DEZVOLTARE DURABILA

8. ECOPROIECTAREA

8.1. Conceptul de ecoproiectare

• Filozofia elementară a conceptului de Ecoproiectare

vizează reducerea impactului asupra mediului
înconjurător pe tot parcursul ciclului de viaţă al
produsului printr-o mai bună proiectare a acestuia.

1
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Impactul asupra mediului se poate manifesta prin:

– epuizarea materiilor prime,
– consumul de energie,
– consumul de apă,
– efectul încălzirii globale,
– diminuarea stratului de ozon,
– ceaţa fotochimică (smog),
– acidificarea aerului,
– toxicitatea aerului şi apei,
– eutroficarea apei,
– zgomotul, radiaţiile.

• Principalul obiectiv al ecoproiectării constă în integrarea aspectelor

de mediu în procesele de proiectare şi dezvoltare a produselor,
fără ca măsurile luate să afecteze performanţele produsului,
sănătatea, siguranţa şi interesele consumatorilor.

2
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Proiectare pentru mediu:

– este înţeleasă ca o colecţie specifică de practici de
proiectare, cu scopul de a crea produse şi procese
eco-eficiente;
– este definită ca un set de consideraţii sistematice a
performanţelor proiectului în ceea ce priveşte
obiectivele ecologice, sănătatea oamenilor şi siguranţa pe
întreg ciclul de viaţă al produsului sau procesului;
– devine un element esenţial în mediul industrial
actual, deoarece tot mai multe firme recunosc
importanţa responsabilităţii ecologice pentru
succesul lor pe termen lung.

3
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Ecoproiectarea reprezintă o modalitate de a obţine

avantaje competitive şi poate viza aspecte diverse ca:
– Funcţionare corespunzătoare şi siguranţă în
exploatare;
– Sănătatea şi siguranţa consumatorului;
– Integrare ecologică şi protecţia resurselor;
– Prevenirea poluării şi evitarea folosirii substanţelor
toxice;
– Transportabilitate (siguranţă, consum de energie);
– Reducerea şi minimizarea pierderilor;
– Dezasamblarea;
– Reciclarea şi reutilizarea.

4
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Termeni alternativi

– Proiectare ecologică,
– Proiectare pentru mediu,
– Ecodesign,
– Proiectare verde,
– Proiectarea ciclului de viaţă.

5
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Apariţia conceptului de ecoproiectare

– Conceptul de Proiectare pentru mediu a apărut în

1992, prin eforturile mai multor firme de electronică:
Brad Allenby, a format un grup operativ de
ecoproiectare şi a realizat primele proiecte în
beneficiul companiilor membre.
– Experienţa firmelor demonstrează că proiectarea
pentru mediu asigură avantaje competitive prin
reducerea costurilor de producţie şi managementul
deşeurilor, încurajând inovaţia în sensul simplificării
produsului şi atragerea de noi clienţi.

6
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Principalii parametri ai procesului de proiectare, care

afectează mediul, stabiliţi în urma activităţilor efective
de proiectare:
– Alegerea materialelor
– Procesele de fabricaţie
– Funcţiuni-Formă-Dimensiune.
– Echipamente-Dispozitive.

7
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Alegerea materialelor se face ţinând cont de

performanţele funcţionale impuse produsului,
prelucrabilitate şi cost.
– Cerinţele referitoare la rezistenţa mecanică,
rigiditate, proprietăţi electrice, rezistenţa la coroziune
etc. sunt proporţionale cu cantitatea necesară de
material şi capacitatea acestuia de a fi transformat în
componentul dorit.
– Alegerea materialului generează şi o serie de efecte
negative asupra mediului înconjurător:
• deprecierea resurselor
• poluare,
• producere de deşeuri,
• consum de energie.
8
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Procesele de fabricaţie pot influenţa cantitatea

de deşeuri produsă în timpul transformării
semifabricatului.
– Aproape toate procesele de tip turnare, ştanţare,
injecţie sunt în mod paradoxal (din punct de vedere
al deşeurilor şi consumului de energie) mai eficiente
decât procesele de aşchiere.
– Materialul îndepărtat prin procesele de aşchiere
poate fi reutilizat ca materie primă, dar în cele mai
multe cazuri reprocesarea (proces secundar)
determină creşteri ale consumului de energie şi ale
poluării.
9
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Funcţiuni-Formă-Dimensiune
– Scopul proiectării orientate în direcţia obţinerii eficienţei în
timpul fazei de utilizare diferă în funcţie de natura
produsului.
– Produsele non-consumatoare de energie (ambalajele) sunt
caracterizate printr-un consum pasiv de energie în timpul
transportului, în acest caz urmărindu-se posibilităţile de
reducere a greutăţii.
– Reducerea greutăţii bunurilor care se transportă şi a
ambalajelor acestora are un efect direct asupra consumului
de combustibil al mijloacelor de transport, ceea ce
determină reducerea consumului de energie şi a poluării.

