelor de decantare rezult din aceea c
eficienta reinerii particulelor mici (sub 5m)este scazut (40...45%). Se
utilizeaz pentru reinerea particulelor grosolane si constituie prima treapt de
filtrare;
 separatoarele cu impact sunt camerele de decantare prevzute cu un
sistem de jaluzele care deviaz particulele de praf ctre colector. Eficiena
medie este de 30...50% dar se ridic la 20...25% pentru particule sub
5,0m;

Fig. 2.1. Schema de principiu a unei camere de decantare:

1-aerul poluat cu particole de praf; 2-camera de decantare; 3-ajutaj; 4-particule

de praf;

5-colectorul de praf; 6-aer curat; 7-ajutaj de evacuare ;

filtrele hidraulice se bazeaza pe spalarea aerului sau gazului poluat cu

particule de praf cu un curent de fluid (cel mai des intalnit este apa) intr-o
instalatie de tip scubar.
Schema de principiu a unui filtru hidraulic se prezinta in Figura 2.2.
Aerul poluat 1 trece prin tubul aerometric 2, unde e stropit cu apa bruta 3,
si trece prin duzele 4 in coloana descendenta 5. La baza coloanei
ascendente 6 este stropit din nou cu apa curata 7, din bazinul 8 si trece
prin supapele 9 spre ajutajul de iesire 10. Inainte de iesire intalneste
separatorul in miscare 11. Praful retinut 12, este evacuat in stare umeda
sub forma de slam, 13, iar aerul curat 14 iese prin ajutajul de iesire 10.

Filtrele de aer au o eficienta de reducere a poluarii de pana la 90%.

 Fig. 2.2. Schema de principiu a unui filtru hidraulic:

1 gazul/aerul poluat; 2 tub aerodinamic; 3 apa bruta de stropire; 4 duze; 5

coloana descendenta; 6 coloana ascendenta; 7 apa curata; 8 rezervor de
apa curata; 9 supape; 10 ajutajul de iesire; 11 separator cu came; 12
particule de praf; 13 slam; 14 aer curat.

In utilizarea curenta exista urmatoarele tipuri de filtre :

filtre centrifugale
Se bazeaza pe accelerarea centrifugala a particulelor urmata de devierea
jetului de aer. Este eficienta pentru particule cu dimensiuni mari. Gradul de
separare pentru particulele cuprinse intre 1-3m este scazut (50-70%) .
Particulele mici (in special fumul) nu pot fi retinute in acest fel. Daca se
echipeaza cu post-filtru HEPA, acesta se colmateaza rapid.

Avantaje Dezavantaje

Cost redus Eficienta redusa a fitrarii

Dimesiuni mici Sensibilitate mare la colmatare si vibratii

puternice

Transmiterea de vibratii spre masina

Exista filtre centrifugale cu performante superioare, care folosesc

tehnologii speciale (disc stack tehnology- DST). Acestea ajung la eficiente de 95%
pentru particule de peste 1m si chiar mai mult daca sunt echipate cu filtre
finale HEPA.
 Domeniul de utilizarea este restrans deoarece nu pot fi montate pe orice
tip de masina (sunt sensibile la concentratii mari de pulberi metalice si uleiuri cu
vascozitate ridicata).

filtre mecanice cu saci

Se bazeaza pe separarea mecanica in mai multe trepte : primele sunt
separatoare de picaturi cu sicane, labirint etc., urmate de filtre plane sau cu saci.
Particulele fine sunt retinute la suprafata materialului filtrant rezultand o
colmatare accentuata la concentratii mari cu particule mari.Nu exista
posibilitatea auto-drenarii (viteza aerului prin filtru este prea mare). Pot fi folosite
pentru filtrarea cetii cu concentratie redusa (1-5mg/mc), cand masina este
folosita intr-un singur schimb.

Gradul de separare este mediu (70%-90%) pentru particulele cuprinse intre

1-3m (cu filtrul bine curatat). Eficienta filtrarii fumului este redusa.

Avantaje Dezavantaje

Constructie simpla Nu functioneza continuu

Pot fi echipate cu filtre Nu functioneza la concentratii mari

HEPA

Filtrele nu se pot refolosi (spala)

Dimensiuni mari

filtre pat (cu cartuse suprapuse)

Se bazeaza pe filtrarea in adancimea materialului care previne colmatarea
rapida (particule mari sunt retinute la suprafata materialului, cele mici progresiv
in adancime) si pe auto-curatirea filtrului prin drenare gravitationala.

Figura 2.3 Filtru cu pat filtrant

1 mantaua filtrului

2 canal de admisie sau colectorul de praf

3 cutiile de filtrare umplute cu material filtrant

4 mecanism vibrator

5 coloana de absorbtie
 Cartusele filtrante sunt realizate din straturi de fibre suprapuse, pliate
pentru o suprafata de filtrare foarte mare.

Gradul de separare este foarte ridicat (95-97% si 99,9% cu HEPA) chiar la

concentratii mari.

Pot fi folosite continuu deoarece particulele ude retinute se unesc in

picaturi mai mari si se scurg gravitational.

Avantaje Dezavantaje

Functionare continua (non-stop) Dimensiuni mari

Mentenanta foarte redusa Costuri mari de investitie

Optime pentru concentratii mari Ventilatoare cu puteri mai

(fum) mari

Pot fi echipate cu filtru HEPA

Filtrele se pot refolosi (spala)

Eficienta foarte ridicata si constanta

filtre electrostatice
Un separator mecanic (un filtru metalic) retine particulele mari.

Particulele mici sunt incarcare electrostatic in celula de ionizare.

In celula de colectare, particulele sunt deviate si se depun pe electrozi sub

efectul unui camp electrostatic.

Filtrele de buna calitate au si un separator mecanic final.

Nu pot fi folosite pentru aer cu noxe explozive sau cu punct redus de

inflamabilitate din cauza tensiunilor inalte care pot genera scantei. Depunerile de
pe electrozii de colectare reduc campul electrostatic si eficienta ceea ce implica
intretinere periodica complicata.

Gradul de separare este ridicat (85%-95%) pentru particulele cuprinse intre

1-3m (cu filtrul bine curatat).

