ECOTEHNOLOGIE

Voicu Mihai-Ciprian
PROFESOR COORDONATOR: ZOIA APOSTOLESCU
 Cuprins

1. Determinarea gradului optim de reducere a poluarii

2. Determinarea ICM pentru apa, aer, sol

3. Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii mediului

4. Stabilirea metodelor de reducere a poluarii mediului

5. Bilantiul de mediu
1. Determinarea gradului optim de reducere a poluarii

Reducerea totala a poluarii nu este posibila nici tehnologic,nici

economic ,deoarece presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de
orice economie dezvoltata.
Trebuie gasita o metoda de armonizare a intereselor producatorilor
care urmaresc profite imediate,a intereselor intregii societati,care doreste
sa traiasca intr-un mediu nepoluant.Pentru aceasta se determina un
optimum economic luand in considerare cheltuielile pentru dezvoltare si
beneficiile depoluarii.Se considera gradul optim de reducere a poluarii,
n0
punctul ,in care diferenta dintre cele 2 curbe a si b este maxima (acolo
tg tg
unde ).

Fig 1. Determinare gradului optim de reducere a poluarii;a –cost total

n0
al prevenirii sau al depoluarii;c-diferenta dintre cele doua curbe; -gradul
optim de reducere a poluarii.

Aceasta analiza nu este intotdeauna usor de facut deoarece pagubele

produse de poluare sunt mai greu de cunatificat decat cheltuielile legate
de introducerea unor tehnologii noi de productie,de prevenire a poluarii
sau de reducere a poluarii.Oricum,in studiu privind reducerea poluarii este
mai usor de facut la nivelul intregii economii decat la nivelul unei instalatii
industriale unde se poate face o analiza de forma prezentata in figura de
n'0
mai sus.Ar trebuie ca n dar de cele mai multe ori este imposibila
0
=

estimarea corecta a pierderilor datorate poluarii.

Mai aproape de realitate este abordarea luand in considerare gradul de
interes al societatii de a plati depoluarea pentru a realiza un anumit grad
de puritate a mediului inconjurator.Pentru a simti efectele poluarii
Cd
societatea este dispusa sa suporte cheltuielile de depoluare (fig.de mai
jos.)
 Fig 2. Determinarea pierderilor cauzate de poluare :a-cheltuieli cu
prevenirea poluarii sau reducerea poluarii; b-pierderile datorate poluarii; c-

n0
suma celor doua curbe a si b; -gradul optim de reducere a poluarii.

Fig 3. Gradul de reducere a poluarii in functie de costurile si

Cd Av
-cheltuieli pentru reducerea poluarii;
utilitatile sociale : -utilitate

n'' 0
sociala/avantajul reducerii poluarii;
-grad optim de reducere a poluarii.
 Pe masura ce gradul de reducere a poluarii creste avantajul /unitatea
Av
sociala( ) pentru care societatea este dispusa sa plateasca contributii
Cd
suplimentare descreste,iar cheltuielile pentru reducerea poluarii ( ) cresc
.Din analiza zonelor ce apar in fig. de mai sus se pot trage urmatoarele
concluzii:
-in zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece se vad avantajele reducerii
polaurii;
-in zona II se inregistreaza pierderi mari deoarece poluarea este deja
redusa iar cheltuielile cresc;
-in punctul M se realizeaza gradul optim de reducere a poluarii

Pentru o optimizare a etapei este necesara indeplinirea conditiiei:

n 0 n'0 n''0
= =

Se poate determina şi un interval de timp topt pentru realizarea unui

optimum economic privind reducerea poluării, folosind o relaţie de forma:

In care : -este capacitatea de asimilare a mediului in urma efectuarii

cheltuielilor pentru reducerea poluarii existente ;
-cheltuieli cu reducerea poluarii existente la timpul t ;
-cheltuieli facute pentru prevenirea poluarii si mentinerii ei in limitele standard ;
α si β – coeficienti ce exprima cresterea capacitatii de asimilare respectiv de
incadrare in limitele standard, raportati la unitatea monetara cheltuita ;
si t – momentul de timp initial si respectiv ,de perspectiva.
în care:
Cam este capacitatea de asimilare a mediului în urma efectuării
cheltuielilor pentru reducerea poluării existente;
Crp - cheltuieli cu reducerea poluării existente la timpul t;
Cpp - cheltuieli făcute pentru prevenirea poluării şi menţinerii ei în
limitele standard;
a şi ~ - coeficienţice exprimă creşterea capacităţii de asimilare respectiv de
încadrare în limitele standard, raportaţi la unitatea monetară cheltuită;
t0 şi t - momentul de timp iniţial şi respectiv, de perspectivă.
2. Determinarea ICM pentru apa, aer, sol

CMAi Cefi

Cmax i CMAi
Icmi= [%]

In care :
-Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului ‘i’;
-CMAi-concentratia maxima admisibila in poluant ‘i’;
Cefi

- -concentratia efectiva la momentul calcularii in poluant’i’;

-Cmax –concentratia maxima in poluant ‘i’ ce conduce la degradarea
inevitabila a mediului.
Acest indicator are valorile cuprinse intre 0 (cand poluarea este
maxima si inevitabila) si 1 (cand mediul este curat).

Indicatorulu calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor

poluantilor ‘p’ din mediul respectiv,cu relatia :

p
CMAi Cefi
i 1 Cmax i CMAi
Icmi=
;

In care :
-Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor ‘p’
existenti in mediu la momentul calcularii.
In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricarui
ecoprodus,oricarui ecoproces de prestare servicii sau oricarei activitatii
rezultante in urma unui proces tehnologic trebuie avute in vedere
urmatoarele elemente:
-Planul calitatii;
-Traseul tehnologic;
-Diagrama flux a a procesului tehnologic;
Fig. 4. Conexiunea standardelor şi a instrumentelor economice şi juridice.

- etapele şi momentele de impact asupra mediului;

- sursele de poluare;
- natura substanţelor poluante;
- modul de acţiune asupra mediului al substanţelor poluante (natura
poluării);
- coeficientul de poluare în fiecare etapli şi coeficientul total de
poluare
pentru a stabili măsurile necesare îndeplinirii obiectivelor stabilite şi
anume: modificările procesului tehnologic în vederea transformării lui
într-un proces ecotehnologic; înlocuirea fazelor sau operaţiilor cu poluare
mare;

- indicatorul de calitate al mediului;

- măsurile de prevenire a poluării in fiecare etapă de desfăşurare a

procesului tehnologic;

- măsurile de reducere a poluării în fiecare etapă de desfăşurare a

procesului tehnologic;
- posibilităţile înlocuirii unor substanţe poluante sau periculoase cu
alte substanţe mai puţin poluante sau periculoase;
- măsurile de recuperare, tratare şi reciclare a reziduurilor secundare;
- măsurile de recondiţionare şi reciclare a deşeurilor;
- măsurile de reintegrare în mediu a deşeurilor;
 - costurile cu reducerea poluării;
- gradul optim de reducere a poluării;
- costurile cu prevenirea poluării;
- bilanţul ecotehnologic;
- conexiunea standardelor şi a instrumentelor economice şi juridice

- costurile implementării unui sistem de management de mediu;

- posibilităţile transformării întreprinderii într-o unitate ecotehllologică.

Numai printr-o astfel de abordare, societatea industrială-consumatoare

exponenţială de resurse naturale şi deci de poluare a mediului, trebuie să
treacă masiv la o societate informaţională-creatoare exponenţială de
inteligenţă, pentru a trece apoi Ia societate a cunoaşterii şi în final la
societatea conştientizată.

