Partea 1

UTILAJE SI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE

SPECIFICE SECTOARELOR DE LAMINARE

Caje de laminare si echipamente specifice

Cajele de laminare sunt utilaje complexe avand rolul principal in cadrul unui
laminor: realizeaza deformarea plastica a materialului.
In conditiile in care sunt o multitudine de factori care trebuie luati in
consideratie la proiectarea si constuctia unei caje (tipul si calitatea laminorului,
tehnologia utilizata, modul de realizare a deformarii; productivitate, . ), exista o
mare diversitate de tipuri si solutii constructive de caje, ceea ce face ca si
clasificarea acestora pe grupe distincte sa fie dificil de realizat.
Clasificarea cajelor de laminare
Cajele pot fi clasificate dupa mai multe criterii:
- numarul de cilindri: duo, trio, cuarto, sexto, policilindrice;
- modul de asezare a cilindrilor: orizontale, verticale, universale, policilindrice
de tip inchis, planetare ;
- operatia efectuata: degrosoare, finisoare, de refulare, universale, de dresare;
- sensul de laminare: reversibile, nereversibile.

Principii constructive si functionale ale cajelor de laminare

a. Caje orizontale
Caje duo
Cajele duo sunt utilaje principale de laminare cu doi cilindri orizontali, calibrati
sau netezi, asezati in acelasi plan vertical (figura 3).
Cajele duo se folosesc la laminoarele degrosoare, bluminguri si slebinguri, la
laminoarele de tabla si de benzi.
Constructia cajelor duo difera în functie de utilizare.

1
 Fig.3. Caja duo orizontala: 1-surub de
presiune pentru mecanismul de
pozitionare; 2-lagar; 3-element de
prindere pentru actionare; 4-cilindrul
inferior; 5-placa de baza; 6-traversa
inferioara; 7-coloana; 8-cilindrul
superior; 9-portlagar; 10-traversa
superioara.
Fig.4. Caja trio: 1-cilindrul
superior; 2-cilindrul intermediar; 3-
cilindrul inferior; 4-cadrul cajei; 5-
mecanism de pozitionare cu surub si
piulita de presiune.

Caje trio
Cajele trio cu cilindri orizontali au cei trei cilindri situati in acelasi plan vertical
(fig. 4).
Domenii de utilizare: laminoare pentru producerea semifabricatelor, a tablelor
groase si mijlocii.
Exista doua solutii constructive:
2
- cajele pentru fabricarea semifabricatelor (figura 5,a) care au trei cilindri
actionati, de diametre egale (cilindrii exteriori se rotesc in acelasi sens de rotatie
iar cel mijlociu, in sens invers);
- cajele pentru fabricarea tablei (trio Lauth- figura 5,b) au cilindrul mijlociu de
diametru mai mic decat cei exteriori si neantrenat; antrenarea acestuia se
realizeaza prin frecarea cu materialul si cu cilindrul superior, pe care se sprijina.

a. b.
Fig.5. Modul de laminare si de antrenare la cajele trio pentru
semifabricate (a.) si trio Lauth pentru table (b.).
Aceste caje sunt nereversibile dar pot realiza laminarea in cele doua sensuri prin
intermediul meselor basculante (figura 6) care au rolul de a ridica si de a cobora
laminatul pentru a putea fi deformat intre cilindrul superior si cel mijlociu,
respectiv, intre cel mijlociu si cel inferior.

Fig.6. Masa basculanta cu ridicare peralela: 1-arbore motor; 2-

tije, 3-biela; 4-parghie; 5-tija de ridicare; 6-contragreutate; 7-
masa de ridicare; 8- caja de laminare.

Caje cuarto
Cajele cuarto cu cilindri orizontali au patru cilindri asezati suprapus, in acelasi
plan vertical (figura 7.).   

3
Domenii de utilizare: intra in componenta laminoarelor de tabla groasa, de
banda laminata la cald sau la rece, ca si caje individuale (reversibile) sau in
tandem (nereversibile) pentru reducere, dresare.
Cilindri interiori, de diametru mai mic, sunt cilindri de lucru intre care are loc
deformarea plastica a materialului.
Cilindri exteriori, de diametru mai mare, au rol de sprijin pentru cilindri de
lucru.
Prin utilizarea cilindrilor de lucru de diametru mic se reduc fortele de laminare,
insa, pentru a reduce incovoierea cilindrului de lucru se impune sprijinirea
acestora pe cilindrii de sprijin care au rolul de reduce efortul de laminare.