Avantaje Dezavantaje

Dimensiuni mici Eficienta variabila (scade neliniar in timp)

Ventilatoare cu puteri mici Risc de utilizare cu substante

explozive/combustiile

Separare buna cand sunt bine Nu pot fi monitorizate

intretinute
 Costuri mari de mentenanta (cel putin lunar)

Comparatie ntre sistemele de desprafuire

Tabelul 2.2 Comparatia sistemelor de retinere ale particulelor

Tipul de Dimensiune Eficienta T Pierdere Spatiul de Cost

colector particule retinerii Maxima presiune amplasare anual
[m] particulelor admisa [Pa] necesar $/m3 an]
[ C]
Filtru sac din 0.11.0 Slaba 80 10 Mare 14.0
bumbac 1.010.0 Buna 80 10 Mare 14.0
10.050.0 Excelenta 120 10 mare 14.0
Filtru sac din 0.11.0 Slaba 120 12 Mare 17.0
fibre sintetice 1.010.0 Buna 120 12 Mare 17.0
10.050.0 Excelenta 80 12 mare 17.0
Filtru sac din 0.11.0 Slaba 290 10 Mare 21.0
fibre de sticla 1.010.0 Buna 290 10 Mare 21.0
10.050.0 Buna 290 10 mare 21.0
Filtru sac din 0.11.0 Slaba 260 20 Mare 23.0
teflon 1.010.0 Buna 260 20 Mare 23.0
10.050.0 Excelenta 260 20 mare 23.0

Tabelul 2.2 Comparatia sistemelor de retinere ale particulelo

-continuare
Tipul de Dimensiune Eficienta T Pierdere Spatiul de Cost
colector particule retinerii Maxima presiune amplasare anual
[m] particulelor admisa [Pa] necesar $/m3 an]
[ C]
Filtru 0.11.0 Excelenta 400 1 Mare 21.0
electrostatic 10.050.0 Buna 400 1 Mare 21.0
Filtru ciclon 0.11.0 f. slaba 400 5 Mare 7.0
standard 10.050.0 Buna 400 5 Mare 7.0
Filtru ciclon 0.11.0 f. slaba 400 12 Moderata 11.0
1.010.0 Slaba 400 12 Moderata 11.0
10.050.0 Buna 400 12 Moderata 11.0
Turn de spalare 0.11.0 Slaba 540 5 Mare 25.0
10.050.0 Buna 540 5 Mare 25.0
Filtru umed 0.11.0 Slaba 540 10 Moderata 23.0
combinat 10.050.0 Buna 540 10 moderata 23.0
Scruber Venturi 0.11.0 Buna 540 90 Redusa 56.0
10.050.0 Excelenta 540 90 Redusa 56.0
Filtru sac din 0.11.0 Slaba 500 10 Mare 21.0
teflon 10.050.0 buna 500 10 Mare 21.0
 La alegerea sistemului de desprafuire influenteaza dimensiunea
particulelor ce trebuie retinute, temperatura agentului purtator, dimensiunile
aparatului, pierderea de presiune n aparat si costurile anuale de ntretinere.
Orientativ, n tabelul 2.2, se prezinta o comparatie a acestor sisteme. Trebuie
precizat ca valorile tabelate nu sunt absolute, deoarece exista o mare varietate
de tipuri si fabricanti, astfel ca pentru alegerea unei solutii concrete sunt
necesare cataloagele furnizorului.

Desprfuirea gazelor industriale prin folosirea electrofiltrelor:

Principalele caracteristici ale electrofiltrelor sunt:

debitul de gaze filtrate: 3.000 4.000.000 m3/h;

continutul maxim de pulberi in gazele brute: 100 g/m 3;
dimensiunile particulelor in gazele brute: 0,1 1.000 m;
continutul maxim de pulberi in gazele filtrate: 50 mg/m 3;
temperatura maxima a gazelor brute: 400 C;
grad de separare: 99,90 99,95 %.

Fig.2.4. Lada pentru colectarea spanului.

4.1.4 Procedee de reducere a oxizilor de sulf

Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea in atmosfera a unor
volume de oxizi gazosi de sulf. In prima faza, bioxidul de sulf da nastere acidului
sulfuros care, prin oxidare sub actiunea radiatiilor solare, se transforma in acid
sulfuric. Actiunea poluatoare a H 2 SO 4 H2SO4 se manifesta sub forma ploilor

acide, principalul factor al mortii padurilor in tarile industrializate sau cu o

puternica poluare.

Tehnologii de reducere a emisilor de bioxid de sulf ( SO 2 SO2)

 Au la baza trei cai principale de reducere a emisiilor SO 2 SO2 si anume:

desulfurarea combustibililor;
alegerea corespunzatoare a combustibililor;
desulfurarea gazelor de ardere.
Reducerea emisiilor de SO 2 SO2 prin injectia de calcar in focar

Metoda consta in introducerea in focar a unei pudre de calcar, unde este

calcinat la CaO, care reactioneaza ca SO 2 rezultand SO 4 . Eficienta reducerii

poate ajunge la 50....70%. Injectia de calcar are o serie de avantaje (proces

simplu, realizare rapida, costul investitiei scazut, consum mic de energie,
disponibilitati ridicate a instalatie) dar si o serie de dezavantaje (grad de
desulfurare limitat, tendinte de zgurificare in focar, manipularea dificila a
cenusii).

Reducerea emisiilor de SO 2 SO2 prin procedee de desulfurare

3
Normele foarte severe de emisiune, care coboara de la 2...3,5 g/ m m3 la
numai 0,4 g/m3 (Japonia, Germania, SUA) impun neaparat folosirea unor instalatii
de desulfurare a gazelor, la toate cazurile de ardere.

S-au dezvolatat mai multe procedee de desulfurare, cele mai importante

fiind:

oprocedeul umed ,in care se introduce ca agent activ o solutie

de hidroxid de calciu si carbonat de sodiu;
o procedeul semiuscat, in care se introduce ca agent activ o
solutie concentrata de amoniac sau hidroxid de calciu;
o procedeul catalitic, cu producere de sulf aplicat la o
temperatura ridicata a gazelor de ardere.
Absortia uscata este un procedeu comercial de desulfare a gazelor de
ardere, unde agentul de absortie este dirijat sa intalneasca gazele ce trebuie
desulfurate, apoi este reactivat in regenerator si este trimis inapoi in procesul de
absortie.
 Fig. 2.5 . Sistem de desulfurare a gazelor de ardere procedeul uscat

O metoda de desulfurare uscata a gazelor de ardere, bazata pe absortie

fizica consta in utilizarea de aditivi solizi care reduce poluarea cu 40-50%.

Aditivii pot si injectati in diferite puncte ale arderii sau in diferite puncte ale
traseului gazelor de ardere (fig. 2.5).

4.1.5 Procedee de reducere ale compusilor organici volatili

Tehnologii de reducere a emisiilor COV

Se deosebesc 2 categorii de tehnologii:

de recuperare, care permit valorificarea solventilor in calitati de

materie prima pentru alte procese industriale
de distrugere, care permit valorificarea solventilor sub forma
energetica.

