CURS 20.05.

2020

Decuparea și perforarea

Decuparea, este operațiunea de tăiere a tablelor după un contur inchis, pentru fabricarea unor piese,
pentru separarea complete a unor semifabricate sau piese.
Ca piese reprezentative sunt monedele, care sunt decupate din tablă curbată de alte prelucrări. Scula
utilizată pentru realizarea operației de decupare, poarta denumirea de ștanță.
Orice ștanță este formată în principal din două elemente active:

 poansonul pentru decupare

 placa activă
Pentru a separa piesa sau semifabricatul din tablă, poansonul execută o mișcare rectilinie alternativă de
parametru „n” în curse duble pe minut. Pentru utilizarea eficientă a foii de tablă, se pot utiliza diferite
sisteme de croire. Astfel putem avea:

 croirea dreaptă
 croirea înclinată
 croirea alternativă
Croirea, se poate face lăsând puntițe sau fără puntițe. Rolul puntițelor este de a asigura o calitate bună
a suprafeței separate. Pentru a caracteriza utilizarea eficientă a foii de tablă se calculează coeficientul
de utilizare al materilului notat cu ITA=cu suprafața utilă raportată la suprafața totală.
Perforarea, este operația de tăiere a unei table după contur închis, pentru separarea completă a unei
părți de material sub formă de deșeu.
Piese ce pot fi executate prin combinarea operațiilor de decupare și perforare: șaibele la care interiorul
se execută prin perfoare iar exteriorul prin decupare.
Forța, lucrul mecanic și puterea necesară realizării operației de decupare sau perforare se execută cu
ajutorul unor relații de calcul din literatura de specialitate.
Elementele componente ale ștanțelor și matrițelor
Constructia stantelor pentru decupare sau perforare.
În funcție de forma geometrică a pieselor, de precizia cerută, de dimensiunile piesei, ștanțele pentru
decupare sau perforare pot fi de două tipuri:
 ștanțe de tip pachet
 ștanțe cu coloane de ghidare

Ștanțele de tip pachet (figura 1.4) se aplică pentru piese de formă geometrică simplă și precizie medie.

Acest tip de ștanță este format din pachetul superior(pozitia1-7) care se leagă de berbecul presei și
pachetul inferior (pozitia 8-17) care se fixează pe masa presei.

Pentru a realiza semifabricate sau piese din tablă, este nevoie ca ștanța să se monteze pe o presă care
poate fi mecanică sau hidraulică.

Presa asigură forța, mișcarea necesară elementelor active ale ștanței.

Pachetul superior este format din :

1. cep de prindere(STAS 8555) -prin intermediul cepului de prindere, pachetul superior se

fixează de berbecul presei prin care se transmite forța necesară separării piesei sau
semifabricatului și mișcarea rectilinie alternativă pachetului superior.
2. placa superioară
3. știft de poziționare
4. placă de sprijin
5. placa port poanson
6. poanson pentru decupare sau perforare
7. șurub de strângere cu locaș hexagonal(STAS 5144)
Pachetul inferior care se fixează pe masa presei, cu ajutorul unor bride prin intermediul canalelor T.

Acest pachet are o poziție fixă și este format din următoarele elemente:

8. Placa de ghidare a poansonului care are și rolul de extractor al piesei de pe poanson(sau a

deșeului)
9. Jgeab de conducere
10. Opritor fix(care asigură pasul benzii sau fâșiei)
11. Placa activă pentru decupare sau perforare
12. Placa de bază
13. Plăcuța de ghidare
14. Șurub de strângere(pentru pachetul inferior)
15. Știfturi de poziționare

Pasul mai poate fi asigurat de un sistem pozitia 16-17.