Numai o persoană informată şi conştientă de valoarea informaţiei poate

deveni prin comportament un ajutor esenţial în salvarea mediului şi
respectiv a Vieţii pe Terra!

Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unui activitatii cu

impact asupra mediului este necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a
indicatorului de calitate a mediului. Acest indicator Icm se poate calcula la nivelul
fiecarui poluant i, cu relatia:
CMAi
Cefi
Icmi= [%]
In care
: Cmax i
CMAi

- Icmi - indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului ‘i’;

- CMA i- concentratia maxima admisibila in poluant ‘i’;
Cefi

- - concentratia efectiva la momentul calcularii in poluant’i’;

- Cmax – concentratia maxima in poluant ‘i’ ce conduce la degradarea inevitabila a
mediului.
Acest indicator are valorile cuprinse intre 0 (cand poluarea este maxima si
inevitabila) si 1 (cand mediul este curat).
Indicatorulu calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor
poluantilor ‘p’ din mediul respectiv, cu relatia:
p CMAi Cefi

i 1 Cmax i CMAi
Icmi=
In care
:
- Icmi - indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor ‘p’
existenti in mediu la momentul calcularii.
 - Planul calitatii;
- Traseul tehnologic;
- Diagrama flux a a procesului tehnologic.

Calculul ICM pentru Aer :

Tabelul nr. 5 Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului:

Limita Debit de la care

Poluant admisa [mg se aplica norma
/ m3 ] [kg/h]
Oxizi de sulf exprimati in SO2 300 25
Oxizi de azot NOx exprimati in NO2 500 25
Amoniac 50 0,1
Compusi anorganici gazosi ai clorului 50 1
exprimati in
HCl
Compusi anorgatici gazosi ai fluorului. 55 0,5
Exprimati in
HF particule ,picaturi 0,5
Compusi organici (exclusiv CH4) 150 2
Praf 50 1
100 1
Metale grele 0,21 1 10 3
Totalul de Cd, Hg, Tl si compusii lor 5
5 10 3
Totalul de As, Se, Te si compusii lor Totalul de
Co,
Cr, Cu, Sn, Mn, Ni, Pb, Sb, Zn si compusii lor 3
25 10

CMAi
Cefi
Icmi= [%]
Cmax i
CMAi

Pentru oxizi de sulf exprimati in SO2:

300 0,0697
1,4996%
500 300
Pentru Oxizi de azot NOx exprimati in NO2:
 500 0,0141
1,6666%;
800 500
Pentru
Amoniac: 50 0,0402
1%;
70 50

Pentru Compusi organici (exclusiv CH4):

150 0,0915
0,7495%;
300 150

Pentru
Praf: 80 0,0030
1,5999%;
130 80

Pentru Metale grele. Totalul de Cd, Hg , Tl si compusii lor. Totalul de As, Se, Te si
compusii lor Totalul de Co, Cr, Cu, Sn, Mn, Ni, Pb, Sb, Zn si compusii lor:

4 0,003
0,9925%;
8 4

p
CMAi Cefi
i 1 Cmax i CMAi
Icmi=

Icmi=7,5081%
3. Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii mediului
3.1 Metode de prevenire a poluarii aerului

Sectorul energetic este un sector de importanţă strategică pentru

economia naţională. Strategia de dezvoltare durabilă a sectorului energetic
cuprinde obiective pe termen lung, care reflectă cererile economiei
naţionale referitoare la asigurarea resurselor, siguranţei şi eficienţei
energetice, utilizarea resurselor regenerabile şi protecţia mediului.

În prezent, omenirea se confruntă cu trei provocări majore:

➢ creşterea economică;
➢ consumul de energie şi resurse;
➢ conservarea mediului ambiant.
În condiţiile specifice sectorului energetic sunt necesare investiţii
care implică eforturi financiare semnificative.

Transpunerea legislaţiei europene de mediu implică obligaţii deosebite

pentru sectorul industrial şi implicit pentru cel energetic, obligaţii care nu se
pot realiza decât prin utilizarea unor tehnici performante, care au ajuns acum
la un nivel mondial de disponibilitate.

Directiva europeană pentru instalaţii mari de ardere - 2001/80/EC -

are ca scop îmbunătăţirea calităţii aerului în ţările Uniunii Europene şi
protecţia contra riscurilor de sănătate datorate poluării aerului.

Instalaţiile mari de ardere contribuie considerabil la emisiile de dioxid

de sulf, oxizi de azot şi pulberi, astfel că este necesară conformarea
instalaţiilor mari de ardere existente la cerinţele stadiului actual al celor
mai bune tehnici disponibile.

Utilizarea acestora face posibilă arderea unor cărbuni inferiori,

permiţând încadrarea funcţionării instalaţiilor energetice în prevederile
reglementărilor europene de mediu.

Efectele nocive ale oxizilor de azot sunt următoarele:

▪ dăunează organismului uman,

▪ determină formarea ploilor acide,
▪ contribuie la distrugerea stratului de ozon din stratosferă,
▪ influenţează clima prin accentuarea efectului de seră.
Pentru a limita efectele nocive ale acestora, concentraţia oxizilor de
azot în gazele de ardere este strict limitată.

În România, concentraţiile limită ale oxizilor de azot în gazele de

ardere sunt reglementate de H.G. nr. 541/2003 privind stabilirea unor
măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din
instalaţii mari de ardere cu completările şi modificările ulterioare (H.G.nr.
322/2005 şi respectiv H.G. nr. 1502/2006).
 Astfel pentru instalaţii mari de ardere cu putere termică mai mare de
500 MWt, limita este de 500 mg/Nm3, iar începând cu 01.01.2016 va fi de
200 mg/Nm3.
 În mod practic, pentru grupurile energetice nr. 3 şi 6, conform
studiului de fezabilitate pentru retehnologizare se va aplica soluţia de la
grupul energetic nr. 5 şi insuflarea de aer terţiar pe trei nivele de duze,
rezultând o reducere a oxizilor de azot cu cca. 40%.

Având în vedere că limita maximă admisă pentru oxizi de azot

începând cu 01.01.2016 este de 200 mg/Nm3 se impune implementarea
urgentă a soluţiilor prezentate mai sus.

Concentraţia oxizilor de azot de 200 mg/ Nm3 se poate realiza

numai aplicând toate cele patru soluţii tehnologice astfel:

o insuflarea de aer terţiar deasupra morilor;

o insuflarea de aer terţiar între ieşirea din arzător şi aspiraţia morilor;
o insuflarea de gaze arse recirculate într-o zonă situată
deasupra arzătoarelor;
o concentrarea prafului de cărbune la ieşirea din mori.
Concentraţia oxizilor de azot determinată la ieşirea din focar
rămâne aceeaşi şi la evacuarea gazelor de ardere în atmosferă.

În ceea ce priveşte temperatura gazelor de ardere şi concentraţia de

CO la ieşirea din focar, în soluţia cu insuflare de aer terţiar deasupra
aspiraţiilor morilor de cărbune se realizează valori maxime, iar în soluţia
cu insuflare de gaze arse recirculate şi concentrator de praf, se realizează
valorile cele mai mici.

Soluţiile cele mai favorabile din punct de vedere a evitării

zgurificării sunt tehnologiile cu concentrator.

Pe lângă măsurile primare aplicate pentru reducerea oxizilor de azot

se folosesc şi măsuri secundare prin care se încearcă eliminarea oxizilor de
azot deja formaţi.

