Ecologie Industriala

C5

Proiectarea ecologica. Direcții de optimizare

 Proiectarea ecologica –
Directiva 2009/125/CE privind proiectarea ecologică

Stabileste cerinte comune pentru o gama larga de produse, referitoare la:

• sustenabilitatea, capacitatea de reutilizare, de modernizare și de reparare a produselor;
• prezența substanțelor care inhibă sau limiteaza circularitatea;
• eficiența energetică a proceselor de productie și eficienta utilizarii resurselor;
• conținutul de materiale reciclate;
• refabricarea și reciclarea (circularitate);
• amprenta de carbon și amprenta de mediu;
• cerințele de informare, inclusiv un pașaport digital al produselor.
Aceste cerinte nu se aplica grupei de produse alimentare si produse pentru hrana animalelor
2021 - s-au
cerintele aplicarea cerintelor
aplicat grupe  economii de 120 x 109 EUR la cheltuielile cu energia
la 31dedeproduse
la 31 grupe
de produse poate conduce la:  reducere cu 10% a consumurilor energetice la
fabricarea produselor de interes

https://commission.europa.eu/energy-climate-change-environment/standards-tools-and-labels/products-labelling-rules-and-
requirements/sustainable-products/ecodesign-sustainable-products_ro
 Pasaport digital al produselor
• Furnizeaza informatii despre durabilitatea / sustenabilitatea ecologică a produselor
• Sprijina directiile de reparare si reciclare a produselor

2030 economii de energie primară de 132x106 tep*)

 cantitate de gaze naturale ~ 150 x 109 m3
(cantitate echivalentă cu importul de gaze rusești in UE).
*)1 tep : 1 tonă echivalent petrol (unitate de masura a energiei)
1 tep = 41 868 MJ = 41,868 GJ ~ 42 GJ (energia chimica eliberata la arderea unei tone de petrol)
IEA: Pcalorica, petrol = 10000 kcal/kg (= 10 Mcal / kg = 41,8 * MJ / kg = 41,8 GJ/t)
1 cal = 4,18 J
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ton%C4%83_Echivalent_Petrol
Planul de lucru privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada
2022-2024 (2022/C 182/01)
Lista “scurta” de produse pentru care CE initiaza studii exploratorii extinse si specifice

1 PJ = 1015 J

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52022XC0504(01)&from=EN
Prefixe si multiplicatori numerici

https://www.techtarget.com/searchstorage/definition
/Kilo-mega-giga-tera-peta-and-all-that
Optimizarea in proiectarea ecologica
Focus: Eficienta energetica + Economia circulara
- Asigurarea durabilitatii/sustenabilitatii produselor si evitarea utilizarii
de materiale critice si rare;
- Potentialul de reparare a produsului;
- Posibilitatea de reciclare a produsului si % de materiale reciclate
utilizat in fabricarea produsului;
- Usurinta dezasamblarii la finalul ciclului de viata;
- Reutilizarea produselor sau a parti de produse la finalul ciclului de
viata
 Metodologie pentru proiectarea ecologică a produselor (MEErP)
Planul de lucru privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada
2022-2024 (2022/C 182/01) - Etape

A) Colectare de date referitoare la:

- Domeniul de aplicare (definitii ale produselor, standarde, legislatie)
- Analiza economica a pietelor de desfacere a produselor
- Analiza utilizatorilor produsului
- Tehnologii de fabricatie a produsului deja existente (…BAT) sau inexistente inca (BNAT)
B) Stabilirea cerintelor de proiectare
- Evaluarea ciclului de viata si costuri (financiare, de mediu) pe intreg ciclul de viata
- Optiuni de proiectare
- Analiza scenariilor ( in 2050), a impactului si a sensibilitatii acestor scenarii