In principal, se folosesc trei tehnologii de recuperare si anume:

3
condensarea pentru debite mici (sub 1000 m m3/h), cu
concentratii mari, care permit recuperarea compusilor fara
modificarea compozitiei chimice. Principalele domenii de aplicare
sunt la stocarea hidrocarburilor in chimie, petrochimie, farmacii si
anumite aplicatii de degresare (pulverizarea). Se disting doua tehnici
de condensare:
condensarea mecanica propriu-zisa, care este
utilizata pentru scaderea concentratiei prin recuperare
si detentie, necesitand utilizarea unui compresor si
incalzitor (temperatura ajunge pana la: -30o...-40o C.
condensarea criogenica, prin care permite scaderea
temperaturii pana la -180 oC prin utilizarea azotului
lichid ca sursa de frig.
Pentru procedeele de tratare a monosolventilor si solventilor nemiscibili in
apa se foloseste absorbtia carbunelui activ in granule (este un fenomen fizic prin
care un solid fixeaza pe suprafata sa moleculele unui corp, sub actiunea unei
forte Van der Wals).

In fig. 2.6 se prezinta schema de principiu pentru absorbtia de carbune

activ, utilizata in special in degresare, pentru recuperarea toluenului si in
chimie/farmacie, pentru recuperarea diclormetanului. Pentru o functionare
continua, o instalatie contine cel putin doi absorbanti, unul fiind in absorbtie, in
timp ce al doilea este in desorbtie sau in asteptare.

Principiul metodei consta in a face aerul sa treaca, sa se trateze si sa

traverseze incarcaturile de carbon activ de absorbant in functiune. Carbonul activ
retine moleculele de solvent pana la saturatie (cand un absorbant este saturat el
se regenereaza prin spalare cu vapori la 0,5 bar).

Schema de principiu a absorpitiei pe carbon activ

4.2 Procedee de reducere ale poluarii apelor

Prevenirea polurii apelor se face, mai ales, prin msuri de supraveghere i
control, iar combaterea polurii se realizeaz prin construcii, instalaii,
echipamente, etc. prin aa numitele staii de epurare a apelor uzate.

Epurarea apelor uzate reprezint ansamblul de msuri i procedee prin

care impuritile de natur chimic(mineral i organic) sau bacteriologic
coninute n apele uzate sunt reduse sub anumite limite, astfel nct aceste ape
s nu duneze receptorului i s aiba o utilizare corespunztoare.

In general, procesele de epurare sunt asemntoare cu cele care au loc n

timpul autoepurrii, numai c se desfoar sub control, fiind dirijate de om, i cu
o vitez mult mi mare.

Pentru fiecare constituient nominalizat mai sus trebuie conceput special un

proces de reinere si neutralizare care s se desfoare n construcii dotate cu
instalaii i echipamente specifice capabile s rspund sarcinilor impuse de
tehnologia de epurare. Epurarea se execut n instalaii speciale denumite staii
de epurare i cuprinde mai multe etape.
 La epurarea apelor uzate cu coninut de metale se folosete precipitarea
dirijat, la pH controlat n mediu reductor (se aplic n cazul apelor cu coninut
mare i variat de metale grele: Fe, Cu, Ni, Co, Mn, Mo, V, Zn, Cu, Cd, Hg etc),
realizndu-se i o recuperare de 98...99% a acestor metale, procesul decurgand
in doua etape:

o formarea combinatiilor insolubile si a combinatiilor organometalice care

prin volatizare se transforma in sedimente;
o acumularea metalelor prin absortie pe suprafata celulelor vii (biomasa).

Productia industriala necesita continuu solutii pentru epurarea apei uzate.

Continutul si incarcarile apei uzate provenita din industrie nu sunt similare cu
cele ale apei menajere, iar epurarea acesteia nu poate fi realizata de statiile de
epurare orasenesti. In mod normal, apa uzata provenita din industrie poate
contine mai multe elemente periculoase pentru mediu decat apa uzata menajera.
Din aceasta cauza , tratarea apei uzate provenita din fabricare necesita mai
multa atentie.

In cadrul epurarii apelor uzate industriale, se pot adopta solutii mai

complexe. Modul de epurarea apei pentru industrie depinde de tipul de industrie.
Astfel, este folosita des o combinatie a mai multor metode de epurare. O cerinta
de baza in vederea selectionarii procesului de epurare optim este aceea de a
cunoaste productia industriala.

4.2.1 Decantarea (sedimentarea)

Decantarea este procesul fizic de separare din apele uzate a particulelor
solide organice sau anorganice prin depunere gravimetrica in spatii cu regim
hidraulic controlat. Timpul de decantare este dependent de dimensiunea
particulelor dispersate in masa de apa.

Timp de sedimentare pentru 1m adancime apa

Dimensiunea maxima a
Particula Timp de sedimentare
particulei[mm]

Pietris 10 1 secunda

Nisip 1 10 secunde

Nisip fin 101 2 minute

Argila 102 2 ore

Bacterii 103 8 ore

Particule coloidale 104 .... 106 2...200 ani

 Fig. 2.7. Schema unui decantor longitudinal si curatire mecanica:

1-canal de aductiune a apei uzate brute; 2-sistem de linistire; 3-antecamera; 4-

conducta pentru evacuarea grasimilor; 5-podul mobil; 6-lama impungatoare
pentru spuma; 7-baza de namol; 8-zona linistita pentru sedimentare; 9-lama
racloare; 10-cochila pentru colectarea flotantilor; 11-canal deversare pentru
colectarea si evacuarea apei tratate; 12-namol; CA; CP-cursa activa si respectiv
pasiva; Q-debit; C-concentratie; QC-flux masiv (I-ape uzate; e-ape epurate; n-
namol).

Fig. 2.8. Schema de principiu a unei instalatii complexe de extragere a grasimilor

din apele uzate:
 1-conducta pentru admisia apei uzate; 2-comportament de admisie; 3-
echipament de amestecare rapid; 4-ulei separate; 5-pompa de evacuare uleiuri;
6-elevator hydraulic cu surub; 7-cuva; 8-placi ondulate; 9-conducta de evacuare
apa epurata; 10-conducta evacuare uleiuri.

Schema de principiu a unei instalatii complexe pentru extragerea

grasimilor din apele uzate se prezinta in Fig.2.8. Apa uzata Au, intra pe conducta
de admisie 1, in compartimentul de admisie 2, unde un echipament de
amestecare rapid 3, amplasat pe flotori creaza un vartej fortat care favorizeaza
separarea uleiului 4, de apa.