Pentru ștanțe, este foarte important ca poansonul (pozitia 6) să aibă un anumit diametru, deoarece
există pericolul distrugerii lui prin flambaj. Pentru a calcula rezistența poansonului, se va calcula
coeficientul de zveltete λ. Dacă λ are o anumită valoare (sub cea admisibilă) poansonul va avea o
construcție specială:

a) în trepte-are dezavantajul că are un consum ridicat de material care este un oțel aliat de scule
tratat termic la o duritate de 58-62 HRC. Această soluție este neeconomică, de aceea se
recomandă varianta de la pct. b.
b) Tubulară (cu un tub de rigidizare)-poansonul propriu-zis se execută din oțel aliat de scule, iar
tubul de rigidizare dintr-un oțel de construcție obișnuit.

La ștanțele pentru decupare sau perforare și placa active (pozitia 11) se execută din oțel aliat de scule,
tratate termic la o duritate de 58-62 HRC.

Al doilea tip de ștanță utilizat pentru operații de decupare sau perforare, este ștanța cu coloane de
ghidare (figura 1.3).
Această constructție asigură precizie ridicată a pieselor și o rugozitate bună a suprafețelor separate.

Ștanța din figura 1.3 realizează o piesa de tip șaibă. Ea este prevazută cu două coloane de ghidare
(pozitia 17). Aceasta construcție se recomandă pentru serii de fabricație mari și de masă.

Ștanțele cu coloane de ghidare, au un cost ridicat de fabricație. Ele devin eficiente numai în cazul
seriilor de fabricație mari și de masă. Cu ajutorul ștanțelor de decupare și perforare, pot fi realizate
piese de formă geometrică complexă cum ar fi ștanța combinată din figura de mai jos (1.1) . STAS
6288/81)

Ștanțele cu coloane de ghidare, pot fi prevăzute cu două sau patru coloane de ghidare, în funcție de
mărimea pieselor care se ștanțează.

Ștanțele din fig 1.1 si 1.3 sunt prevăzute cu două coloane de ghidare. Dispunerea coloanelor în cazul în
care sunt două, poate fi:

a) Dispunerea în diagonală fig 1.1

 b) Dispunerea în spate fig 1.3

c) Dispunerea axială

În ceea ce privește uzura elementelor active(poanson și placa activă) ea se manifestă prin rotunjirea
muchiilor tăietoare. Pentru a îmbunătăți calitățile de separare, se face o rectificare a părții frontale a
poansonului și o rectificare a plăcii active pe partea frontală.

FOARFECE PENTRU DEBITAREA TABLELOR

Foile de tablă, pentru a putea fi utilizate ca semifabricat pentru operații de ștanțare sau matrițare, vor fi
debitate în fâșii sau benzi.

Prin forfecare, se intelege tăierea după un contur deschis, cu ajutorul a două tăișuri asociate pentru
debitarea materialului.

Pentru debitare, pot fi utilizate mai multe tipuri de foarfeci:

a) Foarfece cu lame paralele, acestea se utilizează pentru tăierea în benzi înguste a foilor de tablă
standardizate sau la îngustarea benzilor livrate la dimensiuni ce nu satisfac necesitățile croirii.
Mai poartă denumirea de ghilotină.
b) Forfece cu lame înclinate, se utilizează pentru tăierea în benzi sau în bucăți ca semifabricate a
foilor de tablă.
c) Foarfece cu role, se utilizează pentru tăierea tablelor în benzi înguste de lungimi mari
d) Foarfece vibratoare, se utilizează pentru tăierea tablelor după forme diferite (contururi) care
pot fi curbilinii sau drepte.
OPERATII DE INDOIRE

Operația de îndoire constă din modificarea formei unui semifabricat prin încovoiere plană în jurul unei
muchii rectilinii. Această operație de modificare are loc prin deformații remanente (peste limita de
curgere σ c a materialului dar sub rezistența la rupere σ r a materialului) .

Îndoirea tablelor și benzilor, poate fi facută sub diferite forme:

a) Îndoirea în formă de V (sub un singur unghi de îndoire)

b) Îndoirea în formă de U(îndoire sub două unghiuri)
c) Îndoiri complexe(pentru piese de formă geometrică complexă).