Fig.7. Caja cuarto: 1-cilindri de lucru; 2-cilindri de sprijin; 3-lagare; 4-

portlagare; 5-cadrul cajei 8-traversa inferioara; 9-travesa superioara; 10-
coloana); 6-mesdoza; 7-mecanism de pozitionare.
Exprimand forta de laminare cu relatia:

[N] (3)
in care:
este presiunea specifica medie, in N/m2;

4
 - latimea laminatului, in m;
- lungimea arcului de contact, in m;
- raza cilindrului de lucru, in m;
- reducerea grosimii, in m.
rezulta ca forta de laminare este o functie de diametrul cilindruluide lucru:
(4)
Exprimand grosimea minima a laminatului (in cazul se fata: banda laminata la
cald intr-un tren finisor, cu tractiune in banda) cu relatia (N.Stone):

[m] (5)
in care:
este coeficientul de frecare banda-cilindru;
D - diametrul cilindtului de lucru, in m;

-limita de curgere, in N/m2;

- tensiunea in banda, in N/m2;
- modulul de elasticitate pentru materialul cilindrului de lucru, in N/m2.
Rezulta ca grosimea minima a laminorului depinde de diametrul cilindrilor de
lucru.
In anumite conditii, determinate, (ex.cilindrii de otel):

(6)
Practic, limita tehnica este de, aproximativ, 1/1000D.
Exprimand, cu o relatie aproximativa, coeficientul de elasticitate al unei caje:
K = 0,3D103 (7)
rezulta ca elasticitatea unei caje depinde de diametrul cilindrului de lucru:
K = f(D) (8)
Din relatiile 2., si 6. putem face urmatoarele consideratii:
- pentru a obtine o grosime minima cat mai mica si pentru a reduce fortele de
laminare, se impune utilizarea unor cilindri de laminare de diametru cat mai
mic;

5
- cu cat diametrul cilindrului de lucru este mai mic cu atat elasticitatea cajei se
mareste, ajungadu-se, la un moment dat, ca deformarea elastica a cilindrului de
lucru sa fie mai mare decat deformarea plastica a laminatului (incovoierea
cilindrului depaseste reducerea aplicata laminatului);
- incovoierea pronuntata a cilindrilor de lucru, mai ales pentru rapoarte D/L
mici, poate conduce chiar la ruperea cilindrilor.
Avand in vedere aceste consideratii, putem concluziona:
- se impune reducerea diametrului cilindrilor de lucru, in special la cajele
finisoare, cajele utilizate pentru laminarea produselor plate cu grosimi mici, mai
ales, in conditii de tolerante la grosimi restranse, a materialelor cu rezistenta
mare la deformare;
- pentru a prelua efortul de laminare si pentru a reduce incovoierea cilindrilor de
lucru se impune sprijinirea acestora pe cilindri (de sprijin) de diametru mai
mare;
Se justifica, astfel, realizarea unor constructii, unele complexe, cu diverse solutii
constructive care sunt orientate in doua directii principale:
- constructii care previn incovoierea pronuntata a cilindrilor de lucru
(sprijinirea laterala a cilindrilor, asezarea cilindrilor in plane diferite);
- constructii care permit utilizarea unor cilindri de lucru de diametru foarte mic
(caje policindrice, caje planetare) care se utilizeaza, mai ales, pentru laminarea
la rece a benzilor si mai rar, a tablelor.
Fata de cajele duo sau trio, cajele cuarto au urmatoarele avantaje:
- rigiditate mai mare, datorita diametrului mare al cilindrilor se sprijin, ceea ce
asigura laminarea cu tolerante restranse la grosime;
- rezistenta mare la incovoiere datorita faptului ca o mare parte din efortul de
laminare este preluat de cilindrii de sprijin; se poate, astfel, mari reducerea pe
trecere, asigurand cresterea productivitatii;
- exista posibilitatea terminarii procesului de laminare la temperatura ridicata; in
acest fel, presiunile medii specifice sunt mai mici, deci reducerile pot fi mari la
aceeasi valoare maxima admisibila a fortelor si a momentelor de laminare; de
asemenea, laminarea intr-un timp mai scurt pentru o incalzire a semifabricatelor
la o temperatura mai scazuta are influente pozitive prin reducerea consumului de
combustibil;

6
- posibilitatea de diferentiere a tipurilor de cilindri de lucru, respectiv, de sprijin,
in raport cu functiile lor, si anume:
- cilindrii de lucru se executa cu un diametru relativ mic si cu rezistenta mare la
uzura ceea ce permite laminarea unor produse plate cu grosime mica si un
consum redus de cilindri;
- cilindrii de sprijin se executa cu un diametru mare si cu rezistenta mare la
incovoiere obtinandu-se, astfel, o rigiditate ridicata si posibilitatea aplicarii unor
reduceri mari.
Actionarea cajelor cuarto se face, de obicei, prin intermediul cilindrilor de lucru
insa, in unele cazuri (exemplu: diametrul mic al cilindrului de lucru), se
actioneaza cilindrii de sprijin.

Constructii speciale de caje cuarto

- cajele cuarto cu cilindru dezaxati (figura 8,a) au cilindrii de lucru de diametru
mic, asezati in plane diferite, decalate fata de planul axelor de sprijin;
- cajele cuarto cu cilindri de sprijin laterali (figura 8,b) au cilindri de lucru de
diametru mic, asezati in acelasi plan vertical, decalat fata de cel al cilindrilor de
sprijin; sprijinirea laterala se face cu un cilindru intermediar si un arbore de
sprijin cu rulmenti asezati pe o grinda.

a. b.
Fig.8. Schema de principiu a unor constructii speciale de caje cuarto:
a. caja cuarto cu cilindri dezaxati b. caja cuarto cu sprijin lateral: 1-cilindri
de sprijin actionati; 2-cilindri de lucru; 3-piesa de sprijinire a cilindrilor de
lucru; 4-bloc de sprijinire lateral; 5-laminat; 6-rola intermediara; 7-arbore de
sprijin (cu rulmenti).
Caje sexto