4.2.2 Oxigenarea apei cu oxigen pur

Folosirea oxigenului pur este un procedeu relativ nou si este mult mai
economic decat utilizarea aerului in vederea transferului de oxigen. Instalatia
destinata tratarii cu oxigen pur are mai multe bazine acoperite 1, 2 si 3, cu
comunicatii intre ele, atat la partea superioara pentru gaze 4 si 5, cat si la cea
inferioara 6 si 7, destinate fluidelor polifazate. Oxigenul pur, O 2 se introduce in
bazinul 1 prin conducta 8, la o presiune mai mare decat cea atmosferica. Gazul
trece dintr-un bazin in altul datorita diferentei de presiune care impiedica
formarea curentilor inversi. In fiecare bazin se asigura o circulatie a amestecului
(apa uzata oxigen pur namol) cu amestecatorul mecanic 9 si se reintroduce O 2
cu suflantele 10 si dispozitivele de dispersie 11. Pe conductele 12 si 13 se
intoarce apa uzata, respectiv namolul recirculat.

Schema de principiu a unei instalatii

de oxigenare cu oxigen pur:

1,2,3-bazine acoperite; 4,5-orificii de

comunicatie intre bazine pentru
gaze; 6,7-orificii de comunicatie intre
bazine pentru fluidele polifazate; 8-
conducta de admisie a oxigenului
pur; 9-amestecator; 10-suflante; 11-
dispozitiv de dispersie oxigen; 12-
conducta admisie ape uzate(Au); 13-
conducta admisie namol
necirculat(Nr); 14-orificiu de
evacuare gaze;1 5-motoare electrice.
Bazinele se dimensioneaza pentru un timp de retentiende 15...30 minute si
au o adancime de 3...9 m.

Avantajele folosirii oxigenului pur sunt axate pe transferul unei cantitati

mari de oxigen in apa, asigurarea unui grad inalt de purificare, cresterea vitezei
de stabilizare a materiei organice, reducerea costului de investitie, sedimentarea
usoara a namolului activ si o cantitate redusa de namol excedentar.
 Schema de principiu a unei instalatii complexe de extragere a grasimilor din
apele uzate:

1-conducta pentru admisia apei uzate; 2-comportament de admisie; 3-

echipament de amestecare rapid; 7-cuva; 8-placi ondulate; 9-conducta de
evacuare apa epurata; 10-conducta evacuare uleiuri.

Schema unei instalaii de clorinare:

1-rotametru; 2-filtru, 3-filtru, 4-conducta, 5-dispozitiv de amestecare ,6-apa, 7-

ajutaj evacuare; 8-robinet reglaj apa, 9-robinet reglaj clor, 10-dispozitiv de
destindere gaz(clor); 11; 12-manometre, 13-robinet deschidere clor ,14-baterie
de clor, 15-rezervor de apa.

Dezinfectarea se poate realiza prin:

 o metode fizice: termice, electrice, lumina solara, expunere la radiatii
ultraviolete, microunde; ultrasunete, iradiere cu raze gamma etc.;
o metode chimice: cu oxidanti chimici; halogeni; compusi halogenati; ozom;
permanganate de potasiu; tratare cu ioni metalici etc.;
o metode combinate
Pentru distrugerea germenilor si pentru a obtine o apa perfect dezinfectata
este necesar ca apa sa fiarba circa un minut ,la presiunea atmosferica de la
nivelul marii.Fierberea apei este un procedeu sigur dar foarte costisitor ,de aceea
se folosesc celelalte metode alese in functie de factorii care influenteaza
dezinfectia.

Deoarece metoda de dezinfectare cu clor si produsii lui este cea mai des
folosita,in figura de mai sus se prezinta o instalatie de clorinare.

Clorul este un dezinfectant si un oxidant puternic care asigura un standard ridicat

de igiena la un pret redus.

Apa uzata,in special cea menajera ridica probleme privind coroziunea

suprafetelor metalice cu care intra in contact.Toate suprafetele metalice ale
statiei in contact cu apa uzata ,trebuie protejate anticoroziv.De aceea se
recomanda utilizarea materialelor moderne gen polistiren ranforsat cu fibra de
sticla .Conducta de evacuare a apei uzate cuprinde un tronson de inox in zona
instalatiei de clorinare iar tevile ce transporta namolul trebuie sa aia grosime
supradimensionata pentru a face fata uzarii abrazive.

4.3 Metode de reducere a poluarii solului

Din pacate, solul poluat cu un agent poluator, poate rmne poluat zeci
sau chiar sute de ani, fr posibilitatea depoluarii. Expresia pmntul suport
orice , cu particularizarea solul suport orice nu mai poate fi deloc acceptat
deoarece poluarea intensa a acestuia conduce la distrugerea vieii pe pmnt. De
aceea, se impun cu necesitate o serie de msuri de prevenire a polurii solului,
msurii care trebuie s fie reglementate prin lege de fiecare ar. Aceste msuri
trebuie s fie stabilite n funcie de:

o modurile de poluare ;
o natura substanelor poluante ;
o natura activitilor poluante ;
o ntelegerea mecanismelor care regleaz viaa pe Terra ;
o natura surselor de poluare i gradul de educaie i nelegere a locuitorilor
zonelor respective i gradul de dezvoltare economic.
Principalele msuri ce trebuie s devin obiecte de politic economic i
social pentru fiecare ar sunt :

redimensionarea creterii economice, n sensul conservrii

resurselor naturale
modificarea calitativ a proceselor de cretere economic ;
asigurarea unui nivel de cretere controlat a populaiei ;
 restructurarea tehnologic i inerea sub control a riscurilor ce
nsoesc aceste tehnologii ;
integrarea deciziilor economice i a celor referitoare la protecia
mediului ;
ntrirea cooperrii internaionale, n vederea soluionrii
problemelor globale cu care se confrunt omenirea ;
reducerea dependenelor de petrol i promovarea resurselor eco-
energetice ;
intensificarea, colectarea, depozitarea i eliminarea deeurilor dup
cele mai noi tehnologii ;
limitarea punatului intensiv i plantarea de produse forestiere ;
limitarea defriatului i creterea procentului de mpdurire ;
noi tehnologii de prevenire a eroziunii solului ;
utilizarea pe scar larg a produselor de recuperare, recondiionare
i reciclare a deeurilor ;
experimentarea i definitivarea tehnologiilor de recultivare a
terenurilor degradate din diverse cauze (exploatri miniere, halte de
steril) ;
experimentarea i definitivarea tehnologiilor de refacere
ecotehnologic a solurilor afectate cu petrol i ap srat ;
fundamentarea msurilor de refacere a solurilor poluante cu metale
grele ;
brevetarea tehnologiilor de fertilizare a culturilor i solurilor n
condiii de protecie a mediului ambiant ;
realizarea unui monitoring-integrat al solului ;
supravegherea i controlul aplicrii ngrmintelor chimice i
pesticidelor ;
administrarea deeurilor retroactive i reprocesarea combustibilului
nuclear uzat s se fac n conformitate cu normativele internaionale
n vigoare ;
controlul i monitorizarea permanent a surselor de poluare ;
utilizarea eficient a unor noi resurse energetice, nepoluante.