Majoritatea tehnologiilor se bazează pe injecţia de amoniac, uree

sau alte componente, care reacţionează cu NOx, formând azot molecular.
Poluanţi Acţiuni posibile asupra:
Aprovizionării Stocare şi manipulare Procese de fabricaţie
Umidificarea
Praf Selecţia materiei stivelor Stropirea
prime cu materiale
purvurulente
Înlăturarea Precauţie in Precauţie în
AMINE aminelor depozitarea şi tratarea
Utilizarea utilizarea stocurilor produşilor de
produşilor in izolaţie
de substituţie scopul aprovizionării utilizaţi
Sortarea
deşeurilor Înlăturarea
Metale grele reciclabile prafului de metale
(procedee de grele in scopul
fabricaţie la reciclării înainte
înaltă de valorificare
temperatură)
Procurarea
Economie de
combustibilului si
energie Combustia
Oxizi de a materiei prime
in strat fluidizat
sulf (S02) cu mic conţinut de
Injecţii cu agenţi
SOS) sulf Desulfurarea
combustibilului de desulfurare in
focar
Oxizi de Înlăturarea
azot (NO, anumitor produşi Reglarea combustiei
N02)
Economie de energie
Oxizi de 0 noua Reglarea combustiei
carbon (CO, politica (in cazul CO)
C02) energetica
Compuşi Acoperişul
organici Înlăturarea
depozitelor de Procedee de etanşare
volatili (COV) anumitor solvenţi
hidrocarburi
Stocaj etanş
Sortarea deşeurilor Cunoaşterea buna a
Dioxinne reciclabile proceselor
si furani (procedee la înaltă tehnologic
temperatură) e
3.2 Metode de prevenire a poluarii apei
Pentru schimbarea situaţiei precare a apelor din România sunt necesare
măsuri la nivel naţional, local şi la nivelul fiecărui agent economic, pentru
prevenirea şi controlul poluării, protecţia calităţii apelor subterane etc.
Principalele masuri sunt:

▪ prevenirea şi controlul poluării apelor de suprafaţă

Atât prevenirea, cât şi combaterea pot fi costisitoare, în funcţie de miza care
se urmăreşte, dar prevenirea este desigur mai simplă decât tratamentul curativ.

Creşterea calităţii apei unui râu se poate obţine prin tehnici nestructurale
sau structurale care au în vedere prevenirea poluării şi conservarea calităţii
resurselor de apă.

Tehnicile structurale constau în practicarea de îngrădiri zonale (garduri),

pază, deflexie curenţi, remodelare a albiei, manipularea vegetaţiei şi a substanţelor
organice etc.

Tehnicile nestructurale au în vedere stoparea poluării, îmbunătăţirea

legislaţiei, a standardelor, a educaţiei enviromentale sau schimbarea regimului de
uzinare hidrotehnică, refacerea zonelor umede etc. pentru un mediu curat.
 De remarcat în acest sens o serie de măsuri care vizează in primul rând:

realizarea de staţii de epurare la agenţii economici nedotaţi şi completarea

capacităţilor existente la nivelul necesar;
îmbunătăţirea randamentului staţiilor de epurare prin perfecţionarea
tehnologiilor, instalaţiilor şi a exploatării lor;
înnăsprirea şi generalizarea reglementărilor existente prin aplicarea de
penalităţi, pe baza principiului „cine poluează, plăteşte";
actualizarea şi extinderea numărului de indicatori din standardele privind
calitatea efluenţilor pentru îmbunătăţirea calităţii receptorilor;
aplicarea celor mai eficiente metode tehnice, administrative şi juridice
pentru protecţia mediului împotriva poluării difuze (ale cărui efecte
pe termen lung nu sunt cunoscute), pentru limitarea/reducerea ei, prin
folosirea raţională şi riguros planificată a îngrăşămintelor şi
pesticidelor;
stabilirea şi introducerea de reglementări privind diminuarea poluării
termice .a resurselor de apă, complet nerezolvată la nivel naţional, dar
care este o problemă specifică industriei energetice chiar şi la nivel
mondial;
▪ dezvoltarea de tehnologii integrate de epurare-tratare a apelor uzate, astfel înct
calitatea lor finală să le facă utilizabile în industrie, agricultură, acvacultura,
agrement
▪ protecţia apelor subterane, care se poate face prin:
refacerea reţelelor de colectare a apelor uzate din localităţi şi de pe
platformei industriale;
studierea şi eliminarea cauzelor care produc pierderi de substanţe
petroliere implicit, poluarea solului, subsolului şi a resurselor de apă,
cu o atenţie sporită în ceea ce priveşte poluarea difuză, oriunde s-ar
produce ea (dat fiind, mai ales, faptul că efectele pe termen lung pe
care le implică nu sunt cunoscute).
▪ urmărirea si supravegherea calităţii apelor
modernizarea sistemelor existente de supraveghere;
urmărirea surselor de poluare difuză;
introducerea de aparatură pentru măsurarea debitelor de apă captate şi evacuate
supravegherea (monitorizarea) strictă a producţiei, transportului şi
folosirii îngrăşămintelor şi pesticidelor;
colaborarea permanentă la fundamentarea şi aplicarea programelor de
organizare (supraveghere şi/sau gospodărire), în scopul prevenirii
degradării, eroziunii sau colmatării terenurilor sau a altor efecte distructive
ale apelor.
In aceste condiţii este necesară intervenţia omului care trebuie să
acţioneze pentru prevenirea şi combaterea poluării.

Epurarea apelor uzate reprezintă ansamblul de măsuri şi procedee

prin care impurităţile de natură chimică(minerală şi organică) sau
bacteriologică conţinute în apele uzate sunt reduse sub anumite limite,
astfel încât aceste ape să nu dăuneze receptorului şi să aiba o utilizare
corespunzătoare.

In general, procesele de epurare sunt asemănătoare cu cele care au

loc în timpul autoepurării, numai că se desfăşoară sub control, fiind dirijate
de om, şi cu o viteză mult mi mare.

Apa uzată care intră în staţia de epurare conţine:

a. compuşi, impurităţi mari;

b. suspensii grosiere mari;
c. grăsimi si uleiuri emulsionate;
d. grăsimi neemulsionate;
e. suspensii minerale granulate fine;
f. suspensii grosiere de natura organica;
g. suspensii fine de natura organica;
h. suspensii coloidale minerale;
i. suspensii coloidale organice;
j. substanţe minerale dizolvate;
k. substanţe organice dizolvate;
l. microorganisme si bacterii;
m. compuşi pe baza de azot;
n. fosfor.
3.3 Metode de prevenire a poluarii solului
Principalele măsuri ce trebuie să devină obiective de politică
economică si socială pentru fiecare bară sunt:

o redimensionarea creşterii economice, în sensul conservării

resurselor naturale;
o modificarea calitativă a proceselor de creştere economică;
o asigurarea unui nivel de creştere controlată a populaţiei;
o restructurarea tehnologică şi ţinerea sub control a riscurilor ce
însoţesc aceste tehnologii;
o integrarea deciziilor economice şi a celor referitoare la protecţia
mediului într-un proces unic;
o întărirea cooperării internaţionale, în vederea soluţionării
problemelor globale cu care se confruntă omenirea;
o reducerea dependenţelor de petrol şi promovarea resurselor
energetice regenerabile;
o intensificarea, colectarea, depozitarea şi eliminarea deşeurilor
după cele mai noi tehnologii;
o limitarea păşunatului intensiv şi plantarea de produse forestiere;
o limitarea defrişatului şi creşterea procentului de împădurire;
o supravegherea şi controlul aplicării îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor;
o controlul şi monitorizarea permanentă a surselor de poluare;
o utilizarea eficientă a unor noi resurse energetice, nepoluante;
o industrializarea după principiile de dezvoltare durabilă;
o organizarea dezvoltării economice pe baza criteriilor ecologice,
ţînând seama de dezvoltarea durabilă;
o utilizarea unor modalităţi şi tehnici de prelucrare adecvată a deşeurilor;
o crearea unor structuri specializate de valorificare a deşeurilor
electronice- electrotehnice şi a deşeurilor din materiale plastice;
o crearea unui sistem public de colectare selectivă de deşeuri
menajere, în vederea recilării acestora
o includerea cheltuielilor de tratare a emisiilor poluante în costurile
de fabricaţie şi întreţinere după principiul "poluatorul plăteşte";
o părăsirea principiului profitului substanţial si imediat si
înlocuirea lui cu principiile ecotehnologice de dezvoltare durabilă a
unei economii;
o dezvoltarea şi implementarea unui Sistem de Management de Mediu;
o (SMM) care să ajute la minimizarea impactului oricărei activităţi
asupra mediului;
o organizarea monitoringului de mediu, a eruditului ecologic şi
dezvoltarea pieţei ecoindustriilor.
Tabelul 3.2 Compozitia deseurilor menajere