7
Cajele sexto cu cilindri orizontali (caje Taylor) au sase cilindri asezati in acelasi
plan vertical (figura 9a). Pentru diminuarea ondulatiilor ce apar, deseori, la
laminarea benzilor subtiri se utilizeaza caje Taylor cu cinci cilindri (figura 9b).
Clindrii de lucru au diametre diferite iar actionarea se face prin intermediul
cilindrilor intermediari. In caz particular (figura 9.b), se renunta la cilindrul de
lucru inferior, rolul acestuia fiind preluat de cilindrul intermediar.

a. b.
Fig. 9 Caje Taylor: a. cu sase cilindri; b. cu cinci cilindri:
1-cilindri de sprijin; 2-cilindri intermediari (deplasabili pe
orizontala), 3-cilindri de lucru; 4-laminat.

Cajele sexto orizontale deriva dintr-o caja cuarto obisnuita, la care se adauga doi
cilindri intermediari. Cilindrii intermediari pot fi daplasati axial (figura 10) in
directii opuse astfel incat capetele sa fie pozitionate conform cu latimea benzii.
In acest mod cilindrii de lucru sunt eliberati de contactul cu cilindrii de sprijin in
afara latimii benzii, ca si de influenta momentului de incovoiere rezultat din
presarea cilindrilor de sprijin pe toata lungimea cilindrilor de lucru.
În functie de pozitia cilindrilor intermediari este posibil sa se micsoreze
incarcarea cilindrilor de lucru datorita fortei de laminare si sa se mareasca
efectul de contracurbare al sistemului de control al bombamentului, reducandu-
se forta necesara (pana la, aproximativ, de 16 ori, fata de un laminor cuarto). In
general actionarea se face prin intermediul cilindrilor intermediari.

8
 Fig. 10. Deplasarea axiala relativa a cilindrilor cajelor sexto: 1-
cilindri de sprijin; 2-cilindri intermediari;
3-cilindri de lucru.
b. Caje verticale
Cajele verticale sunt numai tip duo (figura 11).

Fig.11. Caja cu cilindri verticali: 1-motor actionare cilindri de

laminare; 2-motor actionare mecanism de reglare a pozitiei la
linia de laminare; 3-coloane cadru; 4-cilindri de laminare; 5-nivel
pardoseala hala; 6-caja de angrenare; 7-mecanism de angrenare
cu roti dintate conice.

9
Domenii de utilizare: reducerea latimii semifabricatelor, destunderizare la
laminoarele de benzi late la cald, refulare (prelucrarea marginilor) la laminoarele
de tabla groasa si de benzi. Se impune prelucrarea marginilor bramelor cu
grosimi si laturi mari (160 3000 mm2) si a celor din oteluri aliate (in special
inoxidabile) pentru evitarea aparitiei crapaturilor pe margini.
c. Caje universale
Cajele universale au in componenta un stand duo cu cilindri verticali si un stand
duo sau cuarto cu cilindri orizontali. Cilindrii verticali pot fi montati in cadre
comune cu cei orizontali sau in cadre separate, formand, practic, un tandem de
caje distincte.
Cilindrii cajei universale sunt asezati in lagarele cu rulmenti conici pe doua sau
patru randuri sau rulmenti oscilanti.
d. Caje policilindrice de tip inchis
Aceste tipuri de caje formeaza o familie de caje care au cilindri orizontali asezati
in forma literei “X” in combinatiile :
- cajele cu 6 cilindri: 1+2 (figura 12 a);
- cajele cu 12 cilindri: 1+2+3 (figura 12 b);
- cajele cu 20 cilindri: 1+2+3+4 (figura 12 c).
Aceste constructii permit utilizarea unor cilindri de lucru de diametre mai mici
decat cei ai cajelor prezentate anterior, realizandu-se o reducere mai mare la o
trecere si o grosime finala a laminatului mai mica. In plus, prezinta avantajul ca
pot lamina benzi din aliaje cu rezistenta mare la deformare (oteluri aliate, aliaje
fier-nichel) avand si posibilitatea de a realiza benzi cu un raport grosime/latime
de pana la 1/4000.

a. b. c.
Fig. 12. Modul de asezare a cilindrilor la cajele policilindrice de tip inchis:
a. cu 6 cilindri; b. cu 12 cilindri; c. cu 20 cilindri.