n concluzie se poate spune c la proiectarea oricrui ecoprodus,

oricrui ecoproces de prestare servicii sau oricrei activiti rezultate n
urma unui ecoproces tehnologic trebuie avute n vedere urmtoarele
elemente :

Planul calitii
Traseul tehnologic
Diagrama flux a procesului tehnologic
Etapele i momentele de impact asupra mediului
Natura substanelor poluante
Modul de aciune asupra mediului
nlocuirea fazelor sau operaiilor cu poluare mare
Indicatorul de calitate al mediului
Msurile de recondiionare i reciclarea deeurilor
Msurile de recuperare , tratare i reciclarea reziduurilor secundare
Msurile de integrare n mediu a deeurilor
 Costurile cu reducerea polurii
Costurile cu prevenirea polurii
Conexiunea standardelor i a instrumentelor economice i juridice
Costurile implementrii unui sistem de management de mediu .

Capitolul 5:Bilantul de mediu

RAPORT ASUPRA BILANTULUI

DE MEDIU NIVEL II

PENTRU

S.C. OMV Petrom S.A.

BENEFICIAR : S.C. OMV Petrom S.A.

ELABORAT: S.C AUDITECO Global Environmental Services S.R.L., inscris

in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia
mediului la pozitia nr. 12 pentru intocmirea Bilanturilor de mediu

CUPRINS

INTRODUCERE
I. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI I LOCALIZARE

1. Date generale

2. Amplasarea

3. Profilul de activitate

II. DESCRIEREA REZULTATELOR INVESTIGATIILOR REALIZATE

1. Solul

2. Panza freatica
3. Aer

4. Apa

III REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE SI CUANTIFICARE A ACESTORA

 1. INTRODUCERE

Bilanul de mediu, conform O.U.G. nr. 195/2005, este definit ca procedur

de a obine informatii asupra cauzelor i consecintelor efectelor negative
cumulate anterioare, prezente i anticipate ale activitatii, in vederea cuantificarii
impactului de mediu efectiv de pe un amplasament.

Bilanul de mediu va identifica i cuantifica rspunderea pentru starea

mediului n zona de impact a activitatii analizate, pentru a stabili asumarea unor
obligaii sau acordarea unor compensatii, potrivit prevederilor legale, pentru
refacerea calitatii mediului.

Bilanul de mediu este ntocmit n conformitate cu:

- Ordinul nr.184/1997 al M.A.P.P.M. privind procedurile de realizare a

bilanurilor de mediu, completata de Ordinul nr. 709/1999

- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementrii privind

evaluarea poluarii mediului, completata de Ordinul nr. 1144/2002 si Ordinul nr.
592/2002

Bilanul de mediu nivel II a fost cerut ntruct bilanul de mediu nivel I

a indicat calitativ i cantitativ un anumit nivel al polurii pe amplasamentul
analizat fiind necesare clarificri privind confirmarea / infirmarea polurii
identificate i nivelul la care acesta se situeaz n raport cu limitele maxime
admise pentru poluani prin legislaia n vigoare.

Bilanul de mediu nivel II prezint investigaiile asupra amplasamentului

i a zonei de impact pentru a determina intensitatea polurii prin prelevri de
probe i analize fizico-chimice ale factorilor de mediu ap, aer i sol.
 I. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI I LOCALIZARE
1. DATE GENERALE

Denumire: S.C. OMV Petrom S.A.

Adresa : localitatea Bucsani , comuna Bucsani, jud. Dambovita

Telefon: 0245212455/ 0245212446

E-mail: omv-petrom.@petrom.com

Website: https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/header/Home

Nr. Reg. Comer: J 04/1393/21.01.1998

C.U.I. : RO9018613

Forma de proprietate: societate comercial pe actiuni, cu capital integral privat

2. AMPLASAREA
In conformitate cu Planul de ncadrare n zon (anexa la BM II), societatea
este amplasata in intravilanul localitatii Bucsani , pe partea stanga a drumului
national DJ 720 , n sensul de mers Bucsani- Adanca , la o distanta de cca. 20 km
vest fata de municipiul Targoviste . Conform Planului de situatie, societatea are
urmtoarele vecinatati:
Nord S.C. Romarm S.A

Sud DJ 720 si parc proprietate Primarie

Est - Padurea Bucsani

Vest - pasune proprietate Primarie

Accesul n societate se realizeaza printr-un drum Asfaltat , racordat la drumul judetean Dj 720

3. PROFILUL DE ACTIVITATE

Activitatea principal desfurat de S.C. OMV Petrom S.A. conform

Certificatului de inregistrare este :
 Cod CAEN 2811 - Extractia de petrol si gaze

II. DESCRIEREA REZULTATELOR INVESTIGATIILOR REALIZATE

1. SOL

1.1 NECESITATEA EFECTURII INVESTIGAIILOR

Din informatiile furnizate de societate, in data de 18.05.2010 a fost un eveniment de poluare a

albiei raului Ialomita pe o lungime de cca. 10 km, in urma antrenarii de apele pluviale a pacurei si
titeiului de pe platforma de depozitare temporara a containerului metalic cu Pacura
In urma evenimentului, societatea a luat urmatoarele masuri:
- s-a executat rebord din beton in jurul spatiului de depozitare;
- s-a acoperit depozitul
- s-a inlaturat urmarile poluarii din raul Ialomita prin utilizare de materiale absorbante
Prin masurile luate a fost stopata posibilitatea de continuare a poluarii.
n vederea stabilirii gradului de poluare a solului in urma evenimentului
produs, s-au recoltat probe de sol de la adancimea de 5 cm si 30 cm de pe malul
drept al raului Ialomita , in locul unde a fost antrenat titeiul si pacura .

In proba de sol prelevata s-a analizat indicatorul Continutul total de

hidrocarburi din petrol avand in vedere ca sunt materiale petroliere .

Locul de prelevare a probei de sol este prezentat n Planul de prelevare

probe (anexa la BM II).

1.2 DESCRIEREA INVESTIGAIILOR I A TEHNICILOR DE LUCRU

Tehnicile de prelevare a probelor de sol au respectat recomandrile

anexei A.3 din Ordinul nr. 184/1997, i anume:

- vegetaia a fost complet ndeprtat de pe aria de prelevare a probei;

- s-a utilizat un instrument de prelevare care a asigurat prelevarea unui volum
de mostr suficient analizei;
- prelevarea s-a realizat de la dou adncimi diferite, reprezentnd adncimile
situate la 5 cm i respectiv 30 cm de suprafaa solului;
- conservarea probelor s-a realizat conform procedurilor standard.
Prelevarea probelor de sol a fost efectuata n data de 27.09.2010 de catre responsabil protectia
mediului a S.C. OMV Petrom S.R.L. si in prezenta evaluatorului.