Una din problemele care se pune la îndoire, este arcuirea pieselor îndoite. În timpul îndoirii, în
material iau naștere atât deformații elastice cât și deformații plastice. După îndoire , deformațiile
elastice dispar și piesa capătă o formă puțin diferită de forma plăcii active, astfel se spune că piesa
arcuiește. Mărimea arcuirii depinde de grosimea tablei, de forma piesei îndoite, de mărimea limitei de
curgere a materialului( cu cât limita de curgere este mai mare, arcuirea după îndoire va fi mai mare).

Forța, lucrul mecanic și puterea necesară îndoirii, se calculează cu relații de calcul din literatura de
specialitate.

Scula utilizată pentru realizarea operației de îndoire, poartă denumirea de matriță.

Astfel vom avea :

a) matriță pentru îndoiera în formă de V

b) matriță pentru îndoiera în formă de U
c) matriță pentru îndoiri complexe

Pentru îndoirea pieselor în forma de V se recomandă matrița de tip pachet (fără coloane de ghidare).

Pentru îndoirea în forma de U se recomandă matrițele prevăzute cu coloane de ghidare (figura 1.6).

Matrița este formată din următoarele elemente:

1. placa de bază
2. opritor fix
3. placa activă pentru îndoire (se execută din oțel aliat de scule tratat termic 58-62 HRC)
 4. extractorul piesei îndoite în forma de U din placa activă
5. tija care actionează extractorul
6. știfturi de poziționare
7. piesa îndoită
8. tija pentru extragerea piesei de pe poanson
9. opritor mixt
10. extractor al piesei de pe poanson
11. placa superioară

Poansonul pentru îndoire se execută tot din oțel aliat de scule tratat termic.

21.05.2020
OPERATII DE AMBUTISARE
Operatia de ambutisare, constă din modificarea unui semifabricat, de la forma plană până la
forma cavă sau, mărirea adâncimii unui semifabricat cav.

Ambele metode pot fi realizate cu sau fără modificarea grosimii pereților laterali. Piesele
realizate prin ambutisare, au forma din figura 2 care o primi mâine.

S-a notat cu d diametrul piesei cu h inășlșțoimea opiesei, s grosimea fundului piesei, s1

grosimea peretelui lateral.

Piesa ambutisată poate fi realizată în două moduri:

1. fără subțierea pereților laterali-atunci când s1 egal cu s.

2. Cu subțierea pereților laterali atunci când s1 mai mic decat s

Semifabricatul de pornire pentru ambutisare este din tablă și are forma unui disc. Figura 3 de
mâine.

Diametrul D al semifabricatului poate fi stabilit în două moduri:

Pe baza egalării suprafețelor-suprafața semifabricatului=suprafața fundului piesei+suprafața

laterală a piesei. Această metodă se recomandă în cazul ambutisării fără subțierea pereților
laterali.

Dacă ambutisarea se face cu subțierea pereților laterali, dimensiunile D a semifabricatului, se

stabilesc pe baza egalării volumelor, adică volumul semifabricatului de pornire(a discului) va
fi = volumul fundului piesei+volumul pereților laterali. Ea se aplică atunci când ambutisarea
are loc cu subțierea pereților laterali. Pentru a înțelege formarea pieselor prin ambutisare, se
va lua în considerare figura 3 de mâine, unde, d este diametrul piesei ambutisate iar D este
diametrul semifabricatului de pornire, h înălțimea piesei ambutisate(vezi figura 2 de mâine).
Presupunem că vom realiza piesa cavă printr-o îndoire simplă.Asta înseamnă ca zona h să fie
împărțită în petalele 1 și forma conică 2. Realizarea piesei cave ar însemna decuparea zonelor
2 după care ar urma îndoirea petalelor 1 și astfel s-ar obține piesa cavă, dar în timpul operației
de ambutisare, zonele2 din figura 3 nu sunt decupate, înseamnă că acest material se
redistribuie în pereții laterali ai piesei. Datorită redistribuției materialului din zona 2, în planșa
semifabricatului (notată cu h), iau naștere tensiuni care pot produce deformarea pereților
laterali. Pentru a preveni această deformare, scula de ambutisat este prevăzută cu inel de
reținere contra formării cutelor. Realizarea operației de ambutisare se face cu ajutorul unei
scule care poartă denumirea de matriță.