Conţinut Procentual
Tipul de deşeu In România In care în
Bucureşti
Hârtie 13,8 3.56
Materiale plastice 11,0 1,60
Metale 2,5 1,59
Sticlă 5,5 2,20
Textile 3,2 2,10
Diverse (resturi vegetale 64 58,65
Umiditatea nespecificată 30,30
Tabelul 3.3.Estimarea potentialului energetic al fenomenelor naturale

Nr. Energie
Sursă de energie disponibilă
Crt totală,
. [Wh]
1 Energia solară directă (la suprafaţa pământului) 1016
2 Fotosinteză
- organisme marine
- organisme terestre, păduri, culturi 1014 1013
3 Biotransformarea deşeurilor industriale, 10 1
organice 2
4 Energia termică a oceanelor 101
3
5 Energia eoliană a vânturilor regulate 10 1
2
6 Energia precipitatiilor 10 1
2
7 Energia cursurilor de apa 10 1
1
8 Energia mareo-motrice 109
9 Energia marilor curente oceanice 108
10 Energia valurilor de-a lungul coastelor 101
0
11 Energia geotermică 101
0
 Energie
Necesităţi de energie pe plan mondial totală,
[Wh]
1 Energia totală necesară metabolismului uman 101
pentru asigurarea vieţii a 4 miliarde ele 1
locuitori
2 Totalul necesităţilor energetice pentru
susţinerea 101
civilizaţiei mondiale 3

4. Stabilirea metodelor de reducere a poluarii

4.1 Procedee de reducere a poluarii apelor

Prevenirea poluării apelor se face, mai ales, prin măsuri de

supraveghere şi control, iar combaterea poluării se realizează prin
construcţii, instalaţii, echipamente, etc. prin aşa numitele staţii de epurare
a apelor uzate.

Epurarea apelor uzate reprezintă ansamblul de măsuri şi procedee

prin care impurităţile de natură chimică(minerală şi organică) sau
bacteriologică conţinute în apele uzate sunt reduse sub anumite limite,
astfel încât aceste ape să nu dăuneze receptorului şi să aiba o utilizare
corespunzătoare.

In general, procesele de epurare sunt asemănătoare cu cele care au

loc în timpul autoepurării, numai că se desfăşoară sub control, fiind dirijate
de om, şi cu o viteză mult mi mare.

Pentru fiecare constituient nominalizat mai sus trebuie conceput

special un proces de reţinere si neutralizare care să se desfăşoare în
construcţii dotate cu instalaţii şi echipamente specifice capabile să răspundă
sarcinilor impuse de tehnologia de epurare. Epurarea se execută în instalaţii
speciale denumite staţii de epurare şi cuprinde mai multe etape.
 La epurarea apelor uzate cu conţinut de metale se foloseşte
precipitarea dirijată, la pH controlat în mediu reducător (se aplică în cazul
apelor cu conţinut mare şi variat de metale grele: Fe, Cu, Ni, Co, Mn, Mo,
V, Zn, Cu, Cd, Hg etc), realizându-se şi o recuperare de 98...99% a acestor
metale, procesul decurgand in doua etape:

o formarea combinatiilor insolubile si a combinatiilor

organometalice care prin volatizare se transforma in sedimente;
o acumularea metalelor prin absortie pe suprafata celulelor vii (biomasa).

Productia industriala necesita continuu solutii pentru epurarea apei

uzate. Continutul si incarcarile apei uzate provenita din industrie nu sunt
similare cu cele ale apei menajere, iar epurarea acesteia nu poate fi
realizata de statiile de epurare orasenesti. In mod normal, apa uzata
provenita din industrie poate contine mai multe elemente periculoase
pentru mediu decat apa uzata menajera. Din aceasta cauza , tratarea apei
uzate provenita din fabricare necesita mai multa atentie.

In cadrul epurarii apelor uzate industriale, se pot adopta solutii mai

complexe. Modul de epurarea apei pentru industrie depinde de tipul de
industrie. Astfel, este folosita des o combinatie a mai multor metode de
epurare. O cerinta de baza in vederea selectionarii procesului de epurare
optim este aceea de a cunoaste productia industriala.

Decantarea (sedimentarea)
Decantarea este procesul fizic de separare din apele uzate a
particulelor solide organice sau anorganice prin depunere gravimetrica in spatii
cu regim hidraulic controlat. Timpul de decantare este dependent de
dimensiunea particulelor dispersate in masa de apa.

Timp de sedimentare pentru 1m adancime apa

Dimensiunea maxima
Particula Timp de
a particulei[mm] sedimentare
Pietris 10 1 secunda

Nisip 1 10 secunde

Nisip fin 10−1 2 minute

Argila 10−2 2 ore

Bacterii 10−3 8 ore

Particule 10−4 2...200 ani

coloidale ....
10−6
 Schema unei instalaţii de clorinare:

1-rotametru; 2-filtru, 3-filtru, 4-conducta, 5-dispozitiv de amestecare ,6-

apa, 7- ajutaj evacuare; 8-robinet reglaj apa, 9-robinet reglaj clor, 10-
dispozitiv de destindere gaz(clor); 11; 12-manometre, 13-robinet
deschidere clor ,14-baterie de clor, 15-rezervor de apa.
o metode fizice: termice, electrice, lumina solara, expunere la radiatii
ultraviolete, microunde; ultrasunete, iradiere cu raze gamma.
o metode chimice: cu oxidanti chimici; halogeni; compusi halogenati; ozom;
permanganate de potasiu; tratare cu ioni metalici .
o metode combinate
Pentru distrugerea germenilor si pentru a obtine o apa perfect
dezinfectata este necesar ca apa sa fiarba circa un minut ,la presiunea
atmosferica de la nivelul marii.Fierberea apei este un procedeu sigur dar
foarte costisitor ,de aceea se folosesc celelalte metode alese in functie de
factorii care influenteaza dezinfectia.

Deoarece metoda de dezinfectare cu clor si produsii lui este cea mai des
folosita,in figura de mai sus se prezinta o instalatie de clorinare.

Clorul este un dezinfectant si un oxidant puternic care asigura un standard

ridicat de igiena la un pret redus.

Apa uzata,in special cea menajera ridica probleme privind coroziunea

suprafetelor metalice cu care intra in contact.Toate suprafetele
metalice ale statiei in contact cu apa uzata ,trebuie protejate
anticoroziv.De aceea se recomanda utilizarea materialelor moderne gen
polistiren ranforsat cu fibra de sticla .Conducta de evacuare a apei uzate
cuprinde un tronson de inox in zona instalatiei de clorinare iar tevile ce
transporta namolul trebuie sa aia grosime supradimensionata pentru a
face fata uzarii abrazive.