10
Constructia cajei de tip inchis, cu cadru monobloc, permite realizarea unei
rigiditati mai mari, comparativ cu cea a cajelor cuarto. De asemenea, aceste caje
dispun de mecanisme de ajustare a bombamentului cilindrului care stabilesc
profilul transversal al deschiderii dintre cilindri, contribuind, astfel, la
imbunatatirea planeitatii benzii.
Cilindrii de lucru asezati in pozitie centrala sunt antrenati prin frecare, fiind
sprijiniti pe arbori cu rulmenti de sprijin sau pe cilindri intermediari si, apoi,
rulmenti de sprijin, montati pe arbori cu reazeme multiple, asezate intr-un bloc
masiv, rigid.
Actionarea se face, in general, prin intermediul a patru cilindri (intermediari) de
sprijin.
e. Caje planetare
Cajele planetare au 18, 20, 24, 26 cilindri de lucru de diametru foarte mic ce se
rotesc, sprijinindu-se pe un cilindru de diametru, relativ, mare.
Domenii de utilizare: laminarea la cald a semifabricatelor pentru obtinerea de
banda. Pot efectua reduceri mari, avand avantajul ca, in cazul cuplarii cu
instalatii de turnare continua pot lamina brame de lungime, practic, infinita.
Caracteristicele laminarii planetare:
- reducerea totala, , este descompusa intr-o suma de reduceri partiale:

(9)

cilindrii de lucru ajungand, prin rotatie, cate doi in acelasi plan vertical (inclusiv
cu cilindrii de sprijin);
- gradul de reducere fiind foarte mare, temperatura la iesirea din laminor este
mai mare decat cea de la intrare datorita consumului de energie pentru
deformarea plastica (cca. 40 kWh/tona de otel);
- antrenarea laminatului intre cilindrii cajei planetare se realizeaza cu ajutorul a
1-2 perechi de cilindri asezati in fata acesteia;
- deformarea materialului se realizeaza concomitent cu 2-3 perechi de cilindri de
lucru;

11
- mentinerea unei viteze de laminare (viteza relativa intre cilindri si produs)
ridicata si cvasi-independenta de viteza de intrare a materialului; aceasta este
obtinuta prin descompunerea contactului metalului cald cu un cilindru cu axa
fixa, caracteristica laminarii clasice, intr-o multitudine de contacte elementare cu
un ansamblu de cilindri la care axele descriu traiectorii inchise (in general
circulare);
- laminarea planetara limiteaza contactul termic si mecanic dintre metalul cald si
cilindri, ceea ce permite:
- realizarea intr-o singura operatie de deformare a unei reduceri foarte mari a
grosimii (peste 90% in loc de maxim 50% pe o caja clasica de laminare);
- de a admite viteze de intrare foarte scazute in laminor (pana la a opri produsul,
fata de minim 5m/min in laminarea clasica);
- timpul de contact intre material si cilindri este foarte scurt.
- in general, furnizeaza un produs ce prezinta o usoara variatie longitudinala a
grosimii.
Caja planetara Sendzimir este formata din cilindri de lucru de diametru foarte
mic ce se sprijina pe doi cilindri de sprijin, actionati, pe circumferinta carora se
rostogolesc, in niste colivii, cilindrii de lucru planetari.
In figura 13 este aratat modul in care se face reducerea la un laminor planetar.
Deoarece perechile de cilindri planetari trec succesiv cu viteza, relativ, mare
pentru a asigura deformarea, suprafata benzii rezultate nu este perfect plana,
dezavantaj care este eliminat la cajele planetare de tip Platzer (fig. 14). Aceste
caje au doua seturi de role (cilindri) planetare suprapuse, cilindrii de lucru fiind
asezati pe cilindrii intermediari care se reazema pe doi cilindri de sprijin
stationari, de constructie robusta.
Cele doua perechi de cilindri sunt asezate in colivii concentrice care se rotesc in
sensul laminarii (cilindri de lucru se rotesc in sens opus laminarii iar cei
intermediari in sensul laminarii, prin frecarea de cilindrii stationari). Pentru a
pastra cilindrii de lucru intermediari si cei de sprijin in pozitie paralela cu axa si
la distanta constanta, fusurile lor sunt asezate in lagare montate in lacasuri
laterale practicate in colivii.
Portiunea plata din zona de deformare permite perechilor cilindrilor de lucru sa
se deplaseze paralel pe o anumita distanta, ceea ce conduce la realizarea unui
laminat cu suprafetele plane.

12
 Fig.14 Schema de principiu a unei caje
planetare cu cilindri de sprijin stationari: 1-
Fig.13. Deformarea plastica la cilindri de lucru; 2-cilindri intermediari; 3-
cilindri stationari de sprijin; 4-pana; 5-laminat;
caja planetara tip Sendzimir.
6-colivie antrenanta pentru cilindrii superiori de
lucru; 7-role de alimentare; 8-colivie pentru
cilindrii intermediari din grupul inferior.
Deoarece deformarea se face simultan cu 2-3 perechi de cilindri, care se
deplaseaza cu viteze diferite, pentru evitarea alunecarilor, cilindrii intermediari
sunt prevazuti cu bucse libere ajustate in caneluri practicate in cilindrii de
sprijin. In aceste conditii cilindrii de lucru pot sa se roteasca pe brama la orice
viteza, necesara fluxului de material alimentat, reducand frecarile (deci si uzura)
si puterea necesara.

a. b.
Fig. 15. Schema constructiva a unor caje planetare:
a. caja Daido; b. caja Rollcast.

13
Exista si alte constructii de caje planetare, caja Daido (figura 15,a) care are un
cilindru clasic si unul de tip planetar, caja Rollcast (figura 15,b) la care forta de
laminare este, practic, forta centrifuga data de rotatia cu viteza mare a 4 sau 6
cilindri planetari; la aceasta constructie, cilindrii de sprijin sunt utilizati pentru
reazem numai in timpul stationarii. Prezinta avantajul unei simplitati
constructive fata de celelalte tipuri de caje planetare.
2.3.Constructia cajelor de laminare
Caja de laminare este un sistem complex (figurile 16, 17), avand multe
componente care, prin actionare comuna, realizeaza functia de baza intr-un
laminor: deformarea materialului.