10
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Echipamente-Dispozitive.
– Deciziile detaliate de proiectare au un impact
major asupra posibilităţilor de service,
refabricaţie, reciclare.
– Amestecurile inseparabile de materiale din
anumite repere prin utilizarea unor tehnologii
ca acoperirile, fixările permanente măresc
costurile datorate reciclării, iar în unele cazuri
elimină orice posibilitate de reciclare datorită
incompatibilităţii, acelaşi efect îl are aplicarea
de etichete şi pelicule din materiale
incompatibile.
11
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

 Scopul proiectării ecologice

• Proiectanţii de produse şi procese trebuie să asigure că
acestea excelează în toate aspectele care conduc la
satisfacerea cererilor clienţilor prin asigurarea:
— performanţelor funcţionale,
— profitabilităţii economice,
— fiabilităţii şi,
— a impactului minim asupra mediului.
• Scopul proiectării ecologice, în contextul proiectării
durabile, este de a minimiza impactul (efectele
negative, prejudiciile) produselor şi proceselor asupra
mediului pe tot ciclul de viaţă simultan cu maximizarea
beneficiului, performanţelor şi calităţii.

12
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

8.2. Proiectarea durabilă

• impune considerarea pe lângă aspecte funcţionale,
economice şi de mediu şi a implicaţiilor sociale şi
etice.

13
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

8.3. Etapele dezvoltării

unui produs în corelaţie
cu a etapele ciclului de
viaţă

14
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• În faza de analiză/planificare/definire a sarcinilor:

– se analizează situaţiile existente şi de viitor,
– se identifică obiectivele principale şi specifice cu
considerarea şi a atributelor ecologice şi sociale şi
– se formulează lista de cerinţe care defineşte şi
justifică proprietăţile viitorului produs.
• În cadrul acestei etape este necesar:
– să se definească şi dezvoltarea funcţiilor calităţii
ecologice,
– să se identifice contradicţiile dintre necesităţile
clienţilor şi cererile de mediu.
• Instrumentele utilizate sunt analize SWOT, LFA,
LCD Eco-estimator etc.
15
 DEZVOLTARE DURABILA
87. ECOPROIECTAREA

• Scopul principal al fazei de Proiectare conceptuală este de a

genera noi idei, concepte şi soluţii tehnice care presupun
activităţi ale inginerilor proiectanţi pentru a realiza şi cerinţele
necesare de mediu şi sociale stabilite la faza anterioară.
• În cadrul acestei faze inginerii proiectanţi au un înalt nivel de
angajare privitor la aspectele de mediu şi în finalul acestei faze
se alege prin evaluări şi selecţii soluţia cea mai bună din
considerente de performanţă, economice şi ecologice pe baza
unor studii de fezabilitate tehnologică, ecologică şi financiară.
• Aproximativ 80% din costurile ciclului de viaţă sunt stabilite în
această etapă.
• Instrumentele folosite în această etapă sunt: LCA, CED, Eco-
estimator, tehnici de creativitate, ghiduri de proiectare pentru
mediu, matrice morfologice etc.

16
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Proiectarea de ansamblu conduce la soluţia

principală privind structura constructivă.
• La această etapă de importanţă deosebită este
considerarea de către proiectant a aspectelor
ecologice cu instrumentele CAD.
• Eco-instrumentele cel mai frecvent utilizate sunt:
LCA, baze de date de ecoproiectare, tehnici de
creativitate, ghiduri, liste de verificare.

17
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Faza de proiectare de detaliu presupune

identificarea aspectelor de prelucrare ale părţilor
componente ale produsului pentru a fi eficient şi
profitabil din punct de vedere al utilizării, al
elementelor de siguranţă şi de mediu considerate.
• Sfârşitul proiectării de detaliu presupune finalizarea
documentaţiei tehnice a produsului, găsirea unor
materiale alternative în locul celor care ar trebui
evitate şi alegerea unor scenarii pentru ciclul de
viaţă.
• Instrumentele ecologice folosite sunt: ghiduri şi reguli
de proiectare, liste de verificare.

18
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Pentru validarea studiilor teoretice realizate

se realizează un prototip prin intermediul
căruia se testează/verifică produsul.
• Proiectarea se validează dacă setul de
cerinţe iniţiale au fost îndeplinite, inclusiv
aspectele ecologice şi sociale şi se comunică
excelenţa de mediu a produsului.
• Instrumentele folosite în acest caz sunt:
diagrame Spiderweb, roata LiDS, Eco-
compass etc.