4.2 Metode de reducere a poluarii solului

Din pacate, solul poluat cu un agent poluator, poate rămâne poluat

zeci sau chiar sute de ani, fără posibilitatea depoluarii. Expresia ‘pământul
suportă orice’ , cu particularizarea ‘solul suportă orice’ nu mai poate fi deloc
acceptată deoarece poluarea intensa a acestuia conduce la distrugerea vieţii
pe pământ. De aceea, se impun cu necesitate o serie de măsuri de prevenire
a poluării solului, măsurii care trebuie să fie reglementate prin lege de
fiecare ţară. Aceste măsuri trebuie să fie stabilite în funcţie de:

o modurile de poluare ;
o natura substanţelor poluante ;
o natura activităţilor poluante ;
o întelegerea mecanismelor care reglează viaţa pe Terra ;
o natura surselor de poluare şi gradul de educaţie şi înţelegere a
locuitorilor zonelor respective şi gradul de dezvoltare economică.
Principalele măsuri ce trebuie să devină obiecte de politică economică
şi socială pentru fiecare ţară sunt :

• redimensionarea creşterii economice, în sensul

conservării resurselor naturale
• modificarea calitativă a proceselor de creştere economică ;
• asigurarea unui nivel de creştere controlată a populaţiei ;
 • restructurarea tehnologică şi ţinerea sub control a
riscurilor ce însoţesc aceste tehnologii ;
• integrarea deciziilor economice şi a celor referitoare la
protecţia mediului ;
• întărirea cooperării internaţionale, în
vederea soluţionării problemelor globale cu care se
confruntă omenirea ;
• reducerea dependenţelor de petrol şi promovarea
resurselor eco- energetice ;
• intensificarea, colectarea, depozitarea şi eliminarea
deşeurilor după cele mai noi tehnologii ;
• limitarea păşunatului intensiv şi plantarea de produse forestiere ;
• limitarea defrişatului şi creşterea procentului de împădurire ;
• noi tehnologii de prevenire a eroziunii solului ;
• utilizarea pe scară largă a produselor de recuperare,
recondiţionare şi reciclare a deşeurilor ;
• experimentarea şi definitivarea tehnologiilor de recultivare a
terenurilor degradate din diverse cauze (exploatări miniere,
halte de steril) ;
• experimentarea şi definitivarea tehnologiilor de refacere
ecotehnologicş a solurilor afectate cu petrol şi apă sărată ;
• fundamentarea măsurilor de refacere a solurilor poluante cu
metale grele ;
• brevetarea tehnologiilor de fertilizare a culturilor şi solurilor
în condiţii de protecţie a mediului ambiant ;
• realizarea unui monitoring-integrat al solului ;
• supravegherea şi controlul aplicării îngrăşămintelor chimice
şi pesticidelor ;
• administrarea deşeurilor retroactive şi reprocesarea
combustibilului nuclear uzat să se facă în conformitate cu
normativele internaţionale în vigoare ;
• controlul şi monitorizarea permanentă a surselor de poluare ;
• utilizarea eficientă a unor noi resurse energetice, nepoluante.

În concluzie se poate spune că la proiectarea oricărui ecoprodus,

oricărui ecoproces de prestare servicii sau oricărei activităţi
rezultate în urma unui ecoproces tehnologic trebuie avute în vedere
următoarele elemente :

• Planul calităţii
• Traseul tehnologic
• Diagrama flux a procesului tehnologic
• Etapele şi momentele de impact asupra mediului
• Natura substanţelor poluante
• Modul de acţiune asupra mediului
• Înlocuirea fazelor sau operaţiilor cu poluare mare
• Indicatorul de calitate al mediului
• Măsurile de recondiţionare şi reciclarea deşeurilor
• Măsurile de recuperare , tratare şi reciclarea reziduurilor secundare
• Măsurile de integrare în mediu a deşeurilor
 • Costurile cu reducerea poluării
• Costurile cu prevenirea poluării
• Conexiunea standardelor şi a instrumentelor economice şi
juridice Costurile implementării unui sistem de management de mediu .

4.3 Metode de reducere a poluarii aerului

Procedee de reducere ale poluarii oxizilor de azot

Generalitati:

Oxizii de azot, denumiti in mod general NOx sunt considerati poluanti

importanti prin efectele pe care le au atat asupra ecosistemelor cat si asupra
sanatatii oamenilor. Oxizii de azot cuprind: monoxidul de azot (NO); dioxidul
de azot (NO2) sau hipoazotida; protoxidul de azot (N 2O; trioxidul de azot
(N2O3); tetraoxidul de azot (N2O4) si pentaoxidul de azot (N2O5).

Dintre acestia cel mai periculos este NO 2, care este toxic pulmonar si
NO, care este instabil si in timp se oxideaza formand NO2.
 Toate procedeele ce utilizeaza arderea (cuptoare, cazane,
generatoare cu abur, turbine cu gaze, motoare termice) si unele procese de
fabricatie (elaborarea de metale si aliaje, producerea de acid azotic,
producerea de amine, procesele de sudare, etc.) formeaza oxizi de azot.

Tehnologii de limitare a formarii oxizilor de azot in timpul arderii.

Limitarea formarii oxizilor de azot in timpul arderii se poate face

prin asa numitele miscari primare de reducere a NOx (tab. 1) care au ca
scop:

▪ scaderea temperaturii de ardere;

▪ evitarea varfurilor de temperatura, prin uniformizarea si
amestecarea rapida a reactiilor in flacara;
▪ reducerea timpului de rezidenta la temperaturi inalte;
▪ reducerea oxigenului in zona de reactie;
▪ reducerea, la sfarsitul flacarii, a oxizilor de azot deja formati.

Tabelul 2.1. Masuri primare de reducere a NOx.

Masura primara Efectul sau este asupra

Reducerea excesului de aer NOx termic + NOx combustibil
Preincalzirea redusa a aerului NOx termic
Reducerea sarcinii NOx termic
Reducerea in trepte
Etajarea arderii NOx termic + NOx combustibil
combustibilului Etajarea
aerului NOx termic + NOx
Arzatoare cu NOx combustibil NOx termic +
redus Aer multiplu NOx combustibil
Proiectarea cazanului
Localizarea NOx
arzatoarelor termic NOx
Strat fluidizat termic
Recircularea gazelor de ardere NOx termic
Injectie de abur/apa NOx termic

Procedee de reducere a excesului de aer

Reducerea excesului de aer

Se face cu ajutorul unor arzatoare perfectionate care sa conduca la o

ardere completa si uniforma, cu un reglaj fin a raportului
aer/combustibil si imbunatatirea amestecului in zona de reactie.

Preincalzirea redusa a aerului

Se bazeaza pe faptul ca prin preincalzirea redusa se reduce rata de

formare a NOx termic. Variatia productiei de NOx termic cu temperaturi de
preincalzire t, a aerului este data de relatia:
 NOT [p*p*m] = 34 + 0,0667*t [°C]

Reducerea sarcinii de functionare

Functionarea la sarcini partiale are de asemenea ca rezultat reducerea de

NOx.

Aceasta metoda nu se poate lua in considerare decat pe termen scurt,

cand este necesara limitarea momentana a emisiei de NOx.

Combustia catalitica

Un catalizator permite, in principiu, scaderea considerabila a

temperaturii la care este intretinut fenomenul de autocombustie. De
exemplu, folosirea unui arzator radiant la care temperatura de ardere este
limitata de masa refractara in
care are loc aceasta ardere, reduce la valori de 20...40mg/m N (la o proportie de
3

3%O2), valori mult mai mici decat in cazul arzatoarelor clasice.