Descrierea locului de prelevare

Locul de prelevare a probei de sol si tipul de teren supus investigaiilor analitice sunt prezentate n
tabelul urmator:
 Cod Amplasare Tip teren
prob

Malul drept al raului Ialomita in imediata pamant

Proba 1 si 2 apropiere a podului

Tehnicile de lucru

- Modul de lucru: conform SR 13511/2007

- Aparatura folosita: conform SR 13511/2007

1.3 INTERPRETAREA REZULTATELOR

Interpretarea rezultatelor n stabilirea nivelul de poluare s-a

realizat n conformitate cu reglementrile n vigoare, i anume:

- Ordinul nr.184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a

bilanurilor de mediu;

- Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii mediului.

Valorile de referin pentru proba de sol prelevata sunt stipulate n

Ordinul nr.756/1997.

Conform acestui Ordin, folosina terenului este clasificat astfel:

- folosin sensibil a terenurilor este reprezentat de utilizarea acestora

pentru zone rezideniale i de agrement, n scopuri agricole, ca arii protejate
sau zone sanitare cu regim de restricii, precum i suprafeele de terenuri
prevzute pentru astfel de utilizri n viitor;

- folosin mai puin sensibil a terenurilor include toate utilizrile

industriale i comerciale existente, precum i suprafeele de terenuri
prevzute pentru astfel de utilizri n viitor.

Zona amplasamentului societatii este ncadrata n zon de teren

cu folosin mai puin sensibil
 Nivelul polurii funcie de concentraiile poluanilor evacuati n
mediu este dat de Ordinul nr.756/1997, i este definit astfel:

Poluarea potenial semnificativ - concentraii de poluani n mediu,

ce depesc pragurile de alert prevzute n reglementrile privind evaluarea
polurii mediului. Aceste valori definesc nivelul polurii la care autoritile
competente consider c un amplasament poate avea un impact asupra mediului
i stabilesc necesitatea unor studii suplimentare i a msurilor de reducere a
concentraiilor de poluani n emisii/evacuri.

Prag de alert - concentraii de poluai n sol , care au rolul de a avertiza

autoritile competente asupra unui impact potenial asupra mediului i care
determin declanarea unei monitorizri suplimentare i / sau reducerea
concentraiilor de poluani din emisii/evacuri.

Poluarea semnificativ - concentraii de poluani n mediu, ce depesc

pragurile de intervenie prevzute n reglementrile privind evaluarea polurii
mediului.

Prag de intervenie - concentraii de poluani n sol, la care autoritile

competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului i reducerea
concentraiilor de poluani din emisii/evacuri.

Valorile de referin normate de Ordinul nr. 756 / 1997 pentru

indicatorul analizat Total hidrocarburi din petrol sunt prezentate n tabelul
urmator:

Prag de alert Prag de intervenie

Valori (mg/kg subst. usc.) (mg/kg subst. usc.)

normale folosin
Indicator folosin
mai puin folosin folosin
(mg/kg mai puin
sensibil sensibil a sensibil a
s.u.) sensibil a
a terenului terenului
terenului
terenului

Total hidrocarburi < 100 1000 200 2000 500

din petrol (THP)

Analiza asupra investigaiilor analitice realizate a urmrit stabilirea

gradului de poluare al solului, datorat poluarii accidentale din data de
18.06.2009.

Analizele la probele de sol recoltate au fost efectuate in perioada 20.09

05.10.2009 si au fost efectuate de Laboratoarele TONNIE Ploiesti, care a eliberat
Raport de incercare nr.1617/05.10.2009 (anexa la BM II).
 In tabelul urmator se prezint valorile msurate la cele dou adncimi de prelevare, pentru
indicatorul analizat n probele de sol prelevate

Indicatori Sol recoltat de la Sol recoltat de la

5 cm adancime 30 cm adancime

Total hidrocarburi din petrol 20 40

(THP), mg/kg s.u.

Caracterizare nivel de poluare al solului de pe amplasamentul

statiei

Valorile obtinute pentru cele doua probe de sol se incadreaza in valorile normale, conform
Ordinul 756/1997.

CONCLUZII

Coninutul de Total hidrocarburi din petrol din arealul investigat

ncadreaz poluarea la un nivel nesemnificativ.

Rezultatele analizei indica faptul ca titeiul fiind un produs

petrolier greu nu a percolat stratul de sol din zona afectata, acesta fiind
preluat de materialele absorbante, iar o parte fiind antrenat de apele
raului Ialomita .
2. PANZA FREATICA

2.1 NECESITATE EFECTURII INVESTIGAIILOR

n vederea stabilirii influenei activitatii desfasurate de societate asupra

panzei freatice, in cadrul Bilanului de mediu nivel II s-au realizat investigaii
analitice asupra calitatii apei dintr-o fantana situata in imediata vecinatate, in
aval de societate.

Investigaiile analitice s-au efectuat pentru a confirma / infirma

nivelul de poluare a panzei freatice.

Intrucat potentiali poluanti pot fi: titeiul si pacura depozitate s-a stabilit ca
indicatorul analizat in apa din fantana sa fie substante extractibile

Analiza probei de ap prelevata din fantana s-a realizat de ctre

Laboratorul de calitate a apelor, A.N. Apele Romane.

Amplasarea locului de prelevare a probei de apa este prezentat n Planul

de amplasare (anexa la BM II).

5.2 DESCRIEREA INVESTIGAIILOR I A TEHNICILOR DE LUCRU

Tehnicile de prelevare probe ape au respectat reglementrile n vigoare

luarea probelor:
In data de 28.09.2009 s-a prelevat o proba de apa, din fantana sapata in
imediata vecinatate a societatii, in aval.

conservarea probelor:
Proba a fost conservata n vederea determinrii indicatorilor chimici.

Metodele de analize utilizate:

- Substane extractibile cu solventi organici SR 7587 / 96
 5.3 INTERPRETAREA REZULTATELOR

Interpretarea rezultatelor s-a fcut pe baza urmtoarelor reglementri

i normative:

- Ordinul nr. 184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a

bilanurilor de mediu;

- Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea

polurii mediului;

- H.G. nr. 352 / 2005 - Hotrre privind modificarea si completarea HG nr.

188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descrcare n
mediul acvatic a apelor uzate, intrucat in Legea 311/2004 privind calitatea
apei potabile nu este prevazut indicatorul substante extractibile si nici
indicatoprul produs petrolier.