Fig. 16. Elementele componente principale si montarea acestora la o caja

orizontala.

Fig. 17: Elemente componente ale unei caje cuarto de laminare. 1-mecanism
de pozitionare; 2-surub de presiune; 3-coloana; 4-cilindri de sprijin; 5-cilindri
de lucru; 6-lagare-portlagare cilindru superior de sprijin; 7- lagare-portlagare
cilindru superior de lucru; 8-travera inferioara; 9-placa de baza; 10-fus
cilindru inferior de lucru.
14
In componenta unei caje de laminare intra:
- elemente constructive: cadrul cajei, portlagare, lagare de sprijin pentru cilindri,
cilindri de laminare;
- mecanisme: de actionare a cilindrilor, de pozitionare a cilindrilor; de
echilibrare a unor elemente componente;
- dispozitive auxiliare: de schimbare a cilindrilor; de racire si de ungere, de
conducere si ghidare a laminatului la intrarea si iesirea din caja.
a. Caje si placi de baza
Din punct de vedere al tipurilor de cadre de caje, diferentiem:
- cadre pentru caje orizontale;
- cadre pentru caje policilindrice de tip inchis;
- cadre pentru caje planetare
Cadrele reprezinta scheletul de rezistenta al unei caje, avand rolul de a prelua
efortul de deformare a materialului.
Conditiile impuse unui cadru de caja sunt:
- rigiditate mare atat la solicitari statice cat si la cele dinamice;
- alungire - in sarcina - minima;
- forma constructiva cat mai simpla care sa asigure: greutatea minima,
accesibilitate pentru schimbarea rapida a cilindrilor, intretinere usoara,
Rigiditatea cajelor de laminare
Cilindrii de laminare actioneaza cu o anumita forta – forta de laminare – asupra
laminatului. Acesteia i se opune o forta de sens contrar care apasa asupra
cilindrilor si, implicit, a cajei, forta datorata rezistentei la deformare a
laminatului (figura 18).
Cu cat rezistenta la deformare este mai mare (material mai rece, oteluluri mai
bogate in elemente de aliere) cu atat forta dezvolatata asupra cilindrilor este mai
mare.
Sub actiunea acestei forte, caja lucreaza ca un resort, deformandu-se
aproximativ proportional cu forta.
Presiunea exercitata de laminat asupra cilindrilor variaza din cauza unor
neuniformitati ale materialului (abateri de grosime din laminari anterioare sau
din cauza unor variatii ale rezistentei la deformare care pot fi produse de

15
neomogenitati termice sau structurale, excentritati ale cilindrilor de laminare,
s.a.).

Fig.18. Deformarea elastica a cilindrilor de lucru si de sprijin la o

caja cuarto, in timpul laminarii.
Variatia acstei presiuni modifica distanta dintre cilindri pe parcursul deformarii,
avand implicatii negative aupra preciziei dimensionale a produsului finit.
Determinarea deformatiei cajelor este necesara pentru a putea calcula profilul
cilindrilor si pentru a pozitiona cilindrii in caja, astfel incat, sa se obtina un
laminat cu un profil corespunzator. In acest scop, se realizeaza un model cu
resoarte elastice care reprezinta comportarea cajei sub actiunea fortelor de
laminare. Modelul difera de la o caja la alta, functie de elementele componente
sau de tipul cajei (cu sau fara cadru, cu sau fara pretensionare).
In figura 19, deformatia elementelor consideratate, reprezinta:
1-incovoiere traversa superioara;
2-compresiune surub si piulita presiune;
3-compresiune lagare si portlagare cilindri superiori;
4-incovoiere cilindri de lucru si de sprijin;
5-aplatizare cilindri superiori de lucru;
6-incovoiere coloana cadre;
7-aplatizare cilindri inferiori de lucru;
8-incovoiere cilindri de lucru si de sprijin inferiori;
9-compresiune elemente intermediare;
10-incovoiere traversa inferioara.

16
 Fig.19. Modelul de comportare a unei caje cuarto
nepretensionate, sub actiunea fortelor de laminare si a
momentelor produse de acestea.
Deformatia totala este considerata ca avand trei componente principale:
- c – incovoierea cilindrilor de lucru;
- l1 – deformatia coloanelor cadrului;
- l – deformatia insumata a celorlalte elemente.
In general, proportiile sunt:

(10)
Cea mai importanta deformatie o reprezinta incovoierea cilindrilor (in mod
normal 60% din deformatia totala) care variaza – in principal – functie de
raportul dintre lungimea si diametrul tabliei cilindrilor de lucru:

(11)
Deformatia elastica totala a ansamblului unei caje este data de relatia (12):

