ANALIZA COST – BENEFICIU (ACB)

Cuprins:

A. Abordari conceptuale ale Analizei Cost-Beneficiu

B. Abordari generale ale Costurile şi Beneficiilor investitiei
C. Aspecte specifice Costurilor si Beneficiilor investitiilor in industria extractiva – OMV Petrom
D. Studiu de caz

A. Abordări conceptuale şi particularităţi

Analiza cost-beneficiu (ACB) - Cost Benefit Analysis (CBA) este o metodă de analiză apărută în secolul al XIX-lea în
S.U.A. si consta in evaluarea economică a efectelor ambientale (ecologice, sociale etc.) ale proiectelor de investiţii (în
special cele din domeniul public) în construcţii, industrie, transporturi, turism sau agricultură.
Ea nu trebuie confundată cu analiza venit – cost, care permite alegerea variantei optime de proiect din considerente pur
economice.

Cost-benefit semnifică raportul economic (eforturile economice, costuri), ecologic (efectele ecologice - afectarea /
îmbunătăţirea ambientului natural) şi social (efecte sociale privind crearea sau dispariţia de locuri de muncă, protecţia
sănătăţii oamenilor, îmbunătăţirea nivelului de trai, beneficiile rezultate din educaţia, calificarea, recalificarea oamenilor).

Analiza cost-beneficiu (ACB), îşi dovedeşte utilitatea la întocmirea studiilor de fezabilitate pentru alegerea variantei
optime (economic, ecologic, social, tehnologic) a proiectelor de investiţii.
Ea nu trebuie confundată cu analiza venit – cost (AVC) care permite alegerea variantei optime de proiect din
considerente pur economice.

Este adevărat că în ambele cazuri putem avea de-a face cu indicatori comuni si acestia sunt:

Rata Internă de Rentabilitate (RIR sau IRR) = IRR (costul investitiei; cash-flow neactualizat)
Rata interna de rentabilitate este pragul minim de rentabilitate a unui proiect, sub nivelul caruia acesta nu este eficient.
RIR trebuie sa fie cel putin egala cu rata medie a dobanzii pe piata sau cu rata de actualizare.

Venitul Actualizat Net (VAN) = - Costul investitiei + Cash-flow total actualizat

Prin VAN se intelege surplusul de valoare rezultat din exploatarea unei investitii; rezultatul trebuie sa fie pozitiv.

Raportul Venituri Costuri (ACB) = Beneficii totale (economice, ecologice, sociale) / Costul total al investitiei > 1
Dificultatea aplicării formulei de calcul rezidă în faptul că impactul asupra mediului este dificil de cuantificat în termeni
monetari.

Ceea ce diferenţiază analiza cost-beneficiu (ACB) faţă de analiza venit - cost (AVC) este tocmai faptul că prima faţă de
cea de-a doua ia în considerare şi elemente non-monetare derivate din impactul asupra mediului, nu numai elementele
monetare într-o accepţiune clasică.

B. Abordari ale Costurile şi Beneficiilor investitiei

Pentru o analiză eficientă a costului investiţiei, se poate face gruparea costurilor pe următoarele tipuri:

1) costurile cu elaborarea studiilor de oportunitate, studiilor de prefezabilitate, studiilor de fezabilitate, avizelor

premergătoare conexe (Regia Apelor Române, pompieri, îmbunătăţiri funciare, regia de apă şi canalizare, salubritate,
poliţia sanitară şi medicină preventivă), costuri pentru consultanţă tehnică;
2) costuri de achiziţionare (cumpărare, concesionare) teren construcţie;
3) costul rezultat din devizul general al proiectului (de la pregătirea terenului la finalizarea construcţiei, inclusiv instalaţiile
termice şi
electrice ale construcţiei);
4) costuri de achiziţionare (cumpărare, închiriere) tehnologii cu impact minim asupra mediului: scule, dispozitive, aparate
de măsură şi control, echipamente, utilaje şi mijloace de transport în construcţii, inclusiv piese de schimb;
5) costuri de dezvoltare a infrastructurii (drumuri de acces, branşamente apă-gaze-canalizare-electricitate-
telecomunicaţii);
6) costuri cu protecţia mediului grupate în costuri pentru combaterea poluării existente şi costuri pentru prevenirea poluării
viitoare;
7) costurile cu calificarea-recalificarea forţei de muncă din punct de vedere ecologic;
8) impozite şi taxe (exclusiv taxele ecologice);
9) eco-taxe şi permise (licenţe) ecologice tranzacţionabile (în cazul în care vor fi prevăzute de legislaţia din România).
1
10) rezerva de risc fizic (calamităţi etc.) şi economic (creşterea preţurilor datorită inflaţiei);
11) necesarul de capital circulant;
12) dobânda pe perioada realizării proiectului de investiţii.