19
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Vânzarea produselor
• Produsele proiectate pentru performanţe de
utilizare şi pentru un sfârşit de viaţă preferat
sunt monitorizate prin intermediul analizei
comportării pe durata perioadelor menţionate
şi corectate prin bucle feedback cu etapele
anterioare. Se evaluează succesul
produsului şi se identifică posibile
îmbunătăţiri pentru generaţia viitoare de
produse şi eventuale inovaţii.

20
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

8.4. Componenetele ecoproiectarii

• Ecoproiectarea are la bază mai multe componente
care sunt sintetizate în complexul denumit
Proiectarea pentru X, unde X poate semnifica:
— M - Mediu,
— P(F) – Prelucrare (Fabricaţie),
— A - Asamblare,
— D - Dezasamblare,
— R - Reciclare,
— Î- Întreţinere,
— CV - Ciclul de Viaţă, etc.

21
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Proiectarea considerând mediul este o

strategie amplă de dezvoltare de produse
prietenoase cu mediul prin instrumente
specifice, combinate cu instrumente CAD,
care oferă date şi algoritmi despre starea
produsului în raport cu mediul cu luarea în
considerare şi a costurilor.

22
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Proiectarea pentru prelucrare este practica de

configurare a produsului luând considerare aspectele
de execuţie în vederea reducerii costurilor fără
sacrificarea calităţii şi are trei componente principale:
• selectarea procedeului are la bază criteriile de performanţă
ale elementului, toleranţele impuse, volumul producţiei,
complexitatea, costurile cu sculele, dispozitivele şi
verificatoarele;
• reducerea numărului de operaţii asociat procedeului
presupune eliminarea fazelor redundante şi combinarea
fazelor;
• optimizarea formei şi dimensiunilor elementelor şi
subansamblelor considerând şi particularităţile procedeului.

23
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Proiectarea pentru Asamblare are la bază filozofia şi

practica încorporării necesităţilor de funcţionare şi de
configurare ale unui produs în fazele primare de
proiectare pentru a asigura o asamblare uşoară şi
economică asigurând timpi de asamblare şi costuri
ale operaţiilor de asamblare reduse, precum şi
sugestii de reproiectare.
• Proiectarea pentru Dezasamblare (dezmembrare)
este filozofia şi practica configurării elementelor
componente şi a legăturilor dintre acestea care să
permită demontarea produsului pentru separarea de
componente şi subansamble reutilizabile/
remanufacturabile precum şi de materiale reciclabile
la costuri reduse.

24
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Proiectarea pentru Întreţinere este calea folosită în

fazele de proiectare pentru mărirea abilităţilor unui
produs pentru a fi refăcute condiţiile specifice, în
perioada de folosire, urmărind mentenanţa uşoară şi
eficientă, utilizând ghiduri specifice.
• Proiectarea pentru Reciclare / Reutilizare este
procesul de proiectare în care atributele de mediu –
reciclabilitatea / refolosirea – sunt preferate şi tratate
ca obiective separate pentru menţinerea sau
îmbunătăţirea performanţelor de funcţionare şi de
viaţă ale unui produs.

25
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Proiectarea pentru Ciclul de viaţă este procesul de

proiectare care spre deosebire de proiectarea
tradiţională (cu considerarea funcţionalităţii,
costurilor, esteticii, ergonomiei) consideră, în plus,
aspecte ecologice pentru conservarea şi refolosirea
resurselor mediului înconjurător, optimizarea
consumurilor energetice şi de materiale, minimizarea
generării de deşeuri şi eliminarea totală a efectelor
negative asupra vieţii pe toată durata ciclului de
viaţă.

26
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

8.5. Motivarea adoptarii proiectarii ecologice

1. Raţiuni ecologice:
– În mod curent, mediul înconjurător este exploatat mai mult decât este
necesar;
– Pentru a fi siguri de un mediu înconjurător pentru viitor, trebuie să
reducem acest consum de mediu acum.
2. Raţiuni economice, motivele ce susţin aplicarea ecoproiectării:
– siguranţa acţiunilor titularilor şi a clienţilor;
– deschiderea de noi sectoare de afaceri;
– avantaj în competiţie;
– profituri maxime;
– costuri ridicate ale materiilor prime şi energiei;
– reducerea consumului de material.
3. Raţiuni sociale, ecoproiectarea asigură:
– condiţii sociale compatibile şi calitate vieţii;
– crearea de locuri de muncă şi protecţie;
– este o precondiţie pentru stabilitate politică şi socială.