Orice matriță de ambutisat(figura4) este formată din următoarele elemente active:

1. Placă activă pentru ambutisare

2. Piesa cavă
3. Inel de reținere contra formării cutelor
4. Poanson pentru ambutisare

Pentru a realiza deformarea prin ambutisare, poansonul 4 este acționat de forța Fa(forța de
ambutisare) și execută o mișcare rectilinie alternativă de parametru n.

Inelul de reținere 3, este acționat de forța Q. Între poanson și placa activă se lasă un joc ja.
Dacă jocul are mărimea grosimii tablei, avem de-a face cu ambutisare fără subțierea pereților
laterali, iar dacă jocul este mai mic decât grosimea tablei avem de-a face cu ambutisare cu
subțierea pereților laterali.

Numărul de operații necesare pentru realizarea unei piese cave se calculează în funcție de
coeficientul de ambutisare a cărui metodă de calcul este dată în literatura de specialitate.
Forța, lucrul mecanic și puterea necesară realizării piesei prin ambutisare este dată în
literatura de specialitate.

Pentru realizarea unor piese prin ambutisare, matrițele sunt prevăzute cu mai multe elemente
cum ar fi:

 Elemente de poziționarea semifabricatului de pornire

 Coloane de ghidare
 Extractoare ale piesei de pe poanson sau din placa de ambutisare

Matrița de ambutisat completă se prezintă în figura 1.5 pagina 9 din lucrarea 1.

Elementele componente ale matriței sunt:

1. Placă activă pentru ambutisare

2. Opritor pentru semifabricat
3. Coloane de ghidare

În funcție de mărimea pieselor, numărul coloanelor poate fi 2 sau 4. În cazul în care avem
două coloane de ghidare, dispunerea lor poate fi:

I. Axială
II. În diagonală
III. Dispunerea în spate

Patru coloane de ghidare se aplică pentru matrițele care ambutisează piese de dimensiuni
mari.
 4. Inel de reținere contra formării cutelor
5. Poanson pentru ambutisare
6. arcuri elicoidale care creează forța Q(vezi figura 4) pe inelul de reținere.Arcurile
elicoidale pot fi înlocuite cu tampoane de cauciuc care au o duritate de 90-100 grade
sor.
7. bucșe de ghidare.

Inelul de reținere 4 are și rolul de extractor al piesei de pe poanson.

Utilajele folosite pentru ambutisare sunt deobicei prese hidraulice.

Pentru a micșora frecarea dintre semifabricat și placa de ambutisare, semifabricatul se unge.

Și la operația de ambutisare pot fi utilizate matrițe formate din două pachete dar numai în
cazul producției de unicate. Pentru operațiile de serie se recomandă matrițe cu coloane de
ghidare.

Matrițele pentru ambutisare au o construcție complexă și costuri ridicate de fabricație de

aceea pentru a economisi manopera se recomandă matrițe în construcție modulată.
Operatii de extrudare