Fig. 2.4. Arzator cu flux radiant

Procedeee de reducere ale poluarii particulelor de praf

Praful este dat de totalitatea particolelor si microparticolelor solide
suspendate in aer, de obicei vizibile cu ochiul liber. Cele mai mici particule
suspendate in aer au o mărime de aproximativ 0,002µm , iar cele mai
mari au peste 2,5µm. In funcţie de diametrul lor particulele ce formează
praful se considera fine daca au diametrul mai mic de 2,5µm si grosolane,
cand au diametrul mai mare de 2,5µm.

Particulele au in compoziţia lor Al, Ca, Si, si 02 sub forma de silicati de

aluminiu, dintre care unii mai conţin si ionul de calciu.
 Arderea incompleta a combustibililor pe baza de carbon precum
cărbunele, păcura, benzina si combustibilul diesel produce multe particole
de praf numite fumigene, care in principal este formata din cristaloizi de
cărbune.
Normele de protecţia mediului limitează cantitatea de praf depusa
intr-un an la nivelul solului la 200g/m2.

Particulele materiale se îndepartează fie prin filtrare (pentru cantităti

mici) fie cu ajutorul colectoarelor de praf (pentru cantităti mari). Alegerea
metodei si a echipamentelor corespunzătoare se face ţinand cont de
urmatoarele:

▪ concentraţia de particule;
▪ dimensiunea si forma particulelor;
▪ gradul necesar de reţinere a particulelor;
▪ presiunea si debitul aerului poluat;
▪ caracteristicile fizice si chimice ale prafului;
▪ cerintele utilizatorului si metoda dorită de îndepărtare
a particulelor.
Reţinerea pulberilor sau prafului se face prin desprăfuire cu
ajutorul unor filtre care se caracterizează prin:

o debitul de gaze poluante care ies din proces si sunt preluate de filtre;
o diametrul particulelor pe care poate să le reţina;
o temperatura maxima a gazelor ,aduse in filtre;
o gradul de retinere sau eficienta filtrului;
o pierderea de presiune in filtru ;
o costurile anuale de intreţinere.

 BILANTUL DE MEDIU

RAPORT ASUPRA BILANTULUI DE MEDIU NIVEL II

S.C OMV PETROM S.A

BENEFICIAR : S.C. OMV Petrom S.A.

ELABORAT: S.C AUDITECO Global Environmental Services S.R.L., inscrisin

Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la
pozitia nr. 12 pentru intocmirea Bilanturilor de mediu

CUPRINS

INTRODUCERE
I. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZARE

1. Date generale

2. Amplasarea

3. Profilul de activitate

II. DESCRIEREA REZULTATELOR INVESTIGATIILOR REALIZAT

 1. INTRODUCERE

Bilanţul de mediu, conform O.U.G. nr. 195/2005, este definit ca procedurã

de a obţine informatii asupra cauzelor şi consecintelor efectelor negative cumulate
anterioare, prezente şi anticipate ale activitatii, in vederea cuantificariiimpactului
de mediu efectiv de pe un amplasament.

Bilanţul de mediu va identifica şi cuantifica rãspunderea pentru starea

mediului în zona de impact a activitatii analizate, pentru a stabili asumarea unor
obligaţii sau acordarea unor compensatii, potrivit prevederilor legale, pentru
refacerea calitatii mediului.

Bilanţul de mediu este întocmit în conformitate cu:

- Ordinul nr.184/1997 al M.A.P.P.M. privind procedurile de realizare a

bilanţurilor de mediu, completata de Ordinul nr. 709/1999

- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementãrii privind

evaluarea poluarii mediului, completata de Ordinul nr. 1144/2002 si Ordinul nr.
592/2002

BilanĘul de mediu nivel II a fost cerut întrucât bilanţul de mediu nivel I a

indicat calitativ şi cantitativ un anumit nivel al poluării pe amplasamentul analizat
fiind necesare clarificãri privind confirmarea / infirmarea poluãrii identificate şi
nivelul la care acesta se situeazã în raport cu limitele maxime admise pentru
poluanţi prin legislaţia în vigoare.

BilanĘul de mediu nivel II prezintã investigaţiile asupra amplasamentuluişi

a zonei de impact pentru a determina intensitatea poluãrii prin prelevãri de probe
şi analize fizico-chimice ale factorilor de mediu apă, aer şi sol.
 I. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZARE
1. DATE GENERALE

Denumire: S.C. OMV Petrom S . A .

Adresa : localitatea Bucsani , comuna Bucsani, jud. Dambovita

Telefon: 0245212455/ 0245212446

E-mail: omv-petrom.@petrom.com

Website: https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/header/Home

Nr. Reg. ComerĘ: J 04/1393/21.01.1998

C.U.I.: RO9018613

Forma de proprietate: societate comercialã pe actiuni, cu capital integral privat

2. AMPLASAREA
In conformitate cu Planul de încadrare în zonă (anexa la BM II), societatea
este amplasata in intravilanul localitatii Bucsani , pe partea stanga a drumului
national DJ 720 , în sensul de mers Bucsani- Adanca , la o distanta de cca. 20 km
vest fata de municipiul Targoviste . Conform Planului de situatie, societatea are
urmãtoarele vecinatati:
Nord – S.C. Romarm S.A

Sud – DJ 720 si parc proprietate Primarie

Est - Padurea Bucsani

Vest - pasune proprietate Primarie

Accesul în societate se realizeaza printr-un drum Asfaltat , racordat la drumul judetean Dj 720

3. PROFILUL DE ACTIVITATE

Activitatea principalã desfãşuratã de S.C. OMV Petrom S.A. conform

Certificatului de inregistrare este :
 Cod CAEN 2811 - Extractia de petrol si gaze

II. DESCRIEREA REZULTATELOR INVESTIGATIILOR REALIZATE

1. SOL

NECESITATEA EFECTUÃRII INVESTIGAŢIILOR

Din informatiile furnizate de societate, in data de 18.05.2010 a fost un eveniment de
poluare a albiei raului Ialomita pe o lungime de cca. 10 km, in urma antrenarii de apele
pluviale a pacurei si titeiului de pe platforma de depozitare temporara a containerului
metalic cu Pacura
In urma evenimentului, societatea a luat urmatoarele masuri:
- s-a executat rebord din beton in jurul spatiului de depozitare;
- s-a acoperit depozitul
- s-a inlaturat urmarile poluarii din raul Ialomita prin utilizare de materiale
absorbante Prin masurile luate a fost stopata posibilitatea de continuare a
poluarii.
În vederea stabilirii gradului de poluare a solului in urma evenimentului
produs, s-au recoltat probe de sol de la adancimea de 5 cm si 30 cm de pe malul
drept al raului Ialomita , in locul unde a fost antrenat titeiul si pacura .

In proba de sol prelevata s-a analizat indicatorul “Continutul total de

hidrocarburi din petrol” avand in vedere ca sunt materiale petroliere .

Locul de prelevare a probei de sol este prezentat în Planul de prelevare probe

(anexa la BM II).

DESCRIEREA INVESTIGAŢIILOR ŞI A TEHNICILOR DE LUCRU

Tehnicile de prelevare a probelor de sol au respectat recomandãrile anexei

A.3 din Ordinul nr. 184/1997, şi anume:

- vegetaţia a fost complet îndepãrtatã de pe aria de prelevare a probei;

- s-a utilizat un instrument de prelevare care a asigurat prelevarea unui volum
de mostrã suficient analizei;
- prelevarea s-a realizat de la douã adâncimi diferite, reprezentând adâncimile
situate la 5 cm şi respectiv 30 cm de suprafaţa solului;
- conservarea probelor s-a realizat conform procedurilor standard.
Prelevarea probelor de sol a fost efectuata în data de 27.09.2010 de catre
responsabil protectia mediului a S.C. OMV Petrom S.R.L. si in prezenta evaluatorului.