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52022XC0504(01)&from=EN
 Standard in proiectarea ecologica SR EN ISO 14006:2011
Sisteme de management de mediu. Linii directoare pentru integrarea ecoproiectării

http://www.privilegedevelopment.ro/protectia-mediului/analiza-ciclului-de-viata.html
 Abordare de marketing

Etapele ciclului de viata ale unui produs/serviciu

1) Faza de apariţie/conceptie/proiectare și introducere a produsului pe piață;

Etapa implicand cheltuieli (de productie si de comercializare) ridicate, cu profituri reduse
Posibilitate limitata de a controla evenimentele
Fexibilitate ridicata
Necesitatea promovarii produsului actre potentialii utilizatori
2) Faza de creștere și dezvoltare
Creste volumul de productie
Se extinde experienta in gestionarea productiei  scade costul si pretul produsului
Bun control si adaptabilitate/fexibilitate a proceselor de productie
3) Faza de maturitate, stabilitate și saturație
Comercializarea produsului atinge nivelul maxim (concurenta exista deja!)
Costurile de productie ating valorile minim posibile
Fexibilitate limitata
Diferentierea si diversificarea productiei
4) Faza de declin și învechire
Apar produse noi mai competitive
Se restrange piata de desfacere a produsului datorita reducerii cererii pentru produs
Retragerea produsului de pe piata (si lansarea unui produs nou)

https://www.business-academy.ro/bazei-de-cunostinte/entrepreneurship/ciclul-de-viata-al-produsului
 Abordare inginereasca

http://www.privilegedevelopment.ro/protectia-mediului/analiza-ciclului-de-viata.html
Abordarea inginereasca:

Evaluarea produsului pe intreg ciclul de viata din perspectiva eco-centrica

1. Extragerea resurselor si procesarea acestora: evaluarea emisiilor de GHG asociate

2. Proiectarea produsului
3. Fabricare: evaluarea consumurilor de energie si utilitati si a deseurilor asociate
4. Comercializare: utilizare de ambalaje (materiale (re)utilizabile, colectarea si reciclarea acestora)
5. Distributie si stocare: transportul marfurilor  emisii de GHG
6. Utilizarea produsului: consumuri de utilitati asociate produsului
7. Colectarea produselor la finalul ciclului de viata
8. Reciclare, reutilizare, recuperarea de energie, eliminare: evaluarea deseurilor asociate si a
posibilitatii de re-utilizare a acestora (reciclare, incinerare), disponibilizarea produsului sau a
parti din acesta

https://www.nestle.ro/csv/planeta/viata-unui-produs
Abordarea inginereasca:

2. Proiectarea (design-ul) produsului

• design pentru cost; Obiective generale in designul de produs:

• design pentru asamblare;
• design pentru manufacturare;
• design pentru intretinere;
• design pentru mediu (DfE);
• design pentru calitate.
- Indeplinirea functiei tehnice  claritate in design
- Fezabilitate economica  simplitatea solutiei tehnice
- Siguranta in exploatare pentru om si pentru mediu 
evitarea punctelor slabe/periculoase in procesul de
productie

https://www.nestle.ro/csv/planeta/viata-unui-produs
Abordarea inginereasca:

2. Proiectarea (design-ul) produsului

• Design pentru mediu (Design for Environment, DfE) = Eco-design propune sa imbunatateasca
experienta de utilizare a produselor atat pentru consumatori, cat si pentru producatori, cu un
impact minim asupra mediului.

Echipa de proiectare:
- Profesionisti in domeniul tehnologic din care face parte produsul
- Profesionisti in domeniul evaluarii riscurilor de mediu si al protectiei mediului

Obiective generale in designul de produs:

- Indeplinirea functiei tehnice  claritate in design
- Fezabilitate economica  simplitate a solutiei tehnice
- Siguranta in exploatare pentru om si pentru mediu  evitarea punctelor slabe/periculoase in procesul de productie
Green buildings (integrarea vegetatiei, utilizare de sisteme de energii regenerabile, arhitectura
sustenabila, utilizare de materiale naturale si reciclabile)