27
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

8.6. Direcţii de optimizare în proiectarea ecologică:

• Optimizarea funcţiilor
• Optimizarea producţiei
• Optimizarea produselor
• Optimizarea serviciilor
• Optimizarea utilizării

28
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Optimizarea funcţiilor
 Are ca autor proiectantul de produse iar ca scop perfecţionarea
funcţiilor prin adaptarea efectivă a funcţiilor acestor produse la
cerinţele funcţionării lor.
 Analizarea funcţiei este ghidată de următoarele întrebări :
— Sunt toate funcţiile necesare?
— Sunt aceste soluţii ecologice cele mai bune în sensul asigurării
scopului propus?
 Metodele utilizate în cadrul optimizării funcţiilor constau din:
— Adaptarea funcţiilor,
— Integrarea/separarea funcţiilor,
— Substituirea funcţiilor.
 Instrumentele folosite sunt:
— Analiza funcţiilor,
— Analiza valorii din punct de vedere tehnic,
— Abilitatea la perfecţionare.
29
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Optimizarea producţiei
 Este realizată de către producător şi are ca obiectiv
prevenirea deşeurilor şi a emisiilor de substanţe toxice,
ce iau naştere în timpul procesului de producţie.
 Întrebarea centrală cu care se confruntă producătorul în
ceea ce priveşte producţia curată este: ―Cantităţile de
deşeuri de materiale – de ce şi unde îşi au ele
originea?‖
 Metodele specifice optimizării producţiei sunt:
— Schimbări în organizarea procesului de producţie, Schimbări în
tehnologiile de fabricaţie,
— Înlocuirea materialelor prime şi auxiliare.
 Ca instrument principal se utilizează raportarea
proceselor de producţie la analiza intrări – ieşiri.
30
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Optimizarea produselor
 Revine inginerului proiectant şi are drept obiective:
— prevenirea emisiilor şi a deşeurilor pe întreg ciclul de viaţă al acestora
printr-o construcţie relevantă;
— reducerea materialelor utilizate prin producerea de marfă durabilă şi/sau
prin extinderea duratei lor de funcţionare (reutilizare).
 Întrebarea principală cu care se confruntă inginerul este: ―Sunt aceste
soluţii alternative viabile pentru construcţia care să prevină emisiile şi
deşeurile?‖
 Metodele utilizate constau din:
— Înlocuiri de materiale,
— Schimbarea structurii construcţiei,
— Schimbarea tehnologiilor de montaj.
 Instrumentul de lucru este raportarea produsului la analiza intrări –
ieşiri iar instrumentul se bază îl reprezintă analiza
lipsurilor/necesităţilor.

31
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Optimizarea serviciilor
 Este sarcina managerul de vânzări.
 Obiectivele stabilite în cazul acestei direcţii de optimizare
înseamnă introducerea conceptelor care încurajează leasing-ul,
închirierile şi service-ul, acestea sprijinind realizarea unei mai
intensive şi/sau largi utilizări a produsului.
 Întrebarea principală cu care se confruntă managerul de
vânzări este: ―Ce tip de sistem direcţionează atenţia
consumatorilor la utilizarea unui service performant decât
cumpărarea unui nou produs?‖
 Metodele aplicate constau din:
— Adaptarea la cerinţe şi analiza pieţei,
— Sisteme de service,
— Sisteme noi de vânzări,
— Analiza cererilor şi analiza pieţei.
32
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Optimizarea utilizării
 Revine consumatorul şi are ca obiectiv stimularea
creşterii nevoilor de consum bazate pe limitarea
utilizării resurselor şi optimizarea utilităţii.
 Întrebarea centrală este: ―Cum poate fi consumatorul
satisfăcut de modul de utilizare prin reducerea
utilizării resurselor?‖
 Metodele specifice sunt:
— Adaptarea la comportarea consumatorilor,
— Sisteme de utilizare,
— Descoperirea lipsurilor (strategii pentru construcţii
automate).
 Instrumentul se bază îl reprezintă analiza lipsurilor
/necesităţilor.
33
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

8.7. Principiile de baza ale ecoproiectarii

1. Consum eficient de materiale
2. Consum de energie eficient
3. Reducerea riscului de mediu
4. Ambalaje ecologice
5. Soluţii alternative

34
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

1. Consum eficient de materiale

• Orice material sau produs realizat dispune de un anumit
potenţial poluant pentru mediul înconjurător, datorită faptului
că în timpul exploatării materiilor prime, al transportului, în
procesul de producţie şi la ambalare se consumă energie, se
produc deşeuri şi emisii.
• Dacă materialele exploatate sau achiziţionate nu sunt
folosite cu o eficientă apropiată de 100%, pierderile vor fi nu
numai de natură financiară ci se produce şi o risipă a
resurselor naturale.
• Sarcina de mediu a părţii neutilizate a produsului devine o
sarcină adiţională.
• În prezent majoritatea materialelor utilizate în industrie fac
parte dintr-o rezervă sau resursă de energie naturală
epuizabilă.
35
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Consum eficient de materiale prin:

– Consum cât mai redus de materiale sau materiale ale căror prelucrare
nu necesită consumuri mari de energie;
– Asigurarea unei perioade mari de funcţionare sau posibilitatea
prelungirii acesteia (recondiţionarea produsului, reutilizarea
componentelor, a materialelor de bază sau a subansamblelor);
– Reutilizarea deşeurilor,
– Reutilizabilitate proiectată prin posibilităţile de reutilizare ulterioară:
• folosirea unui număr redus de materiale la realizarea produsului;
• utilizarea de materiale refolosibile;
• materialele să fie uşor separabile;
• sistemele şi tehnicile de colectare şi valorificare să fie planificată anterior şi
să fie lansată odată cu introducerea produsului pe piaţă;
• consumatorul să fie informat prin instrucţiunile de utilizare a produsului sau
prin eticheta acestuia.
– Folosirea materialelor din surse regenerabile - cele naturale
– Folosirea materialelor biodegradabile: produsele se realizează din
materiale care într-un timp previzibil şi fără poluarea mediului sunt
degradabile biologic. 36
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

2. Consum de energie eficient: majoritatea tipurilor de energie produse

şi consumate în prezent provin din resurse naturale neregenerabile,
iar producerea şi transportul lor generează o sarcină majoră de
mediu.
— Echipamente energo-eficiente: la achiziţionarea echipamentelor
noi, alegerea acestora se face luându-se în considerare
consumurile energetice.
— Reducerea şi refolosirea pierderilor de energie: din punct de
vedere tehnic orice surplus de energie care părăseşte sistemul
poate fi utilizat, singura problemă fiind rentabilitatea.
— Folosirea surselor de energie alternative locale: instalaţiile
energo-eficiente existente în prezent sunt de exemplu: sisteme
de încălzire cu energie solară, echipamentele care utilizează
energia eoliană, alte sisteme de producere a energiei alternative.
— Folosirea energiei ecologice („energie verde”).
37
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

3. Reducerea riscului. Riscul de mediu depinde de periculozitatea

materialelor şi de condiţiile de depozitare, transport şi prelucrare. La
interpretarea riscului de mediu, pe lângă mediul natural şi social, nu
trebuie neglijate nici riscurile care apar la locul de munca şi costurile
asociate acestora.
– Reducerea numărului de componente periculoase;
– Utilizarea unui număr cât mai redus de componente periculoase la
fabricarea produselor, ceea ce determină condiţiile de achiziţionare,
transport, depozitare şi utilizare, costurile şi consumul de energie al
componentului respectiv;
– Condiţii de manevrare corespunzătoare;
– Reducerea riscului de mediu se poate asigura şi prin asigurarea unor
condiţii de manevrare optime în timpul transportului, depozitării şi
utilizării;
– Documentaţie de produs completă;
– O informare comprehensibilă prin etichete, ambalaj şi documentaţie de
însoţire.
38
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

4. Ambalaje ecologice.
• Ambalajul produsului este la rândul sau un
produs a cărui perioadă de funcţionalitate se
termină odată ce produsul începe să fie utilizat.
• Transformarea ambalajului din produs în deşeu
se produce mult mai repede şi mult mai
spectaculos decât în cazul altor produse (cu
altă funcţionalitate).
• Utilizarea de ambalaje cât mai reduse ca masă
şi volum;
• Folosirea de materiale de ambalaje ecologice;
• Ambalaje reutilizabile.
39
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

4. Soluţii alternative.
• O soluţie a proiectării eco-conştiente
poate fi ca funcţia îndeplinită de produs
sau procesele necesare realizării,
funcţionării produsului să fie îndeplinite
printr-un mod complet diferit, adică prin
produse sau tehnologii alternative.

40
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

 Sinteza principiilor de ecoproiectare

41
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

8.8. Principii practice ale ecoproiectarii

1. Proiectare pentru recuperare şi reutilizare
2. Proiectare pentru dezasamblare
3. Proiectare pentru minimizarea deşeurilor
4. Proiectare pentru conservarea energiei
5. Proiectare pentru conservarea materialelor
6. Proiectare pentru reducerea riscului cronic
7. Proiectare pentru prevenirea accidentelor şi
siguranţă
8. Utilizarea „în cascadă‖ a resurselor
42
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

1.Proiectare pentru recuperare şi reutilizare:

• Recuperarea materialelor: omogenitatea
materialului, puritatea şi reprelucrabilitatea sunt
câteva elemente importante care determină valoarea
de recuperare.
- Evitarea materialelor compozite
- Utilizarea materialelor reciclabile
- Utilizarea ambalajelor reciclabile
• Recuperarea componentelor
- Proiectare pentru reutilizare
- Proiectare pentru refabricare
- Proiectarea recipientelor reutilizabile
43
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

Proiectare pentru dezasamblare: are ca scop

dezasamblarea unui produs cu costuri şi efort
minime.
 Acces simplu la componente
— Optimizarea secvenţei de dezasamblare
— Proiectare pentru îndepărtare uşoară
• Evitarea componentelor nedemontabile
• Proiectare pentru simplitate
— Reducerea complexităţii produsului
— Reducerea numărului de repere
— Proiectare pentru repere multifuncţionale
— Utilizarea reperelor obişnuite
44
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

3. Proiectare pentru minimizarea deşeurilor:

• Reducerea surselor de deşeuri
- Reducerea dimensiunilor produsului
- Materiale cu greutate specifică mică
- Proiectare cu puţine materiale auxiliare
- Creşterea concentraţiei lichidelor
- Reducerea masei componentelor
- Reducerea greutăţii ambalajelor
- Utilizarea documentaţiei electronice
• Proiectarea pentru separabilitate
- Identificarea cu uşurinţă a materialelor
- Utilizarea unui număr cât mai mic de materiale
- Utilizarea de materiale similare
• Evitarea materialelor contaminate
 Recuperarea şi reutilizarea deşeurilor
 Incinerarea deşeurilor
45
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

4. Proiectare pentru conservarea energiei

 Reducerea consumului de energie în producţie
 Reducerea consumului de putere planificat
 Reducerea consumului de energie în distribuţie
— Reducerea distanţei de transport
— Reducerea urgenţelor de transport
— Reducerea volumului expediţiilor
• Utilizarea surselor de energie inepuizabile.

46
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

5. Proiectare pentru conservarea materialelor

 Proiectare pentru produse multifuncţionale
 Specificarea materialelor reciclabile
 Specificarea materialelor regenerabile
 Utilizare de componente refabricabile
 Proiectare pentru longevitatea produsului
 Prelungirea vieţii performante a produsului
– Proiectare pentru reutilizare
– Proiectare pentru service
– Proiectare pentru durabilitate
 Proiectare pentru reciclare
 Proiectare pentru recuperarea ambalajelor
 Proiectarea recipientelor reutilizabile
 Dezvoltarea de programe de leasing

47
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

6. Proiectare pentru reducerea riscului cronic

• Reducerea poluanţilor rezultaţi din producţie

• Evitarea substanţelor toxice/periculoase
• Evitarea substanţelor care produc deprecierea
stratului de ozon
• Utilizarea tehnologiilor neconvenţionale
• Asigurarea biodegradabilităţii produselor
• Asigurarea depozitării deşeurilor

48
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

7. Proiectare pentru prevenirea accidentelor şi

siguranţă - se referă la produse şi procese

 Evitarea materialelor caustice sau inflamabile

 Minimizarea potenţialului de ―scurgere‖ a
elementelor poluante
 Descurajarea consumurilor neraţionale/ abuzive

49
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

8. Utilizarea „în cascadă‖ a resurselor: Caracteristica proiectării

pentru mediu, de maximizare a utilizării resurselor consumate, se
bazează pe teoria de utilizare în cascadă a acestora: resursa
evoluează progresiv de la stări de cea mai bună calitate la forme
inferioare de calitate.

50
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Utilizarea „în cascadă‖ a resurselor

Există 4 principii de bază asociate cu conceptul de utilizare
în cascadă a resurselor :
– Corespondenţă - rezervarea resurselor cu cea mai
bună calitate pentru utilizările cele mai frecvente.
– Mărire - creşterea utilităţii resurselor prin prelungirea
timpului de folosire sau contracararea deprecierii
calităţii resurselor.
– Racordare - fiecare legătură din succesiunea de
utilizări reprezintă trecerea resursei într-un nou lanţ
unde utilitatea să poate fi mai mare.
– Susţinere - asigurarea că rata de consum a resurselor
este compensată de ritmul de regenerare a acestora.
51
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

8.9. Sistematizarea metodologiilor şi instrumentelor pentru

ecoproiectare

52
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

– LCA – Life Cycle Assessment (Evaluarea ciclului de viaţă);

