găurirea nu poate fi executată din interior şi unde piesa exterioară este adusă la formă; ea este de

regulă mai bună, atunci când asamblarea se face plecând de la înveliş, cu ajutorul gabaritelor
înfăşurătoare pe care le vom studia la alt capitol.

Se poare totuşi, în unele cazuri limită, unde nu există accesibilitate la interior, să se găurească
dinainte în mod precis învelişul exterior, cu scopul de a evita grila de găurire; acesta este, în
special, cazul învelişurilor, suprafeţelor de comandă făcute dintr-o singură piesă, care după
găurire devine plată pe masă, putând fi adusă la forma cerută prin simplă înconvoiere.

În rezumat: În cazul unde este posibil să se procedeze prin contragăurire, prima chestiune este
ca un pregătitor (tehnolog) să ştie dacă operaţiunea poate fi executată din interior sau din
exterior; preferinţa trebuie să ducă la modul de lucru, plecând de la interior dacă este posibil, în
special când trebuie acţionat de fiecare dată de la un ansamblu intern; atunci când suprafaţa
multă (suprapusă) este în joc şi chiar dacă există accesibilitate din interior, contragăurirea
plecând de la exterior, poate să se evidenţieze mai avantajos dacă condiţiile de precizie ale
profilului au condus la folosirea unui utilaj (gabarit) înfăşurător.

Dacă se acţionează după procedeele a) sau b), dacă nu se găuresc separat, în întregime, toate
pisele care sunt suprapuse, aceasta se face nu numai din punct de vedere al economiei de timp,
dar mai ales din cauza imposibilităţi de a se realiza concordanţa exactă a găurilor date în mod
separat, în special în cazul pieselor formate.

Mai mult, dilatările obţinute la nituire, care pot

fi diferite, funcţie de grosimile piselor respective,
sunt suficiente de a impune modul de lucru prin
găurire parţială.

-găurire în pachet sau piesă cu piesă. Piesele ce

trebuiesc găurite în stadiul de piesă primară, sunt
grupate în pachete de fiecare dată când este vorna
de table subţiri.

Se găuresc piesă cu piesă: tablele deja formate,

tablele de grosime mare e>5, ca şi piesele
prelucrate la maşini.

4.2.4. Scule
Pentru găurirea tablelor şi profilelor se
întrebuinţează fie burghie standard, fie burghie
special capabile de o viteză mare la tăiere, atunci
când se folosesc maşini modern de găurire, rapide ( 15 000 la 20 000 ture pe minut).

Să nu se comită eroarea de a se folosi burghie de serie „lungi” care se distrug prin rupere și nu
prin uzură.

Găurile cu diametre mari în table de groimi mici se execută cu o freză cu ghidaj, sau o freză
adâncă cu ghidaj (figura 95).

În cazul găurilor de diametre foarte mari se folosește o sculă specială denumită trepanor
(fig.96).

4.2.5.1. DISPOZITIVE DIN OȚEL MOALE.

Un prim tip de dispozitiv este făcut în principal dintr-o placă de găurit în care sunt presate
forțat bucșe adânci din oțel cementat, numite bucșe de găurire (fig.97). Aceste bucșe se găsesc de
dimensiuni variate, ceea ce a impus normalizarea lor.

Acest dispozitiv classic de găurire cuprinde două plăci:

-placa de găurire care poartă pe ea bucșele și știfturile de poziționare (sau pentru păstrarea plană
a suprafeței).

-contraplacă inferioară, sau placa de fixare.

Cele două plăci sunt confecționate din tablă laminată, din oțel moale. Placa de găurire are o
grosime care variază între 6 și 10 mm pentru diametre de găuri între 2 și 10 mm.
 Fața inferioră a bucșelor de găurit trebuie să fie ușor retrasă față de suprafața pachetului din
matriță.

Placa de fixare este executată cu găuri de curățire. Se poate de asemenea să se folosească ca

placă de găurire (grosimea medie de cementare de cca 0,6 mm).

Un șanfrenaj al găurilor ușurează introducerea sculei. Acest tip de dispozitiv este necesar în
special când antraxul găurilor este prea mic, pentru ca să se poată folosi bucșe normalizate
(fig.97).

Pachetul de table pentru găurire se strânge între placa superioară și inferioară cu bride, care
sunt fixate prin articulație direct pe dispozitiv sau de preferință cu bride, care sunt fixate prin
articulație direct pe dispozitiv sau de preferință pe un suport standard (fig. 98).