The Pixel Building Sydney Central Park Bahrain World Trade Center 1 and 2
Melbourne Australia Australia

Museum of Tomorrow The Edge ACROS Fukuoka Prefectural International Hall

Rio de Janeiro, Brazilia Amsterdam, Olanda Fukuoka, Japonia
https://edition.cnn.com/style/article/green-buildings-world-sustainable-design/index.html
Design pentru mediu (DfE) = Proiectare pentru mediu (Eco-design)
Procesul de proiectare de produs sau de proces care considerara funcţionalitatea, costurile, estetica,
ergonomia (proiectare traditionala) si aspecte ecologice pentru conservarea şi refolosirea
resurselor naturale, optimizarea consumurilor energetice şi de materiale, minimizarea generării
de deşeuri şi eliminarea efectelor negative asupra vieţii, pe intreaga durata a ciclului de viaţă.

Căi de acţiune in Eco-design:

- Dezvoltarea de metodologii pentru evaluarea impactului ecologic la fabricarea si utilizarea
produsului;
- Investigarea, analiza şi sinteza căilor de implementare a aspectelor ecologice în vederea creşterii
performanţelor pe parcursul dezvoltării produsului.
- Utilizarea de metodologii, instrumente şi pachetele software specifice ecologiei industriale care
permit:
 Identificarea potentialelor riscuri de mediu;
 Identificarea si evaluarea costurilor pentru imbunatatirea performantelor de mediu;
 Utilizarea, in toate etapele de proiectare, de instrumente pentru evaluarea ciclului de viata

http://snom.rrv.ro/publicatii/snom05/MOGAN.pdf
Design pentru mediu (DfE) – Eco-Design
5 Concepte in proiectare referitoare la:
A) Materii prime

Extractia si prelucrarea materiilor prime naturale (tipuri, consumuri si deseuri asociate);

Prelucrarea materialelor reutilizabile (reciclate);

B) Fabrictia produsului:

Analiza etapelor din procesele de productie: eficienta, produs(e) principal(e), sub-produse, deseuri, consumuri, etc.

resurse necesare / resurse disponibile

Analiza impactului proceselor de productie asupra mediului:

- minimizarea deseurilor si a sub-produselor periculoase;

- analiza riscului de poluare a factorilor de mediu (apa, aer, sol);

- analiza consumurilor de utilitati.

C) Proiectarea ambalajelor (eventual necesare) vizand potentialul de (re)utilizare a acestora, posibilitatile de reciclare sau
posibilitatile de disponibilizare.
https://devoratormonden.ro/ce-inseamna-design-ul-pentru-mediu/
Design pentru mediu (DfE) – Eco-Design
Concepte in proiectare referitoare la:

D) Proiectarea pentru reutilizare sau pentru eliminare la finalul ciclului de viata:

- Evitarea, pe cat posibil, a componentelor responsabile de emisii poluante sau toxice;

- Proiectare pentru dezasamblare;

- Proiectare vizand reutilizarea unor componente.

E) Proiectare pentru eficienta energetica:

- proiectare pentru reducerea consumurilor de energie la fabricarea produsului;

- proiectare pentru reducerea consumurilor de energie la utilizrea produsului.

 Design pentru mediu (DfE) = Proiectare pentru mediu (Eco-design)
Perspectiva 1

Recuperare de Disponibilizare la groapa de gunoi

energie incorporate in
produs

Extractia materiilor prime

Reciclare
necesare pentru produs

Produs la finalul
Fabricatie de produs
ciclului de viata

Utilizarea produsului Distributie

https://eco3e.eu/base/eco-design-assets/
 Design pentru mediu (DfE) = Proiectare pentru mediu (Eco-design)
Perspectiva 2

Materiale&
Componente

Proiectare Fabricatie

Finalul Depozitare
ciclului de produs
viata

Utilizare Distributie

Comerciali-
zare &
Marketing

https://www.ecodesigncircle.eu/about/ecodesign
Design pentru mediu (DfE) – Eco-Design