Descrierea locului de prelevare

Locul de prelevare a probei de sol si tipul de teren supus investigaţiilor analitice sunt
prezentate în tabelul urmator:
 Cod Amplasare Tip teren
probă

Malul drept al raului Ialomita in imediata pamant

Proba 1 si 2 apropiere a podului

Tehnicile de lucru

- Modul de lucru: conform SR 13511/2007

- Aparatura folosita: conform SR 13511/2007

INTERPRETAREA REZULTATELOR

Interpretarea rezultatelor în stabilirea nivelul de poluare s-a

realizat în conformitate cu reglementãrile în vigoare, şi anume:

- Ordinul nr.184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a

bilanţurilor de mediu;

- Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementãrii privind evaluarea poluãrii mediului.

Valorile de referinĘã pentru proba de sol prelevata sunt stipulate în

Ordinul nr.756/1997.

Conform acestui Ordin, folosinţa terenului este clasificatã astfel:

- folosinĘã sensibilã a terenurilor este reprezentatã de utilizarea acestorapentru

zone rezidenţiale şi de agrement, în scopuri agricole, ca arii protejate sau zone
sanitare cu regim de restricţii, precum şi suprafeţele de terenuri prevãzute
pentru astfel de utilizãri în viitor;

- folosinĘã mai puĘin sensibilã a terenurilor include toate utilizãrile industriale şi

comerciale existente, precum şi suprafeţele de terenuri prevãzute pentru astfel
de utilizãri în viitor.

Zona amplasamentului societatii este încadrata în zonă de teren

cu folosinĘă mai puĘin sensibilă
 Nivelul poluãrii functie de concentrative poluantilor evacuati în mediu
este dat de Ordinul nr.756/1997, şi este definit astfel:

“Poluarea potenĘial semnificativã - concentraţii de poluanţi în mediu, ce

depãşesc pragurile de alertã prevãzute în reglementãrile privind evaluarea poluãrii
mediului. Aceste valori definesc nivelul poluãrii la care autoritãţile competente
considerã cã un amplasament poate avea un impact asupra mediuluişi stabilesc
necesitatea unor studii suplimentare şi a mãsurilor de reducere a concentraţiilor de
poluanţi în emisii/evacuãri.”

Prag de alertã - concentraţii de poluaţi în sol , care au rolul de a avertiza

autoritãţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care
determinã declanşarea unei monitorizãri suplimentare şi / sau reducerea
concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuãri.

“Poluarea semnificativã - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depãşesc

pragurile de intervenĘie prevãzute în reglementãrile privind evaluarea poluãrii
mediului”.

Prag de intervenĘie - concentraţii de poluanţi în sol, la care autoritãţile

competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea
concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuãri.

Valorile de referinĘă normate de Ordinul nr. 756 / 1997 pentru indicatorul

analizat “ Total hidrocarburi din petrol” sunt prezentate în tabelul urmator:

Prag de alertã Prag de intervenĘie

Valori (mg/kg subst. usc.) (mg/kg subst. usc.)

normale folosinĘă
Indicator folosinĘă
mai puĘin folosinĘă folosinĘă
(mg/kg mai puĘin
sensibilă sensibilă a sensibilă a
s.u.) sensibilă a
a terenului terenului
terenului
terenului

Total hidrocarburi < 100 1000 200 2000 500

din petrol (THP)

Analiza asupra investigaţiilor analitice realizate a urmărit stabilirea gradului

de poluare al solului, datorat poluarii accidentale din data de 18.06.2009.

Analizele la probele de sol recoltate au fost efectuate in perioada 20.09 –

05.10.2009 si au fost efectuate de Laboratoarele TONNIE Ploiesti, care a eliberat
Raport de incercare nr.1617/05.10.2009 (anexa la BM II).
 In tabelul urmator se prezintă valorile măsurate la cele două adâncimi de
prelevare, pentru indicatorul analizat în probele de sol prelevate

Indicatori Sol recoltat de la Sol recoltat de la

5 cm adancime 30 cm adancime

Total hidrocarburi din petrol 20 40

(THP), mg/kg s.u.

Caracterizare nivel de poluare al solului de pe amplasamentul

statiei

Valorile obtinute pentru cele doua probe de sol se incadreaza in valorile normale,
conform Ordinul 756/1997.

CONCLUZII

Continutul de “Total hidrocarburi din petrol” din arealul investigat

încadrează poluarea la un nivel nesemnificativ.

Rezultatele analizei indica faptul ca titeiul fiind un produs petrolier

greu nu a percolat stratul de sol din zona afectata, acesta fiind preluat de
materialele absorbante, iar o parte fiind antrenat de apele raului Ialomita .
2. PANZA FREATICA

2.1 NECESITATE EFECTUĂRII INVESTIGAŢIILOR

În vederea stabilirii influenţei activitatii desfasurate de societate asupra

panzei freatice, in cadrul Bilanţului de mediu nivel II s-au realizat investigaţii
analitice asupra calitatii apei dintr-o fantana situata in imediata vecinatate, in
aval de societate.

InvestigaĘiile analitice s-au efectuat pentru a confirma / infirma nivelul

de poluare a panzei freatice.

Intrucat potentiali poluanti pot fi: titeiul si pacura depozitate s-a stabilit ca
indicatorul analizat in apa din fantana sa fie “ substante extractibile “

Analiza probei de apă prelevata din fantana s-a realizat de către Laboratorul
de calitate a apelor, A.N. “Apele Romane”.

Amplasarea locului de prelevare a probei de apa este prezentat în Planul

de amplasare (anexa la BM II).

5.2 DESCRIEREA INVESTIGAŢIILOR ŞI A TEHNICILOR DE LUCRU

Tehnicile de prelevare probe ape au respectat reglementările în vigoare

• luarea probelor:
In data de 28.09.2009 s-a prelevat o proba de apa, din fantana sapata in
imediata vecinatate a societatii, in aval.

• conservarea probelor:
Proba a fost conservata în vederea determinãrii indicatorilor chimici.

Metodele de analize utilizate:

- Substanţe extractibile cu solventi organici SR 7587 / 96
5.3 INTERPRETAREA REZULTATELOR

Interpretarea rezultatelor s-a făcut pe baza urmãtoarelor reglementãrişi

normative:

- Ordinul nr. 184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a

bilanţurilor de mediu;

- Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementãrii privind evaluarea

poluãrii mediului;

- H.G. nr. 352 / 2005 - Hotărâre privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002
pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a
apelor uzate, intrucat in Legea 311/2004 privind calitatea apei potabile nu este
prevazut indicatorul “substante extractibile” si nici indicatoprul “produs petrolier”.

Valorile de referinta conform NTPA 001 din H.G. nr. 352 / 2005 sunt
prezentate in tabelul urmator:

Nr. Crt Indicator de calitate U.M. Valori max. admise

1 Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 20

Rezultatele investigatiei
Laboratorul de Calitatea apelor – A.N. “Apele Romane”, Administratia
Bazinala de Apa SIRET a efectuat analize la proba de apa prelevata din fantana
aflata in aval de societate, valorile obtinute in urma analizelor fiind consemnate
in Raport de Incercare nr. 2072/29.09.2010 (anexa la BM II).