Într-o analiză de tip cost-beneficiu se au în vedere următoarele categorii de costuri:

 costuri directe, cum ar fi: costul proiectului, costul consultanţei, costul terenului, costul construcţiei, costul
tehnologiei, costuri de exploatare, costuri de management, training, costul finanţării etc.
 costuri indirecte din externalităţi, de exemplu: costuri de reabilitare ecologică, costuri de prevenire a poluării,
costuri de reciclare, costuri de transmutare sau reaşezare a populaţiilor, costuri de sănătate cauzate de poluare
sau mediu ostil, costuri de înlocuire (CI) a pierderilor de productivitate din turism sau agricultură etc.);

Costurile de investiţii cu impact asupra mediului se evaluează în funcţie de:

 tipul proiectului (obiective noi, reabilitări, modernizări),

 tipul construcţiei (civile, industriale, agricole etc.)
 utilitatea privată sau publică a proiectului.

Aceste tipuri de costuri sunt raportate la categorii de beneficii cum ar fi:

1. beneficii directe grupate în:

a) beneficii financiare (profit) - venituri din vânzări de bunuri şi servicii;
b) beneficii economice (dezvoltarea economică, locală, regională, naţională - în special la proiectele de dezvoltare a
infrastructurii, economii de resurse utilizate în producţie, imaginea de marcă şi consolidarea poziţiei pe piaţa
internă şi externă faţă de clienţi şi funizori);
c) beneficii sociale (creşterea numărului de locuri de muncă şi stabilitatea socială cu efecte în stabilitatea
economică şi politică).

2. beneficii indirecte din externalităţi grupate în:

d) preţ de piaţă (creşterea valorii proprietăţii, beneficii de sănătate - scăderea cheltuielilor cu sănătatea populaţiei,
beneficii din educaţie şi calificare ecologică, evitarea costurilor de prevenire a poluării, creşterea productivităţii
unor sectoare ca: turism, agricultură, piscicultură, economia din costuri realizată prin micşorarea nivelului taxelor
ecologice);
e) preţ umbră (conservarea mediului şi a eco-sistemului, reducerea poluării prin zgomot, emisii şi efluenţi;
conservarea imagisticii naturale, conservarea locurilor istorice, culturale şi recreaţionale, creşterea calităţii
serviciilor publice şi private etc.)

În concluzie, putem afirma că analiza cost-beneficiu se bazează pe raportarea eforturilor şi efectelor relevante
(economico-financiare, ecologice, sociale) la efectele impactului (poluare, diminuarea resurselor, valorile estetice sau
culturale) în cazul unor proiecte de investiţii.

Bibliografie:
Lector univ. dr. Cristian Silviu BĂNACU
Economia nr 1/2004

2
C. Aspecte specifice Costurilor si Beneficiilor investitiilor in industria extractiva – OMV Petrom

Costuri de explorare si de evaluare

Costurile de explorare si evaluare sunt contabilizate utilizând metoda contabila de recunoastere pe baza de succes al
acestor operatiuni. Costurile aferente activitatiilor geologice si geofizice sunt recunoscute direct ca si cheltuieli atunci
când sunt efectuate.
Costurile asociate activitatilor de foraj de explorare si evaluare sunt recunoscute initial în categoria activelor aferente
rezervelor nedovedite pâna la determinarea viabilitatii din punct de vedere comercial a prospectiunilor de titei si gaze
aferente.
 Daca prospectiunile sunt finalizate fara succes, costurile asociate sunt incluse în situatia veniturilor si cheltuielilor
a anului.
 Daca prospectiunile sunt considerate viabile din punct de vedere comercial, astfel de costuri vor fi transferate în
categoria imobilizarilor corporale (active aferente productiei de titei si gaze), la momentul stabilirii rezervelor
dovedite si a aprobarii deciziei interne pentru dezvoltare.
Stadiul acestor prospectiuni si al costurilor aferente este revizuit în mod regulat de catre conducerea tehnica, comerciala
si executiva, incluzând revizuirea de depreciere cel putin o data pe an, pentru a confirma intentia continua de a dezvolta
sau de a beneficia în alt fel de descoperirea respectiva.
Când nu mai exista aceasta intentie, costurile sunt recunoscute în situatia veniturilor si cheltuielilor.