Acest prim tip de dispozitiv, destul de costisitor, se întrebuințează mai ales pentru găurile
foarte adânci, pe mașini fixe.

Un al doilea tip de dispozitiv folosit la găurirea tablelor subțiri este contruit în general din oțel
moale, de grosime e=2 mm, numit grătar (grilă) de găurire. Acest grătar poate fi gabaritul însuși,
de trasaj, sau cum vom vedea mai departe, dispozitivul de frezat pe contur.

Bucșa este, în acest caz, fixată pe capul mașinii de găurit (fig. 99).

Găurile executate pe grătar, cilindrice sau conice, au diametru în funcție de diametrul bucșei
ghid-burghiu.

Avantajul acestiu mod de lucru trebuie văzut în simplitate și preț mult mai scăzut;
dezavantajul său constă într-o precizie mai mică față de precedentul, deoarece axa mașinii de
găurit, cu mâna, poate să oscileze în jurul poziției sale teoretice.

Grătarele de găurire sunt folosite de asemenea la montajul pieselor negăurite; grătarele

pivotante sau deplasabile se atașează la un dispozitiv de asamblare.
4.2.5.2 DISPOZITIVE DE POLIETERI ARMAȚI CU FIBRĂ DE STICLĂ.

Dispozitivele din oțel sunt robuste, dar au inconvenientul de a fi grele la manipulare și dificil
de realizat, în cazul în care piesa de găurit este formată, complicată sau de dimensiuni mari.
 Pentru pisele ambutisate se preferă dispozitivul din rășini poliesterice armare cu fibră de sticlă.

Modul de execuție. Sud Aviation utilizează pânză țesută din fire de sticlă cu greutatea de
și de grosime de 0,5 mm, încleiată cu o rășină din poliester întărită la temperatura
timp de 24 ore. Numărul de straturi din țesătura de sticlă este de 16, ceea ce dă o
grosime de gabarit de cca 8mm.

Uzina Dassault, pentru gabarite asemănătoare, folosește numai șapte straturi de țesatură de
sticlă, pentru o grosime totală 10mm. Pentru finisaj, straturile exterioare au o grosim de 0,5 mm.

Ansamblul este adus la formă, fie pe gabaritul de formă, fie pe piesa tip.

Bucșele de găurire sunt înglobate în acest amestec, în timpul fabricației amestecului.

Fabricarea dispozitivelor din amestec. Se trasează un tipar din hârtie, sau din pânză, asigurând
un plus de cel puțin 1 cm în jurul desfășuratei piesei tip; acest lucru este foarte aproximativ. Se
decupează țesăturile de fibră, distinct, conform tiparului.

Piesa tip este unsă cu ceară pentru a ușura scoaterea și sunt așezate bucșele la locul lor,
fixându-le cu ajutorul unor șuruburi cu piulițe conice, pentru a ușura trecerea prin țesatură
(fig.100).

Ungerea cu rășină se face cu pensule sau prin înmuiere (fig.101).

După întărire, se demontează șuruburile de centrare și se ajustează contrului dispozitivului

după conturul piesei tip.

Figura 102 prezintă dispozitivul polimerizat și scos din forma sa, iar figura 103 îl reprezintă
terminat.

Dispozitivele pot fi de asemenea elaborate direct pe forma generală a ansamblului, executată

din ipsos, aralditm sau pe scula de ambutisare (fig,104).

Avantaje: Greutate mică (densitatea 1,4).

Preț de revenire: 1/2 sau 1/5 din prețul dispozitivului de oțel, omologat.

Inconveniente: Fragilitate mai mare, sensibilitate la temperatură începând de la .

Anduranță acceptabilă pentru serii de aviație (o mie de piese, ceea ce reprezinta 300 de avioane
cu piese de coeficient 3).
.
4.2.6. PROCEDEE.
4.2.6.1. GĂURIRE MANUALĂ.

Este întrebuințată aproape exclusiv la lucrările de găurire, contragăurire, frezare, care se

execută la montaj. Bughiul este acționat de către o mașină de găurit manuală portativă.

Sursa de energie este fie curentul electric, fie aerul comprimat.

Mașinile electrice manuale, cu motor universal de 110V sau 220V, prezintă un anumit pericol
pentru muncitori și, de aceea, voltajul reglementar a fost fixat de 12, 21 și 48 volți. Acest voltaj
slab duce însă la o contrucție a mașinilor de dimensiuni mari.

Protecția muncitorilor împotriva accidentelor de curentare se face prin punerea mașinilor la

pământ.