Extrudarea este operatia de deformare in volum prin care se executa piese cu

configuratii simple sau complexe pe baza curgerii plastica a materialului in spatiul
dintre poanson si placa de extrudare sau prin orificiul placii de extrudare . Operatia
de extrudare implica reduceri din aria sectiunii semifabricatului pana la 90% si chiar
mai mult intr-o singura operatie, exemplul cel mai clar sunt extrudarea tuburilor.
Prima aplicatie a extrudarii a fost in industria de armament, cartusele, fie din
alama fie din otel.
Procedee de extrudare
Extrudarea se clasifica dupa:
- temperatura la care are loc fenomenul de deformare plastic,
- natura energiei de deformare,
- sensul de curgere a materialului in matrita fata de sensul de
actionare a fortei.
Dupa temperature extrudarea poate fi: extrudare la rece si extrudare la cald.
Dupa natura energiei de deformare putem avea : extrudare mecanica,
extrudare hidraulica, extrudare sub actiunea undei de soc.
Extrudarea poate fi directa, inversa, combinata si laterala (vezi figura 3.1).
Scula utilizata pentru realizarea operatiei de extrudare poarta denumirea de
matrita. Orice matrita de extrudare este formata in principal din doua elemente
active, si anume: placa active de extrudare si poansonul de extrudare. Ambele
elemente se executa din otel aliat de scule tratate termic la o duritate de 58-62 HRC
(vezi tabelul 3.1).
 Procesul tehnologic de prelucrarea a pieselor prin extrudare cuprind
urmatoarele operatii:
a. Debitarea semifabricatului;
b. Tratamentul termic al semifabricatului;
c. Pregatirea suprafetei semifabricatului;
d. Lubrifierea semifabricatului ( se face o fosfatare plus ungere);
e. Extrudarea propriu-zisa;
f. Prelucrarea finala a piesei.
Matritele utilizate la prelucrarea prin extrudare au diverse forme constructive in
functie de tipul operatiei de extrudare si volumul productiei ce urmeaza a fi extrudat.
Pentru productia de serie mare si de masa se recomanda matrite de
durabilitate ridicata. Schema de principiu a unei matrite pentru extrudare este data in
figura 4.19.

In principiu matrita este formata din:

a. Poansonul pentru extrudare
b. Placa de sprijin
c. Placa active pentru extrudare
d. Inel de frecare
e. Extractor al piesei din placa de extrudare
f. Placa de baza
g. Tija extractorului
Extrudarea este un procedeu foarte productive de realizarea a pieselor fata de
procedeul classic de prelucrare a pieselor prin aschiere (vezi figura 4.11).
Forma constructive a unei matrite pt extrudare inversa(pt tuburi) se prezinta in
figura 1.8 pagina 12 din lucrarea 1. Elementele componente ale matritei din figura 1.8
sunt:
1-Cep de prindere STAS 8555, 2- placa superioara, 3-coloane de ghidare
(matritele de extrudat sunt prevazute cu 2 sau 4 coloane de ghidare), 4-bucsa de
ghidare, 5-placa de sprijin, 6-placa de prindere, 7-extractor al piesei de pe poanson,
8-poanson pentru extrudare inversa, 9-placa de fixare a placii active; 10-supoartul
placii active; 11-placa de sprijn; 12-placa de sprijin cu extractorul din pachetul
inferior, 13-tija pentru actionarea extractorului din pachetul inferior; 14-placa de baza,
15-mecanism pt actionarea extractorului din pachetul inferior, 16-extractor al piesei
din placa active,
18-inele de frecare (placile active la extrudare sunt puternic solicitate fapt
pentru care se aplica constructia pretata cu unul sau mai multe inele de frecare).
Pentru piese de dimensiuni mici si serii de fabricatie mari sau de masa se
utilizeaza automate de extrudare cum ar fi cea din figura 4.22 prevazuta cu 4 posturi
de lucru. Un astfel de automat asigura extrudarea pieselor tubulare sau a pieselor de
tip bucsa la o productivitate pana la 200 piese/min.
 Poansoanele pentru extrudare sunt foarte solicitate (mai ales la flambaj)
pentru care se calculeaza coeficientul de zveltete λ care trebuie sa aiba o anumita
valoare.
Constructia poansoanelor, este din otel aliat de scule tratate terminc 58-62
HRC. Forma constructiva a poansoanelor pentru extrudare poate fi:
a. Forma dreapta;
b. Forma in trepte;
c. Poanson cu bucse de rigidizare
Pentru piesele de dimensiuni mici se recomanca poansoanele cu bucse de
rigidizare. Poansonul este din otel aliat iar bucsa din otel de constructive obisnuit.
Placile active pentru extrudare pot avea forma din figura 4.26 si sunt puternic
solicitate la presiune de contact. Pentru a rezista tensiunilor din placa activa ele se
construiesc in forma fretata (stranger) conform figurii 4.28 cu una sau mai multe inele
de fretare.