Costuri de dezvoltare si productie

 Costurile de dezvoltare, inclusiv costurile efectuate pentru a permite accesul la rezerve dovedite si pentru a
pregati amplasamentul sondelor pentru foraj, costurile efectuate cu forajul si cu echiparea sondelor de dezvoltare
precum si cele efectuate pentru constructia si instalarea facilitatilor de productie, sunt capitalizate ca active
aferente productiei de titei si gaze.
 Costurile de productie, inclusiv costurile înregistrate pentru desfasurarea activitatii si întretinerea sondelor si a
echipamentelor si facilitatilor aferente (inclusiv costurile privind deprecierea si amortizarea, dupa cum este
descris mai jos) si alte costuri privind operarea si întretinerea sondelor, echipamentelor si facilitatilor aferente sunt
înregistrate drept cheltuieli pe masura ce apar.

Costul imobilizărilor corporale cumpărate este reprezentat de preţul net în numerar și echivalente de numerar plătit
pentru achiziţionarea activelor respective precum și valoarea altor costuri direct atribuibile aducerii activelor la locaţia și
condiţia necesare pentru ca acestea să poată opera în modul dorit. Costul activelor construite în regie proprie include
costurile salariale, materiale, costuri indirecte de producţie și alte costuri direct atribuibile aducerii activelor la locaţia și
condiţia curente.

Cheltuielile cu activităţile majore de inspecții și reparaţii cuprind costul înlocuirii activelor sau a unor părţi din active,
costurile de inspecţie și costurile de reparaţii capitale. Costurile de inspecţie asociate cu programele majore de
întreţinere sunt capitalizate și amortizate pe perioada până la următoarea inspecţie.
Costurile activităţilor de reparaţii capitale pentru sonde sunt de asemenea capitalizate și sunt amortizate utilizând metoda
unităţilor de producţie, în măsura în care sunt efectuate cu succes. Toate celelalte costuri cu reparaţiile curente și
întreţinerea uzuală sunt recunoscute direct în cheltuieli atunci când se efectuează.

Activităţile de bază ale Societăţii generează în mod curent obligaţii cu privire la demontarea și mutarea activelor,
precum și obligaţii cu privire la remedierea solului, constând în:
 sigilarea și abandonarea sondelor;
 curăţarea batalelor;
 demontarea echipamentului de subsol și a facilităţilor de producţie;
 recondiţionarea zonelor de producţie în conformitate cu cerinţele licenţelor și ale legislaţiei în vigoare.

Aceste obligaţii de dezafectare și restaurare prezintă valori semnificative în principal pentru segmentul E&P (sonde de
ţiţei și gaze, echipamente de suprafaţă). La momentul apariţiei obligaţiei, aceasta se provizionează integral prin
recunoașterea unei datorii egală cu valoarea actualizată a cheltuielilor viitoare de dezafectare și restaurare.
Concomitent, pentru activul la care se referă provizionul de dezafectare se capitalizează o sumă echivalentă. Valoarea
obligaţiei se calculează pe baza celei mai bune estimări. Suma capitalizată se amortizează pe baza metodei unităţilor de
producţie în cazul activităţilor de extracţie și producţie și liniar pentru celelalte active.

Beneficii economico-financiare:
 venituri din vânzări de titei si gaze
 dezvoltarea economică, locală, regională, naţională
Beneficii sociale:
 creşterea numărului de locuri de muncă
 stabilitatea socială cu efecte în stabilitatea economică
3
D. Studiu de Caz

Ipoteze de lucru

O companie are in functiune un utilaj de productie care necesita reparatii curente si reparatii capitale in valoare totala de
150.000 lei pentru urmatorii 3 ani de activitate.
Compania ia in calcul si varianta unei investitii de inlocuire cu un utilaj nou de productie, iar costul acestei investitii este
de 250.000 lei (vezi Tabel 1).

Durata de functionare si de amortizare a acestui nou utilaj este de minimum 5 ani, iar in aceasta perioada vor fi generate
beneficii economico-financiare si sociale.
Analiza si evaluarea investitiei se va face cu ajutorul indicatorilor economico-financiari specifici, dar se vor avea in vedere
si beneficiile nonmonetare.