17
 (12)
in care: este forta de separare a cilindrilor, in N ;
- variatia acestei forte in timpul trecerii materialului printre cilindri, in N;
- lungimea, respectiv, aria suprafetelor elementelor (elemente de reglare a
pozitiei cilindrilor, traverse, coloane, . ), in m;
- modulul de elasticitate al materialului din care este confectionat elementul
respectiv, in N/m2;
c - deformatia insumata a cilindrilor, in m;
- lungimea traversei cadrului, in m;
I - modulul de inertie al sectiunii traversei cadrului, in m4;
K - constanta de material, in N/m2.
Deformatia elastica a unei caje variaza cu forta de laminare. Se poate calcula - in
functie de deformatia elastica totala ( ) si de forta de laminare (FL) - rigiditatea
cajei C (sau modulul static de rigiditate, M):

[MN/mm] ; [C (13)
Pentru a studia rigiditatea cajei (eventual pentru a cunoaste cat mai exact cedajul
cajei) se intocmesc diagrame forta-reducere grosime care cuprind curbele de
rigiditate ale cajei si ale materialului ce se deformeaza.

Fig.20. Diagrama efort-deformatie: A, A’ - puncte de lucru (de

functionare; FL, FL’ - forta de laminare; s0 - deschiderea (distanta
dintre cilindri) la mersul in gol; h0 - grosimea laminatului la
intrarea in caja; h1, h1’- grosimea laminatului la iesirea din caja;
ds0 - variatia de pozitionare; - variatii de grosime.

18
Diagramele difera în functie de tipul cajei si al laminatului (fig. 20): 1-curba de
rigiditate caracteristica unei caje mai rigide; 2-curba de rigiditate caracteristica
unei caje mai elastice; 3-curba de rigiditate caracteristica laminatului.
Conform relatiei lui Sims, grosimea materialului la iesirea din caja este:

(14)
in care: CL este modulul de rigiditate al cajei.

Metode de crestere a rigiditatii unei caje

Rigiditatea unei caje este functie de lungimile si suprafetele elementelor prin
care se transmit fortele de laminare. Problema rigiditatii se pune in mod diferit
functie de tipul cajei si, mai exact, de cerintele impuse laminatului. Problema
este mai acuta la cajele finisoare (LBC, profile) si, in special, la laminoarele la
rece, la grosimi finale foarte mici. La aceste caje, un cedaj mare poate conduce
la abateri dimensionale nepermise si la un profil necorespunzator al laminatelor.
Din relatia deformarii totale elastice (12), rezulta:

(15)
Relatia (12) ne conduce la posibilitatea deducerii metodelor de crestere a
regiditatii cajelor:
a) C = f(Ai , I)
Pentru a mari rigiditatea unei caje uzual ar fi sa se mareasca suprafetele
coloanelor cadrului si momentele de inertie a traverselor, metoda care conduce,
insa, la cresterea greutatii cajei, cu consecinte negative asupra pretului de
fabricatie, constructie, consum energetic.

b) C = f
Rezulta, astfel, o alta metoda care ar consta in scurtarea lungimii fluxului
fortelor, prin constructii speciale, cum ar fi caja fara cadru (figura 21)
O astfel de constructie presupune exitenta unor coloane filetate, actionate (rotite)
de un mecanism de pozitionare. In portlagare sunt fixate niste piulite de presiune

19
care transforma miscarea de rotatie a coloanelor in miscare de deplasare sus-jos
a portlagarelor si, implicit, a lagarelor cu cilindrii de laminare.

Fig.21. Caja fara cadru – schema constructiva:

1-coloane filetate; 2-mecanism de pozitionare; 3-portlagare.
Dezavantajul constructiei consta in faptul ca nu se poate utiliza decat la
laminoarele la care sunt forte mici de laminare (laminoare de sarma, profile
usoare).

c) C = f (18)
O alta metoda consta in pretensionarea cajelor. Aceasta presupune cuprinderea
in constructia cajelor a unor sisteme (electromecanice, hidraulice sau combinate)
care sa introduca o tensiune suplimentara in caja.
Caje pretensionate
Pretensionarea cajelor se realizeaza prin introducerea in sistemul de forte ce
actioneaza intr-o caja a unei forte care are rolul de a mari rigiditatea si de a o
mentine in anumite limite.
Din relatia fortelor din coloanele cadrului:
F = FL+FP (19)
in care: F este forta din coloanele cadrului, in N;

20
FL - forta de laminare, in N;
FP - forta de pretensionare; in N.
rezulta doua metode de pretensionare:
- metoda 1: se mentine constanta forta din coloane (F = const.), variatiile fortelor
de laminare (FL) ce apar in timpul deformarii materialului fiind sesizate si
compensate imediat prin variatii ale fortelor de pretensionare ( Fp);
- metoda 2: se mentine constanta Fp si se variaza F.
Consideram diagrama efort-deformatie (fig. 22) pentru laminarea cu o caja
pretensionata prin metoda 1.

Fig.22. Diagrama efort-deformatie pentru o caja pretensionata.