Preferința atelierelor privind folosirea mașinilor de găurit manual este, în principiu, pentru
mașinile cu turbine pneumatice, cel puțin pentru burghiile cu capacitate mică.

În exploatare, mașinile electrice de mână sunt mai economice decât mașinile pneumatice,
deoarce folosirea curentului electric este mai puțin costisitoare decât întrebuințarea aerului
comprimat la presiunea de .

Am văzut că găuritul manual se practică mai ales la montaj, fie pentru contragăurire, fie cu
întrebuințarea de grătare fără bucșe. S-a văzut, de asemenea, că în atelier se găurește manual, cu
plăci de găurire cu bucși.

Deoarece bucșa de găurire impune o dierecție de mers a burghiului, acest mod de a lucra, cere
din partea muncitorului mari precauțiuni; dacă se deviază de la direcția normală de funcționare,
se produce o blocare și, deci, o rupere a burghiului, care atrage după sine cheltuieli de scule
consumabile.

4.2.6.2. GĂURIRE CU MAȘINĂ RADIALĂ-UȘOARĂ.

Acest procedeu este extrem de răspândit în fabricațiile aeronautice, pentru că adeseori trebuie
să se găurească piese de dimensiuni mari, dificil de deplasat pe masa unei mașini de găurit fixă.

În plus, într-un alt mod de lucru este avantajos de a se grupa un număr mai mare de piese
pentru găurit, pe o placă de dimensiuni mari, numită panoplie.

Această metodă de găurire se aplică numai la piesele plane.

 Brațul mașinii are un mecanism de culisare sau de articulație. Se folosește, destul de des, o
mașină de găurit portativă cu cap de găurire.

Aceste mașini sunt uneori înzestrate cu un dispozitiv, press-tavlă, necesar la găurirea tablelor
subțiti care nu pot fi strânse decât pe contur.

Gama generală a operațiunilor de găurire prin acest procedeu este următoarea:

a) Așezarea pachetului de table pe masa mașinei (tablele sunt poziționare prin gujoaneșe
utilajului, trecând prin găurile tehnologice, făcure în prealabil pe table. Aceste găuri sunt
interioare la trasarea piesei sau, în caz de imposibilitate, sunt situare pe niște urechi
exterioare, care se decuplează la terminarea operațiunilor).
b) Așezarea gabaritului, sau grila de găurire; centrare prin aceleași gujoane;
c) Strângerea gujoanelor prin pulițe fluture;
d) Găurirea pachetului;
e) Demontare.

Această gamă este data în figura 105 unde se vede o dispunere interesantă și caracteristcă
acestui gen de găurire: găurirea în pachet și în panoplie.

Economia ce se realizează la găurirea în pachet este evidentă și cu atât mai mare cu cât
pachetul de table este mai gros; caracteristicile mașinilor folosite normal, limitează totuși această
grosime la cca 12 mm.

Dispunerea în panoplie, ilustrată în schița din figura 105 constă în a așeza piesele unele lângă
altele, astfel încât să se acopere total suprafața unei table cu format normal de 2x1 m sau un
format de livrare curentă. De notat că piesele, în general, nu vor fi decupate decât după găurire.
Această dispunere în panoplie, care reduce căderile (rebuturile) la operația ulterioară de aducere
la contur, are aici ca scop o economie mare în timpi de așezare pe mașină, de demontare și
manipulare, care în final aduc un procentaj mare de reducerea timpului de fabricație.

Pentru a reduce timpul propriu-zis de găurire este necesar să se regleze în mod automat cursele
de apropiere și de găurire cu ajutorul unui dispozitiv special de strângere pe contur și să se
dozeze automat vitezele de coborâre în diferite faze. Acest rezultat se obține folosind o mașină
de găurit cu coborâre automată a broșei de găurit, a cărei schemă de funcționare este detaliată în
figura 106.

Timpul (1), poziție de repaus; broșa este menținută în poziție “sus”, presiunea aerului
comprimat se exercită la partea inferioară a pistonului.

Timpul (2), acostare ghidaj-burghiu. Lăsând în jos levierul, ghidajul este introdus în gaura care
corespunde plăcii de găurire, broșa coboară cu aceeași cantitate.
 Timpul (3), cursă de găurire. Coborâre înceată a pistonului și a broșei. Când pistonul a plecat
din B, în coborâre antrenează broșa, dar viteza sa este frânată de uleiul reglat în așa fel ca să se
obțină un avans normal al burghiului. Adâncimea de găurire este controlată de un tampon (cală)
în prealabil reglat. Este suficient să se lase liber butonul și mânerul pentru a reveni la timpul (1).