Costul investitiei (lei)   250.000

Durata de amortizare (DE; ani) 5
Amortizare anuala (lei) 50.000
Amortizare lunara (lei) 4.167
Data Punere in Functiune - luna 3 din Anul 1 3

Structura costurilor investitiei

Costul total al investitiei este in valoare de 250.000 lei si este structurat pe urmatoarele elemente de cost (vezi Tabel 1)
 costuri pentru evaluarea si pregatirea investitiei: elaborarea studiilor de prefezabilitate si pregatire amplasament
pct 1 si 2 / 2.500 lei + 25.000 lei = 27.500 lei
 costuri de achizitie si de punere in functiune a utilajului de productie
pct 3 / 162.500 lei
 costuri conexe investitiei: pentru intretinere si reparatii, infrastructura, protectia mediului, forta de munca, taxe
pct 4, 5, 6, 7, 8, 9 / 17.500 lei + 12.500 lei + 10.000 lei + 12.500 lei + 3.750 lei + 3.750 lei = 60.000 lei

Tabel 1
Costul total al investitiei, din care:         (lei) 250.000
             
1. costurile cu elaborarea studiilor de oportunitate           2.500
studiilor de (pre)fezabilitate, avize, consultanta            
2. costuri de cumpărare / concesionare teren           25.000
3. costul rezultat din devizul general al proiectului           162.500
(pregătire teren, achizitie utilaj, montaj si punerea in functiune a utilajului   
4. costuri de achiziţionare (cumpărare, închiriere)           17.500
tehnologii cu impact minim asupra mediului pentru intretinere si reparatii:      
scule, dispozitive, aparate de măsură şi control,            
echipamente, utilaje şi mijl de transport, piese de schimb            
5. costuri de dezvoltare a infrastructurii (drumuri de acces,           12.500
branşamente apă-gaze-canalizare-electricitate-telecomunicatii)            
6. costuri cu protecţia mediului grupate în costuri pentru           10.000
combaterea poluării existente şi pentru prevenirea poluării
viitoare;            
7. costurile cu calificarea-recalificarea forţei de munca           12.500
din punct de vedere ecologic;            
8. impozite şi taxe (exclusiv taxele ecologice);           3.750
9. eco-taxe şi permise (licenţe) ecologice tranzacţionabile           3.750
(în cazul în care vor fi prevăzute de legislaţia din România).            

4
Venituri si Cheltuieli operationale prin punerea in functiune a investitiei

Dupa punerea in functiune a investitiei (in luna martie), aceasta va genera venituri din vanzarea de produse si servicii
catre clienti, dar va consuma si resurse care se vor reflecta in cheltuielile operationale cu materiale si servicii terti, cu
salariile personalului, cu amortizarea si impozitele si taxele locale.

Veniturile si cheltuielile operationale au fost estimate doar pentru perioada de amortizare economica (5 ani), adica
incepand din luna a 3-a a primului an de functionare si pana in luna a 3-a a ultimului an de amortizare, desi durata
efectiva de functionare a utilajului poate sa fie mult mai mare.

In aceasta perioada de 5 ani, s-a estimat ca investitia va genera urmatoarele venituri, cheltuieli si beneficii financiare:
 venituri de exploatare = 1.402.430 lei
 cheltuieli de exploatare = 1.272.515 lei
 beneficiul net (profitul) = 109.129 lei

Tabel 2
Mentiuni An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 Total
(din luna 3) (pana in luna 3)

1. Venituri din vanzare

produse si servicii 200.000 230.000 253.000 278.300 306.130 135.000 1.402.430
2. Cheltuieli de exploatare total,
din care: 198.700 226.200 237.700 250.350 264.265 95.300 1.272.515
Chelt cu mat consum si servicii terti 100.000 115.000 126.500 139.150 153.065 67.500 701.215
Cheltuieli cu personalul 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 15.000 315.000
Cheltuieli cu impozite si taxe locale 1.200 1.200 1.200 1.200 1.200 300 6.300
Cheltuieli cu amortizarea 37.500 50.000 50.000 50.000 50.000 12.500 250.000
3. Rezultatul brut al exploatarii
(profit & pierdere) 1.300 3.800 15.300 27.950 41.865 39.700 129.915
4. Rezultatul net al exploatarii
(profit & pierdere) 1.092 3.192 12.852 23.478 35.167 33.348 109.129

Analiza Cost-Beneficiu a investitiei – Analiza financiara si nonfinanciara

Din perspectiva analizei economico-financiare, s-au calculat urmatorii indicatori:

a) Durata de recuperare a investitiei (DR) reflecta numarul de ani de exploatare a investitiei in care efortul investitional
este recuperat pe baza fluxurilor de numerar operationale.