Exemple de companii care au adoptat DfE:

Hewlett Packard:
- reducerea consumul de energie in procesul de productie;
- utilizarea de materiale care au un impact mai mic asupra mediului;
- proiectarea de echipamente usor de reciclat;

IBM:
- extinderea durata de viata a produsului
- fabricarea de produse/componente reciclabile.
- reducerea consumului de energie in procesele de productie
- reducerea amprentei de carbon.
IBM SUMMIT
Philips: the fastest supercomputer in 2022
- Reducerea consumurilor de energie in procesul de fabricatie
Design pentru mediu (DfE) - Stabilirea obiectivelor pentru performanța de mediu.

• Monitorizarea si evaluarea impactului proceselor si produselor proiectate asupra sanatatii umane si asupra mediului si
monitorizarea costurilor asociate fiecarui produs sau proces;
• Identificarea informatiilor necesare pentru luarea deciziilor privind sanatatea umana si mediul inconjurator;
• Evaluarea si ierarhizarea solutiilor alternative in etapa de proiectare de produs;
• Analiza materialelor utilizate in fabricarea de produs: conformitatea cu nevoile; capacitatea de a genera deseuri;
impactul asupra mediului;
• Identificarea proceselor de productie performante (BAT) vizand:
- reducerea utilizarii si eliberarii substantelor chimice toxice in mediu;
- promovarea tehnologiilor curate care utilizeaza substante chimice mai sigure;
- implementarea masurilor de prevenire a poluarii, de crestere a eficientei energetice si a altor masuri de conservare a
resurselor;
• Realizarea de produse care pot fi refolosite sau reciclate, cel putin partial;
• Parcurgerea periodica (la maxim 5 ani) a unui ciclu de evaluare si imbunatatire/optimizarea a produsului in etapa de
productie, tinand seama de aspectele obervate in etapa de utilizare / functionare a produsului  re-design-ul produsului;
• Analiza neconformitatilor in fabricarea produsului: cauze, masuri de remediere (actiuni preventive, actiuni corective);
• ISO 14006 Certificare standard a sistemului de management de mediu (SMM) la nivel de companie de productie.