– CED -Cumulated Energy Demand (Cerinţele energetice
cumulate);
– MIPS – Materials Input per Service Unit (Consum de materiale
pe unitate de produs);
– LiDS – Life-cycle Design Strategy (Strategia proiectării pentru
ciclul de viaţă); MET – Material Energy, Toxic emissions (Emisii
de materiale, energie, noxe);
– ABC Classification system: A- probleme severe, necesită
intervenţie, B - nu sunt necesare intervenţii dar ar trebui
monitorizare, C - nu sunt probleme),
– SWOT - Strengths , Weakness, Opportunities,Threats (Puncte
tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări),
– ELADA - End of Life Advisor Design (ghid pentru proiectarea
pentru sfârşitul vieţii).
53
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• LCA - Life Cycle Assessment

– Instrumentele LCA au fost printre primele
instrumente ecologice dezvoltate care evaluează
global impactul asupra mediului a unui produs pe
întreg ciclu de viaţă incluzând procesele de fabricaţie
precum şi cele de scoatere din uz.
– Conform ISO 14040, LCA este o tehnică de evaluare
a efectelor ecologice asociate unui produs prin:
compilarea unor baze de date cu intrările şi ieşirile;
evaluarea potenţialelor impacturi ecologice şi
interpretarea acestor impacturi în corelaţie cu
obiectivele studiului.
– Prin LCA sunt analizate şi măsurate din punct de
vedere ecologic fluxuri de materiale, de energie şi
alţi factori (emanaţii de toxine) asociaţi unui produs
pe întreaga viaţă.
54
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Abordarea avansată a ciclului de viaţă

55
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Ghiduri. Liste de verificare. Manuale.

– Ghid practic de EcoDesign pentru industria
electrotehnicǎ şi electronicǎ.
– pe probleme de mediu în domeniul menţionat.
– ECMA 341 – Elemente pentru ecoproiectarea
produselor din domeniul tehnologiei informaţiei şi
comunicaţiilor şi din domeniul electrocasnic.
– Ghid de Proiectare pentru reciclare.
– Ghidul Leitfaden zur recyclinggerechten
Produktentwicklung (Ghid pentru proiectarea în
vederea reciclării), se adresează în special
proiectanţilor de produse simple şi complexe, de
module şi dispozitive şi responsabililor departamentelor
de marketing, planificare şi mediu.
56
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

– Liste de verificare “Smart EcoDesign™” pentru

producătorii, integratorii de sistem şi furnizorii
de componente şi subansamble. EcoDesign
Pilot
– EcoDesign Pilot este un instrument calitativ
care permite utilizatorului sǎ identifice rapid
mǎsurile de ecoproiectare potrivite pentru
îmbunătăţirea unui produs.
– Ghid al proiectantului pentru o proiectare eco-
conştientǎ a echipamentelor electrice şi
electronice
– Ghid de proiectare durabilă a produselor
electrice şi electronice pentru controlul
costurilor şi conformarea cu legislaţia
57
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Metode de evaluare a impactului

– Fiecare metodă conţine un anumit număr (de obicei de la 10
până la 20) de categorii de impact.
– În general se selectează o metodă completă, în loc de
selectarea individuală a categoriilor de impact.
• Metodele de analiză cele mai folosite sunt:
– CML 1992;
– CML 2 baseline 2000;
– Eco–indicator 95;
– Eco–indicator 99 (E);
– Eco–indicator 99 (H);
– Eco–indicator 99 (I);
– Ecopoints 97 (CH);
– EDIP/UMIP 96;
– EDIP/UMIP 96 (resources only);
– EPS 2000.

58
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Instrumente de evaluare a ciclului de viaţă

• eVerdEE este recomandat pentru proiectanţi,
cumpărători şi strategi de mediu.
• EUP EcoReport este destinat evaluărilor pe grupuri de
produse în cadrul procesului legislativ EuP.
• DfE Software (Design for Environment).Firma
Boothroyd & Dewhurst în pachetele de software DFMA
(Design for Manufacture and Assembly) şi DFE (Design
for Environment - Proiectare pentru mediu) oferă un
sistem capabil să sprijine inginerii în activitatea de
concepţie şi proiectare în sensul creşterii competitivităţii
produselor.
• SimaPro este un instrument comercial de colectare,
analizǎ şi monitorizare a datelor privind performanţa de
mediu a produselor şi serviciilor.
59
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

– GaBi este un instrument pentru realizarea de

bilanţuri în cadrul ciclului de viaţǎ cu ajutorul
unor date pentru modelarea ciclului de viaţǎ.
– Umberto este utilizat pentru vizualizarea
fluxurilor de materiale şi energie utilizate.
– IDEMAT se adresează în special studenţilor
şi cercetătorilor din proiectări civile, ştiinţa
materialelor şi industria aerospaţialǎ.