Valorile de referinta conform NTPA 001 din H.G. nr. 352 / 2005 sunt
prezentate in tabelul urmator:

Nr. Crt Indicator de calitate U.M. Valori max. admise

1 Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 20

Rezultatele investigatiei
Laboratorul de Calitatea apelor A.N. Apele Romane, Administratia
Bazinala de Apa SIRET a efectuat analize la proba de apa prelevata din fantana
aflata in aval de societate, valorile obtinute in urma analizelor fiind consemnate
in Raport de Incercare nr. 2072/29.09.2010 (anexa la BM II).

Indicatorul analizat si valorile obtinute sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. U.M. Rezultatele Valoare

Crt. incercarii
Indicator de calitate informativa

1. Substante extractibile cu mg/dm3 < 20 2,6

solventi organici
 Conform Ordinului 756/1997 Ordin pentru aprobarea reglementrii
privind evaluarea polurii mediului, impactul produs de apele epurate evacuate
in emisar paraul Ghertu este prezentat in tabelul urmator:

Concentrati Prag de Prag de

i realizate intervenie alert 70%
Indicatori U.M. CMA CMA Nivel al polurii

chimici analizai

Substante mg/l 2,6 20 14 Poluare

extractibile cu nesemnificativ
solventi organici

CONCLUZII

Valoarea obtinuta la indicatorul analizat Substante extractibile

in apa prelevata din fantana situata in aval de societate nu depaseste
limitele prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005, ceea ce indica o poluare
nesemnificativa a acesteia.

3. AER

n cadrul Bilanului de mediu nivel I, s-a reliefat ca din activittile

desfsurate n cadrul societatii emisiile rezultate sunt nesemnificative.

4. APA

4.1 NECESITATE EFECTURII INVESTIGAIILOR

n cadrul Bilanului de mediu nivel I, s-a relevat:
- apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare sunt preluate de sistemele de
canalizare interioare ale halei de productie, evacuate in canalizarea exterioara cu deversare in statia
de epurare. Apele epurate sunt evacuate in emisar paraul Ghertu.
- apele pluviale de pe acoperisul halei si de pe o parte din aleile de acces
betonate sunt preluate prin guri de scurgere de reteaua de canalizare pluviala, si
impreuna cu apele epurate sunt deversate printr-o gura de varsare in paraul
Ghertu.
 n vederea stabilirii influenei poluantilor in apele evacuate, in cadrul
Bilanului de mediu nivel II s-au realizat investigaii analitice asupra apelor
epurate evacuate in emisar, paraul Ghertu.

Investigaiile analitice pentru factorul de mediu ap au urmrit

confirmarea / infirmarea nivelului de poluare a apelor epurate evacuate
in emisar.

Analiza probei de ap s-a realizat de ctre Laboratorul de calitate a apelor,

A.N. Apele Romane.

Amplasarea locului de prelevare a probei de apa este prezentat n Planul

de amplasare (anexa la BM II).

4.2 DESCRIEREA INVESTIGAIILOR I A TEHNICILOR DE LUCRU

Tehnicile de prelevare probe ape au respectat reglementrile n vigoare

luarea probelor:
In data de 09.09.2009 s-a prelevat o proba de apa, de la gura de evacuare
in Raul ialomita , conform SR ISO 5767

conservarea probelor:
Proba a fost conservata n vederea determinrii indicatorilor chimici.

Analizele s-au realizat n conformitate cu H.G. nr. 352 / 2005 - Hotrre

privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme
privind conditiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate.

Metodele de analize utilizate:

- pH SR ISO 10523 / 97

- Suspensii STAS 6953 / 81

- Substane extractibile cu eter de petrol SR 7587 / 96

- CCO Cr SR ISO 6060 / 96

- CBO5 STAS 6560 / 82

- Detergenti anionici SR ISO 7875/1-96; SR ISO 7875/2-96;

 4.3 INTERPRETAREA REZULTATELOR

Interpretarea rezultatelor s-a fcut pe baza urmtoarelor reglementri

i normative:

- Ordinul nr. 184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a

bilanurilor de mediu;
- Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea
polurii mediului;
- H.G. nr. 352 / 2005 - Hotrre privind modificarea si completarea HG nr.
188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descrcare n
mediul acvatic a apelor uzate.

Valorile de referinta conform NTPA 001 din H.G. nr. 352 / 2005 sunt
prezentate in tabelul urmator:

Nr. Crt Indicator de calitate U.M. Valori max. admise

1 pH unitati pH 6,5 8,5

2 Materii in suspensie mg/dm3 35

3 Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 20

4 Consum biochimic de oxigen la 5 zile mgO2/dm3 25

(CBO5)

5. Consum chimic de oxigen CCOCr mgO2/dm3 125

6. Detergenti anionici mg/dm3 0,5

Rezultatele investigatiei
Laboratorul de Calitatea apelor A.N. Apele Romane, a efectuat analize
la proba de apa epurata prelevata de la gura de evacuare.

Valorile obtinute in urma analizelor au fost consemnate in Raport de Incercare Nr.

1997/20.09.2010 (anexa la BM II).
Indicatorii analizati si valorile determinate sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. U.M. Valori

Crt.
Indicator de calitate determinate

1. pH unitati pH 7,582

2. Materii totale in suspensie mg/dm3 9,0

3. CBO5 mg/dm3 3,42

4. CCOCr mg/dm3 38,7

 5. Substante extractibile cu eter de mg/dm3 8,8
petrol

6. Detergenti anionici mg/dm3 < 0,3

Conform Ordinului 756/1997 Ordin pentru aprobarea reglementrii

privind evaluarea polurii mediului, impactul produs de apele epurate evacuate
in emisar Raul Ialomita este prezentat in tabelul urmator:

Concentrati Prag de Prag de

i realizate intervenie alert 70%
Indicatori U.M. CMA CMA Nivel al polurii

chimici analizai

pH mg/l 7,582 6,5 8,5 <6,5 Poluare

nesemnificativ
>8,5

Materii in suspensie mg/l 9,0 35 24,5 Poluare

nesemnificativ

Substante mg/l 8,8 20 14 Poluare

extractibile cu nesemnificativ
solventi organici

Consum chimic de mgO2/dm3 38,7 125 87,5 Poluare

oxigen CCO- Cr nesemnificativ

Consum biochimic mgO2/dm3 3,42 25 17,5 Poluare

de oxigen la 5 zile nesemnificativ
(CBO5)

Detergenti anionici mg/l < 0,3 0,5 0,35 Poluare

nesemnificativ

CONCLUZII

Valorile obtinute la impurificatorii analizati in apele evacuate in

emisar paraul Ghertu nu depasesc limitele prevazute de NTPA 001/ HG
352/2005.