DR = Cash-flow mediu anual / Costul investitiei

Costul investitiei (lei)   250.000

Durata de amortizare (DA; ani) 5
Amortizare anuala (lei) 50.000
Amortizare lunara (lei) 4.167
Data Punere in Functiune - luna 3 din Anul 1 3

Mentiuni An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 Total
Amortizarea (lei)   37.500 50.000 50.000 50.000 50.000 12.500 250.000
Rezultatul net (lei)   1.092 3.192 12.852 23.478 35.167 33.348 109.129
Cash-flow (amortizare + profit net) 38.592 53.192 62.852 73.478 85.167 45.848 359.129

Costul investitiei (lei) 250.000

Cash-flow mediu anual (lei) 59.855
TR (termen de recuperare; ani) 4,2

Durata de recuperare a investitiei (DR) = 4,2 ani este mai mica decat Durata de amortizare a investitiei (DA) = 5 ani,
ceea ce inseamna ca investitia este eficienta.

5
b) Venitul Actualizat Net (VAN) = - Costul investitiei + Cash-flow total actualizat
Cash-flow total actualizat = CF1/(1+RA) + CF2/(1+RA)2 + …+ CFn/(1+RA)n

Prin VAN se intelege surplusul de valoare rezultat din exploatarea unei investitii, adica diferenta dintre valoarea
actualizata a castigului din acel proiect si investitia initiala; rezultatul trebuie sa fie pozitiv.

Rata de Actualizare (RA) este folosita deoarece valoarea unui castig viitor este in realitate mai mica decat valoarea
aceluiasi castig obtinut in prezent. In mod curent, Rata de Actualizare (RA) pentru calculul VAN este ales rata medie a
dobanzii bancare pasive, tocmai datorita compararii investitiei in proiect cu cazul in care banii ar fi fost depusi la banca.
Aceasta comparatie trebuie privita cu prudenta, deoarece finantarea unui proiect este deseori mai riscanta fata de
depozitul bancar.

Rata de Actualizare (RA) 10% An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6

factor de actualizare (K)   0,9091 0,8264 0,7513 0,6830 0,6209 0,5645

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 Total
Cash-flow neactualizat (lei) 38.592 53.192 62.852 73.478 85.167 45.848 359.129
Cash-flow actualizat (lei) 35.084 43.960 47.222 50.186 52.882 25.880 255.214

Costul investitiei (lei)  250.000

Cash-flow actualizat cumulat (lei) 255.214
VAN (Valoare Actualizata Neta) (lei) 5.214

VAN (Valoare Actualizata Neta) > 0, iar aceasta valoare pozitiva inseamna ca investitia este eficienta.

c) Rata Internă de Rentabilitate (RIR sau IRR) = IRR (costul investitiei; cash-flow neactualizat)

Rata interna de rentabilitate este pragul minim de rentabilitate a unui proiect, sub nivelul caruia acesta nu este eficient.
RIR trebuie sa fie cel putin egala cu rata medie a dobanzii pe piata sau cu rata de actualizare (RA)

Mentiuni An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 Total
Amortizarea (lei)   37.500 50.000 50.000 50.000 50.000 12.500 250.000
Rezultatul net (lei)   1.092 3.192 12.852 23.478 35.167 33.348 109.129
Cash-flow (amortizare + profit net) 38.592 53.192 62.852 73.478 85.167 45.848 359.129

Costul investitiei (lei) 250.000

Cash-flow total neactualizat (lei) 359.129
RIR (Rata Interna de Rentabilitate) 11%

Rata Internă de Rentabilitate (RIR) = 11% este mai mare decat Rata de Actualizare (RA),
ceea ce inseamna ca investitia este eficienta.

d) Raportul Venituri Costuri (ACB) = Beneficii totale (economice, ecologice, sociale) / Costul total al investitiei > 1
Dificultatea aplicării formulei de calcul rezidă în faptul că unele beneficii (ecologice, sociale) sunt dificil de cuantificat în
termeni monetari.

Costuri investitie 250.000 lei

Venituri economice totale 1.402.430 lei
Beneficii sociale, ecologice dificil de estimat in valori monetare
Raportul ACV 5,6

Raportul ACV = 5,6 si aceasta valoare supraunitara demonstreaza ca investitia este eficienta, chiar daca se tine cont
doar de beneficiile monetare la care s-ar adauga si alte beneficii, cum ar fi crearea de noi locuri de munca, cresterea
nivelului de trai, premise pentru dezvoltarea altor activitati economice, protectia mediului, etc.
6
Concluzie

Pe baza Analizei Cost – Beneficiu prezentata anterior, din punct de vedere financiar si nonfinanciar, ajungem la concluzia
ca este eficienta realizarea unei noi investitii si nu doar efectuarea unor reparatii (curente si capitale) pentru functionarea
unui utilaj existent.