Din relatia lui Sims rezulta grosimea benzii la iesirea din caja:

(20)
in care: 1/CL este constanta de elsticitate a cilindrilor sub efortul incovoierii si
aplatizarii;
1/CP - constanta de elasticitate a pieselor de pretensionare;
FL, FP - forta de laminare, respectiv, de pretensionare, in N.
Cand banda iese cu grosimea mai mica:

(21)

21
Rezulta:

(22)
dar, pentru F = const.: si

(constanta de elasticitate a sistemului de caje);

rezulta:

(23)

sau, cand banda iese cu grosimea mai mare:

(24)
Concluzie: in cazul metodei 1 se stabileste o relatie de proportionalitate intre
variatia grosimii materialului si variatia necesara fortei de pretensionare astfel
incat, prin varierea controlata a fortei de pretensionare in functie de variatiile
nedorite ale fortelor de laminare, sa se obtina o grosime cat mai uniforma.

Elemente de proiectare tehnologică, construcții realizate

Aceste caje se folosesc in special cand este necesara o mai mare precizie
dimensionala (exemplu: laminarea la rece a benzilor si a profilelor in tolerante
restranse).
Prin pretensionare rigiditatea cajei poate creste cu 50%.
Pretensionarea se realizeaza prin tractiune sau comprimare. Exista mai multe
tipuri constructive, in functie de modul de pretensionare, locul in care se aplica
fortele de pretensionare, elementele de pretensionare (cilindri hidraulici, pene).
Astfel, de exemplu, la o caja pentru banda laminata la cald (fig. 23) pozitionarea
cilindrilor se face cu ajutorul a patru suruburi de presiune montate in
portlagarele cilindrului superior de sprijin, care preseaza, prin intermediul unor
presdoze, pe portlagarele cilindrului de sprijin inferior, iar pretensionarea se face
prin intermediul a doi cilindri hidraulici, amplasati intre portlagarele cilindrului
de sprijin inferior si cadrul cajei.

22
 Fig.23. Schema de constructie si comanda
a cajei pretensionate: 1, 3-presdoze; 2-
cilindru hidraulic pentru pozitionare; 4- Fig.24 Sistemul de stabilire a
cilindru hidraulic pentru pretensionare; 5- pozitiei cilindrilor la caja
element de calcul; 6-rezervor de fluid pretensionata.
hidraulic; S-servoventil de comanda; P-
pompa; M-motor.

Sistemul de actionare a suruburilor este sincronizat pentru ca reglarea sa permita

deplasarea paralela a cilindrilor (fig. 24).

Cadrele pentru cajele orizontale

Cajele orizontale au doua cadre dispuse la capetele cilindrilor.
Clasificarea cadrelor:
- monobloc: (figura 25) turnate dintr-o bucata, sub forma unui cadru inchis, cu
talpi la partea inferioara, pentru prinderea de placile de baza;
- asamblate din bucati: doua coloane si doua traverse, asamblate cu 8 tiranti
orizontali; forta de laminare se transmite de la traverse la coloane prin umerii
suprafetelor de imbinare.
Cadrele asamblate din bucati sunt de tip inchis sau de tip deschis.
Proiectarea cajelor presupune luarea unor masuri speciale de siguranta in
privinta efectelor dinamice ce apar la preluarea socurilor la prinderea

23
laminatului precum si in privinta rigiditatii. In zona de sprijin a portlagarelor,
fereastra cadrelor este prevazuta cu placi din otel rezistent la uzura.

Fig. 25. Cadru de caja de tip monobloc.

Uzinarea cadrelor pune probleme deosebite din cauza gabaritului mare (pana la
450 t), combinat cu precizii ridicate de prelucrare.
Jocurile dintre portlagare si fereastra cadrului trebuie sa fie, pe de o parte cat
mai mici, pentru a asigura precizia de laminare si reducerea socurilor iar pe de
alta parte, cat mai mari, pentru a se asigura montajul si a se evita blocarea
lagarelor in timpul functionarii din cauza diferentelor de temperatura si a
incovoierii coloanelor cadrului.

Fig.26. Placa de baza.

24
Prinderea cadrelor de placile de baza se face cu suruburi cu pas fin, solicitate la
intindere. Intre cele doua placi de baza ale unei caje se monteaza traverse
metalice pentru rigidizare.
Dimensionarea cadrelor de caja se face in functie de: forta maxima de laminare;
dimensiunile portlagarelor; diametrelor tabliei cilindrilor; cursele de pozitionare;
conditiile de rezistenta si de rigiditate impuse de programul de laminare.
Calculul si verificarea la rezistenta a cadrelor se poate face prin mai multe
metode (analitic, grafo – analitic, metoda elementului finit), adaptate pentru
cadrele de tip inchis, respectiv, deschis.
b.Cilindrii de laminare
Cilindrii de laminare reprezinta scula deformatoare propriu-zisa in procesul de
laminare, fiind, peintre cele mai scumpe piese de exploatare ale laminoarelor.
Intrand in contact direct cu materialul si preluand efortul de deformare, cilindrii
sunt supusi unor conditii de grele lucru (temperatura, presiune, frecare).
Pentru a rezista solicitarilor multiple si complexe la care sunt supusi, cerintele
impuse cilindrilor sunt :
-rezistenta la solicitari dinamice si statice, la uzura in conditii de durabilitate, la
temperatura, uneori, ridicata.
In plus, trebuie sa asigure prinderea satisfacatoare a laminatului si o suprafata
convenabila.
Unele din conditiile impuse sunt mai dificil de realizat; astfel, in conditiile in
care rezistenta mecanica si rezistenta la soc sunt in contradictie cu rezistenta la
uzura, se impune un compromis care se face in functie de specificul laminatului
produs.