Apele evacuate de pe amplasament produc o poluare

nesemnificativa asupra apelor raului Ialomita .
 III. REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE I CUANTIFICARE A
ACESTORA

1. FACTORUL DE MEDIU SOL

Coninutul de Total hidrocarburi din petrol din solul arealului

investigat ncadreaz poluarea la un nivel nesemnificativ.

Rezultatele analizei indica faptul ca uleiul mineral fiind un produs

petrolier greu nu a percolat stratul de sol din zona afectata, acesta fiind
preluat de materialele absorbante, iar o parte fiind antrenat de apele
paraului Ghertu.

2. PANZA FREATICA

Valoarea obtinuta la indicatorul analizat Substante extractibile

in apa prelevata din fantana situata in aval de societate nu depaseste
limitele prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005, ceea ce indica o poluare
nesemnificativa a acesteia.

3. FACTORUL DE MEDIU AER

Emisiile rezultate din activitatea desfasurata produc o poluare

nesemnificativa poluare nesemnificativa.

4. FACTORUL DE MEDIU APA

Valorile obtinute la impurificatorii analizati in apele evacuate in

emisar paraul Ghertu nu depasesc limitele prevazute de NTPA 001/ HG
352/2005.

Apele evacuate de pe amplasament produc o poluare

nesemnificativa asupra apelor paraului Ghertu.
 CAPITOLUL 6
Elaborarea unui model de organizaie ecotehnologica

1.Iniierea implementrii modelului organizaiei ecotehnologice

Fiecare tip de organizaie are specificul ei de organizare i funcionare i din acest
punct de vedere, este dificil s se recomande o metodologie comun, aplicabil oriunde i
oricnd i al crei succes este garantat ntotdeauna. Dei consultanii dispun adeseori de
metodologii vproprii, uneori chiar foarte performante, bazate pe o bogat experien
profesional, totui nu se poate spune c exist o singur cale de reuit. n continuare se vor
preciza cteva idei i indicaii care s foloseasc celor ce doresc s implementeze sau s
menin un astfel de sistem.
Crearea unui climat al schimbrii. n cadrul organizaiilor au loc o serie de schimbri;
unele sunt de mic anvergur, influennd un individ sau un grup restrns de indivizi, ca de
exemplu schimbri mici n organizarea muncii la un loc de munc; altele sunt de amploare
mare, influennd organizaia n ansamblu ei sau domenii majore ale acesteia, (ca de exemplu
asimilarea unui nou produs sau implementarea unui nou sistem de management)
Schematic, procesul schimbrii se prezint n figura 12 o organizaie trebuie s fie contient
de presiunile existente pe pia i s dezvolte strategii corespunztoare pentru a ctiga clieni
pe baza criteriilor de competitivitate existente pe pia n acel moment.
Realitatea este c, doar criteriile de competitivitate conduc piaa. Organizaia nu poate
modifica aceste criterii, iar mediul care creeaz presiunile exteme nu se va modifica. De
aceea, schimbarea trebuie s vin din partea organizaiei. n figura 13 se ilustreaz
consecinele rezultate n urma ignorrii forelor prezente pe pia i a evitrii aciunilor de
schimbare.
Exist nenumrate exemple de organizaii care au pltit scump ignorarea
modificrii condiiilor pieelor ezitnd sau refuznd s se adapteze la aceste
schimbri. Schimbrile sunt modificri reale care se aplic n orice parte
component a organizaiei: planuri i programe de activitate, domeniul de actiune al
managementului, maini i utilaje, echipamente, structura de organizare oamenii nii etc.

Forte pentru schimbare Forte care se opun schimnbarii

Figura 20. Procesul schimbarii organizationale

Figura 21. Consecintele ignorarii schimbarii

Figura 22. Factorii interni si externi ai schimbarii

n figura 22 se reprezint schemele factorilor interni i externi care pot
produce schimbri ntr-o organizaie .
Factorii externi ai schimbrii deriv din factorii mediului organizaional
extern: general i specifici.

2.Contientizarea necesitii implementrii managementului mediului.

Managerii din diverse organizaii recunosc, n general, nevoia pentru schimbare, ca pe o

modalitate de a face fa presiunilor cornpetitive, dar muli nu neleg cum trebuie s fie
implementat schimbarea.
Cheia ctre succes este de a integra angajaii, rolurile i responsabilitile acestora din
cadrul organizaiei, n cadrul unei structuri de procese. O abordare bazat pe procese i
ncepnd cu declararea viziunii i misiunii, analiznd factorii critici de succes i identificnd
procesele de baz, este cel mai eficient mod de angajare a personalului n procesul schimbrii
(tabel 1).
Tabelul 1. Actiunile necesare schimbarii

Managementul superior trebuie s nceap dezvoltarea noii structuri

orientate pe proces prin angajamentul la toate nivelurile respectnd anumite etape. Punctul de
start trebuie s fie o analiz general a organizaiei i a transformrilor solicitate de echipa
managerial, Prin realizarea acestei analize diagnostic asupra schimbrilor impuse, asupra
problemelor care exist i asupra domeniilor care trebuie imbuntite, se obine un
angajament iniial, vital pentru nceperea procesului de transformare.

Figura 23. Arhitectura de procese

Procesele de baz descriu ce se realizeaz sau ce trebuie s fie tacut astfel
nct organizaia s realizeze factorii de succes. Prima etap n nelegerea
proceselor de baz este de a identifica o reea, arhitectur de procese de acelai ordin de
importan (figura 23).
Odat procesele de baz definite, este necesar ca pentru noua structur de procese s fie
stabilite obiectivele, intele i indicatorii de performan.
Este necesar; de asemenea, descompunerea proceselor de baz n subprocese, activiti i
sarcini. O imagine asupra modului n care trebuie realizat structura de procese, se prezint n
figura 24.
Sarcinile sunt realizate de ctre indivizi. Angajatul trebuie s neleag sarcina i poziia lui n
ierarhia proceselor.

Figura 24. Identificarea proceselor principale si descompunerea lor

Un program efficient de prevenire a poluarii trebuie:
-sa reduca riscul de raspundere civila sau penala
-sa reduca costurile de functionare
-sa protejeze sanatatea umana si mediu
-sa sporeasca imaginea companiei in cadrul comunitatii
-sa imbunatateasca morale si participarea angajatilor
 CAPITOLUL 7
BIBLIOGRAFIE

-Gh.Amza, Ecotehnologie si dezvoltare durabila vol II

-www.dempozitmaculatura.ro
-www.spms.pub.ro/fisiere/depoluare/curs.pdf
-http://www.georemediation.ro/index.php/servicii-mi/bilantul-de-mediu
-http://www.calitateaer.ro/
-http://www.caaries.ro/index.php?
Itemid=69&id=61&option=com_content&view=article