Indicatorul analizat si valorile obtinute sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. U.M. Rezultatele Valoare

Crt. incercarii
Indicator de calitate informativa

1. Substante extractibile cu mg/dm3 < 20 2,6

solventi organici
 Conform Ordinului 756/1997 – Ordin pentru aprobarea reglementãrii
privind evaluarea poluãrii mediului, impactul produs de apele epurate evacuate
in emisar – paraul Ghertu este prezentat in tabelul urmator:

Concentrati Prag de Prag de

i realizate intervenţie alertã 70%
Indicatori U.M. CMA CMA Nivel al poluãrii

chimici analizaţi

Substante mg/l 2,6 20 14 Poluare

extractibile cu nesemnificativã
solventi organici

CONCLUZII

Valoarea obtinuta la indicatorul analizat “Substante extractibile “ in

apa prelevata din fantana situata in aval de societate nu depaseste limitele
prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005, ceea ce indica o poluare
nesemnificativa a acesteia.

3. AER

În cadrul Bilanţului de mediu nivel I, s-a reliefat ca din activitãtile desfãsurate

în cadrul societatii emisiile rezultate sunt nesemnificative.

4. APA

4.1 NECESITATE EFECTUĂRII INVESTIGAŢIILOR

În cadrul Bilanţului de mediu nivel I, s-a relevat:
- apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare sunt preluate de sistemele
de canalizare interioare ale halei de productie, evacuate in canalizarea exterioara cu
deversare in statia de epurare. Apele epurate sunt evacuate in emisar – paraul Ghertu.
- apele pluviale de pe acoperisul halei si de pe o parte din aleile de acces
betonate sunt preluate prin guri de scurgere de reteaua de canalizare pluviala, si
impreuna cu apele epurate sunt deversate printr-o gura de varsare in paraul Ghertu.
 În vederea stabilirii influenţei poluantilor in apele evacuate, in cadrul
Bilanţului de mediu nivel II s-au realizat investigaţii analitice asupra apelor epurate
evacuate in emisar, paraul Ghertu.

InvestigaĘiile analitice pentru factorul de mediu apă au urmărit

confirmarea / infirmarea nivelului de poluare a apelor epurate evacuate in
emisar.

Analiza probei de apă s-a realizat de către Laboratorul de calitate a apelor,

A.N. “Apele Romane”.

Amplasarea locului de prelevare a probei de apa este prezentat în Planul

de amplasare (anexa la BM II).

4.2 DESCRIEREA INVESTIGAŢIILOR ŞI A TEHNICILOR DE LUCRU

Tehnicile de prelevare probe ape au respectat reglementările în vigoare

• luarea probelor:
In data de 09.09.2009 s-a prelevat o proba de apa, de la gura de evacuare
in Raul ialomita , conform SR ISO 5767

• conservarea probelor:
Proba a fost conservata în vederea determinãrii indicatorilor chimici.

Analizele s-au realizat în conformitate cu H.G. nr. 352 / 2005 - Hotărâre privind
modificarea si completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind
conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

Metodele de analize utilizate:

- pH SR ISO 10523 / 97

- Suspensii STAS 6953 / 81

- Substanţe extractibile cu eter de petrol SR 7587 / 96

- CCO Cr SR ISO 6060 / 96

- CBO5 STAS 6560 / 82

- Detergenti anionici SR ISO 7875/1-96; SR ISO 7875/2-96;

4.3 INTERPRETAREA REZULTATELOR

Interpretarea rezultatelor s-a făcut pe baza urmãtoarelor reglementãrişi

normative:

- Ordinul nr. 184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a

bilanţurilor de mediu;
- Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementãrii privind evaluarea
poluãrii mediului;
- H.G. nr. 352 / 2005 - Hotărâre privind modificarea si completarea HG nr.
188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în
mediul acvatic a apelor uzate.

Valorile de referinta conform NTPA 001 din H.G. nr. 352 / 2005 suntprezentate
in tabelul urmator:

Nr. Crt Indicator de calitate U.M. Valori max. admise

1 pH unitati pH 6,5 – 8,5

2 Materii in suspensie mg/dm3 35

3 Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 20

4 Consum biochimic de oxigen la 5 zile mgO2/dm3 25

(CBO5)

5. Consum chimic de oxigen –CCOCr mgO2/dm3 125

6. Detergenti anionici mg/dm3 0,5

Rezultatele investigatiei
Laboratorul de Calitatea apelor – A.N. “Apele Romane”, a efectuat analize
la proba de apa epurata prelevata de la gura de evacuare.

Valorile obtinute in urma analizelor au fost consemnate in Raport de Incercare Nr.

1997/20.09.2010 (anexa la BM II).
Indicatorii analizati si valorile determinate sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. U.M. Valori

Crt.
Indicator de calitate determinate

1. pH unitati pH 7,582

2. Materii totale in suspensie mg/dm3 9,0

3. CBO5 mg/dm3 3,42

4. CCOCr mg/dm3 38,7

 5. Substante extractibile cu eter de mg/dm3 8,8
petrol

6. Detergenti anionici mg/dm3 < 0,3

Conform Ordinului 756/1997 – Ordin pentru aprobarea

reglementãrii privind evaluarea poluãrii mediului, impactul
produs de apele epurate evacuatein emisar – Raul Ialomita
este prezentat in tabelul urmator:

Concentrati Prag de Prag de

i realizate intervenţie alertã 70%
Indicatori U.M. CMA CMA Nivel al poluãrii

chimici analizaţi

pH mg/l 7,582 6,5 – 8,5 <6,5 Poluare

nesemnificativã
>8,5

Materii in suspensie mg/l 9,0 35 24,5 Poluare

nesemnificativã

Substante mg/l 8,8 20 14 Poluare

extractibile cu nesemnificativã
solventi organici

Consum chimic de mgO2/dm3 38,7 125 87,5 Poluare

oxigen – CCO- Cr nesemnificativã

Consum biochimic mgO2/dm3 3,42 25 17,5 Poluare

de oxigen la 5 zile nesemnificativã
(CBO5)

Detergenti anionici mg/l < 0,3 0,5 0,35 Poluare

nesemnificativã

CONCLUZII

Valorile obtinute la impurificatorii analizati in apele

evacuate in emisar – paraul Ghertu nu depasesc limitele
prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005.

Apele evacuate de pe amplasament produc o

poluare nesemnificativa asupra apelor raului Ialomita .

III. REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE ŞI

CUANTIFICARE
AACESTORA

1. FACTORUL DE MEDIU SOL

Continutul de “ Total hidrocarburi din petrol “ din

solul arealului investigat încadrează poluarea la un nivel
nesemnificativ.

Rezultatele analizei indica faptul ca uleiul mineral

fiind un produs petrolier greu nu a percolat stratul de sol
din zona afectata, acesta fiind preluat de materialele
absorbante, iar o parte fiind antrenat de apele paraului
Ghertu.

2. PANZA FREATICA

Valoarea obtinuta la indicatorul analizat “Substante

extractibile “ in apa prelevata din fantana situata in aval
de societate nu depaseste limitele prevazute de NTPA 001/
HG 352/2005, ceea ce indica o poluare nesemnificativa a
acesteia.

3. FACTORUL DE MEDIU AER

Emisiile rezultate din activitatea desfasurata produc

o poluare nesemnificativa poluare nesemnificativa.

4. FACTORUL DE MEDIU APA

Valorile obtinute la impurificatorii analizati in

apele evacuate in emisar – paraul Ghertu nu depasesc
limitele prevazute de NTPA 001/ HG352/2005.
 Apele evacuate de pe amplasament produc o
poluarenesemnificativa asupra apelor paraului Ghertu.