60
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

– LCA-E permite utilizatorilor să facă evaluări

simplificate ale ciclului de viaţă pentru circuite
imprimate.
– LCA Light este un instrument on-line pentru
evaluarea ciclului de viaţă a produsului în vederea
calculării rapide şi adecvate a impactului asupra
mediului înconjurător.
– Eco-it este destinat proiectanţilor care doresc să
îmbunătăţească performanţele ecologice ale
produselor lor.
– Eco-Scan permite analiza produselor la nivelul
întregului ciclu de viaţă. Eco-Pro este un soft pentru
analiza asistată de calculator a ciclului de viaţă.
61
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

 Ghid general pentru ecoproiectarea sistemelor

mecanice
1. Aspecte privind materialele
2. Aspecte privind performantele
3. Aspecte de prelucrare
4. Aspecte privind asamblarea/ambalarea
5. Aspecte privind utilizarea
6. Aspecte privind scoaterea din uz

62
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

1. Aspecte privind materialele

• Minimizarea conţinutului toxic
• Folosirea de materiale reciclate şi reciclabile
• Folosirea de materiale durabile
• Reducerea numărului materialelor utilizate
• Evitarea substanţelor toxice
• Reducerea deşeurilor
• Creşterea ponderii refolosirii şi reciclabilităţii
• Reducerea materialelor consumabile
• Compatibilitate maximă a materialelor utilizate
• Reducerea consumului de materiale agresive
63
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

2. Aspecte privind performantele

• Durabilităţi mărite
• Randamente ridicate
• Zgomote reduse
• Fiabilitate ridicată
• Reducerea uzărilor

64
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

3. Aspecte de prelucrare
• Alegerea proceselor tehnologice cu impacturi
ecologice reduse
• Alegerea proceselor tehnologice mai puţin
energofage
• Alegerea materialelor tehnologice cu impact
scăzut asupra mediului
• Creşterea eficientei procesului tehnologic
• Reducerea deşeurilor (reziduurilor tehnologice)
• Proiectarea produselor astfel încât să fie
multifuncţionale

65
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

4. Aspecte privind asamblarea/Ambalarea

• Minimizarea ambalajelor
• Proiectarea modulară
• Folosirea simetriei pentru reducerea timpului de
manipulare
• Folosirea de teşituri şi racordări pentru a facilita
potrivirea la montaj
• Proiectarea de forme uşor de identificat din punct de
vedere al orientării şi poziţionării
• Posibilităţi de autoaliniere / autocentrare
• Configurarea părţilor pe nivele de sus în jos folosind
gravitaţia pentru poziţionare şi pentru a se realiza
operaţiile de asamblare în plan orizontal
66
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

• Folosirea de elemente şi subansambluri specializate

(standardizate) pentru a se reduce varietatea părţilor
• Folosirea de asamblări rapide (autoasamblărilor) fără
elemente intermediare de asamblare
• Eliminarea ajustărilor
• Eliminarea reorientărilor
• Ansamble cu facilităţi de dezvoltare prin adăugire
• Soluţii de mânuire facilă şi accesibilă
• Poziţionarea părţilor nereciclabile în subsisteme care
pot fi uşor demontate
• Asamblări uşor de montat
• Locuri de asamblare accesibile

67
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

5. Aspecte privind utilizarea

• Reducerea rezidurilor
• Reducerea materialelor consumabile
• Eficienta energetică
• Ergonomie ridicată

68
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

6. Aspecte privind scoaterea din uz

• Uşor de curăţat
• Uşor de demontat
• Materiale etichetate vizibil pentru identificare la
dezmembrare
• Reducerea emisiilor de noxe toxice
• Facilitate în dezasamblare şi reasamblare folosind
asamblări uşor demontabile
• Reducerea numărului de mişcări de reasamblare şi
dezasamblare
• Uşor de verificat şi sortat
• Materiale care nu intră în conflict la reprocesare
• Minimizarea coroziunii

69
 DEZVOLTARE DURABILA
8. ECOPROIECTAREA

8.10. Proiectarea pentru mediu se face pe baza filosofiei celor 6 RE

1. RE-gândirea produsului şi a funcţiilor lui (de ex. cum poate fi
folosit mai eficient produsul).
2. RE-ducerea consumului de materiale şi de energie de-a lungul
întregului ciclu de viaţă.
3. RE-înlocuirea substanţelor periculoase cu alternative mai
prietenoase pentru mediu.
4. RE-ciclare -alegerea de materiale care pot fi reciclate şi gândirea
produsului astfel încât el să poată fi uşor dezasamblat pentru
reciclare.
5. RE-folosire -proiectarea produsului astfel încât părţile lui
componente să poată fi refolosite.
6. RE-parare- conceperea unui produs uşor de reparat, astfel încât
el să nu trebuiască să fie înlocuit prea repede.

70