https://devoratormonden.ro/ce-inseamna-design-ul-pentru-mediu/
Nr.crt
2
Nume student
Beraru Denisa
Titlul temei
Analiza potențialului poluant al proceselor din industria alimentara -industria berii
Data
01.05
Planificarea prezentarilor
3 Boboia Laura Analiza potențialului poluant al proceselor din industria alimentara - industria de obținere a uleiului de masline. 10.04 - 27.03.2023 (18, 22, 25, 26)
5 Ciocan Sebastian Analiza potentialului poluant al lucrarilor de demolare a constructiilor. 03.04
6. Ciolan Valeria Analiza potențialului poluant datorat procesului de fabricare a cărămizilor din argilă 10.04 - 03.04.2023 (5, 8, 20, 21, 27)
7.
8
Ciucu Mihaela
Curca Rares
Analiza potențialului poluant al proceselor din industria alimentara - industria ciocolatei
Analiza potentialului poluant al proceselor din industria electrica si electronica si metode de reducere a
01.05
03.04
• 10.04.2023 (3, 6, 10, 13, 23)
impactului acestor activitati aspura mediului – asamblarea de clculatoare. • 24.04.2023 (11, 12, 15, 16,
9 Dovletova Lumina Analiza potentialului poluant al proceselor din industria alimentara si metode de reducere a impactului acestor 01.05
activitati aspura mediului: fabricarea branzei de vaca
17)
10 Edu Theodora Analiza potentialului poluant al proceselor din industria alimentara- obtinerea zaharului din sfecla de zahar. 10.04 • 01.05.2023 (2, 7, 9, 14, 19)
11 Florea Alexandru Analiza potentialului poluant al proceselor din industria alimentara si metode de reducere a impactului acestor 24.04
activitati aspura mediului - Deseuri provenite din prelucrarea orezului
12 Gradinaru Stefania Industria vinului - Analiza potentialului poluant al proceselor din industia vinului 24.04
13 Haraga Roxana Analiza potentialului poluant la nivelul activitatilor de constructii de drumuri si poduri 10.04
14 Istrate Elena Analiza potentialului poluant al proceselor din industria alimentara – industria panificatiei 01.05
15 Munteanu Oana Analiza potentialului poluant la nivelul activitatilor de constructie - Fabricarea betonului. 24.04
16 Neacsu Larisa Analiza potentialului poluant al proceselor din industria alimentara o obtinerea uleiului din floarea soarelui 24.04 S-au programat cate 3…6
17 Oancea Elena Analiza potentialului poluant al proceselor de producere a amidonului, dextrinei si glucozei din 24.04 prezentari (*.ppt sau *.pptx)
industria alimentara si metode de reducere a impactului acestor activitati asupra mediului.
18 Olteanu Ana Maria Analiza potentialului poluant al proceselor din industria alimentara- fabricarea biscuitilor simpli 27.03
pentru fiecare data
Tea
19 Papadopoulou Analiza potentialului poluant al proceselor din industria de celuloza si hartie si metode de reducerea a 01.05
Marianthi impactului acsetor activitati asupra mediului
20 Paraoanu Loredana Analiza potențialului poluant al proceselor din industria alimentara – procese de obtinere a iaurtului din lapte 03.04
21 Popescu Constantin Analiza potentialului poluant la nivelul activitatilor de constructii - fabricile de ciment 03.04 Studentilor care au optat
22 Radu Andreea Analiza potentialului poluant al proceselor din industria de celuloza si hartie si metode de reducere a impactului 27.03 pentru date de prezentare
acestor activitati aspura mediului. Fabricarea hartiei A4. dupa 01.05 li s-au
23 Sterpu Ingird Industria lemnului, procesul tehnologic de fabricatie ?? a lemnului. 10.04
25 Vacariu Alexandru Analiza potentialului poluant al instalatiilor de prelucrari mecanice si metode de reducere a impactului acestor 27.03 reprogramat prezentarile
Ioan activitati aspura mediului, fabrica de avioane. conform cu datele din tabel
26 Vacareanu Estera Analiza potențialului poluant la nivelul activităților de construcții - Factorii poluanți rezultați din activitățile 27.03
desfășurate in santierele de construcții a autostrăzilor.
27 Vlad Victor ??? 03.04
Planul (general) al prezentarii
1. Fluxul de proces specific, cu indicarea etapelor care incumba riscuri
(tehnologice);
2. Analiza materiilor prime necesare;
3. Analiza produsului sau produselor principale vizate a fi obtinute: utilitate,
beneficiari, reciclabilitate, etc.
4. Analiza produselor secundare rezultate: tip, cantitate/unitate de produs,
pericol poluant, etc.
5. Fluxul de proces revizuit pentru reducerea impactului poluant (daca este
cazul):
5.1. Modificare etape principale pentru reducerea consumului de materii prime
5.2. Modificarea etapelor secundare sau noi etape secundare pentru reducerea cantitatii de
produse secundare/deseuri rezultate la fabricarea unitatii de produs si pentru neutralizarea
deseurilor cu potential poluant ridicat
In data de 10.04.2023 sunt programati urmatorii studenti pentru prezentarea
referatului:
• Boboia Laura
• Ciolan Valeria
• Edu Teodora
• Haraga Roxana
• Sterpu Ingird

Studentii vor transmite prezentarile (*ppt sau *pptx) prin email la a.duta@unitbv.ro
pana cel tarziu vineri, 07.04.2023

Prezentarile trebuie sa dureze 15…20 minute + cca. 10 minute pentru discutii, intrebari
si raspunsuri