Clasificarea cilindrilor de laminare

a. In functie de materialele utilizate si proprietatile acestora:
1. Cilindri din fonta obisnuita: se toarna in forme din argila si folosesc ca
material fonta cenusie cu o structura perlitica care poate fi aliata cu Cr, Ni, Mo.
Acesti cilindri sunt cei mai ieftini, au o buna rezistenta la soc mecanic si se
folosesc, in general, la obtinerea cilindrilor semiduri cu tablie neteda.
2. Cilindri din fonta dura: se toarna in forme metalice. Suprafata este din fonta
alba, iar miezul din fonta cenusie cu o structura densa si fina. Intre miez si
suprafata este o zona de trecere avand in structura grafit, perlita si cementita.
25
Folosirea celor doua tipuri de fonta confera cilindrilor o duritate mare la
suprafata (60-70 Sh) sau chiar 80 Sh (cand fonta este aliata cu 4-5% Ni) precum
si o rezistenta buna la incovoiere.
3. Cilindri din otel nealiat sau aliat cu Cr, Ni, Mo.
Pot fi obtinuti prin forjare sau turnare; cei forjati sunt caracterizati printr-o
tenacitate superioara.
Dupa o durificare prin calire pot fi utilizati cu bune rezultate ca cilindri pentru
laminare la rece.
Cilindrii turnati au un continut de C cuprins intr-o plaja destul de larga; cresterea
continutului de carbon presupune scaderea rezistentei mecanice si a alungirii,
respectiv, cresterea duritatii si, implicit, a rezistentei la uzura.
Cilindri din carbura de wolfram in stare presata si sinterizata sunt folositi, mai
ales, ca cilindri-disc in blocuri finisoare pentru sarma unde regimul de lucru este
ingreunat de vitezele mari de laminare. Carbura de wolfram confera cilindrilor
duritati mari si durabilitate deosebita.
Pentru obtinerea unor caracteristici mecanice bune, prin imbinarea duritatii
superioare suprafetei cu tenacitatea miezului, cilindrii se fabrica, mai ales, in
combinatii:
- camasa: fonta inalt aliata; miezul: fonta cenusie;
- camasa: fonta cenusie inalt aliata ; miezul: otel carbon;
- camasa: otel aliat; miezul: otel carbon.
b. In functie de duritate
Duritatea cilindrilor presupune rezistenta la uzura, exfoliere, deformare,
Clasificarea in functie de duritate si utilizarea tipurilor de cilindri este redata in
tabelul 2.
c. In functie de forma tabliei
In functie de forma tabliei, tipul de produse la care se folosesc cilindrii sunt:
- cilindrica – pentru laminarea produselor plate (figura 32);
- profilata – pentru laminarea profilelor;
- tronconica, bitronconica – pentru tevi;
- disc – pentru sarma, .

26
Tabel 2 Clasificarea si utilizarea tipurilor de cilindri in functie de duritate
Duritate
Nr.crt. Tip cilindru Utilizare
[Sh]
laminoare
moi degrosoare, de
profile grele
laminoare de profile
semiduri mijlocii si usoare,
laminoare de tabla
caje finisoare, de
profile mici,
duri
mijlocii, tabla
subtire
caje de laminare la
extra duri
rece, pentru sarma

Fisele unor tipuri de cilindri in care sunt inregistrate principalele caracteristici si

utilizari sunt redate in anexe:
- utilizare;
- compozitie chimica;
- caracteristici structurale;
- caracteristici mecanice

a. b.
Fig. 32. Cilindri de laminare cu tablia cilindrica, avand ca elemente de
prindere: a. rozeta; b.paleta. 1-tablie; 2-fus; 3-rozeta; 4-paleta cu degajare.

Dimensionarea cilindrilor de laminare

27
 Fig. 33. Elemente de dimensionare ale unui cilindru de
laminare: Lt-lungimea tabliei; Dt-diametrul tabliei; lf-lungimea
fusului; df-diametrul fusului; l-lungimea rozetei; d-diametrul
rozetei.

a) Tablia cilindrilor
Diametrul tabliei cilindrilor de laminare trebuie sa asigure o buna rezistenta
mecanica si o sageata de incovoiere corespunzatoare. Deoarece forta de
laminare este direct proportionala cu diametrul tabliei cilindrilor de lucru, exista
tendinta de a asigura diametru cat mai mic, limita fiind data, insa, de incovoiere.
Conditia de prindere este data de relatia:

(44)
in care: este diametrul cilindrului de lucru, in m;
- reducerea maxima, in m;

- unghiul de prindere, in grade:

Lungimea tabliei se stabileste in functie de latimea maxima a tablei

(semifabricatului) de laminat, cu conditia ca sageata sa fie minima, ceea ce
conduce la adoptarea de raporturi L/D rationale:

28
Diametrele cilindrilor de lucru se aleg in baza urmatoarelor considerente:
- la laminarea cu cilindri din fonta si otel slefuiti unghiul maxim de prindere este
de 16-180;
- pentru marirea reducerilor este necesara cresterea diametrelor cilindrilor de
lucru;
- cresterea diametrelor cilindrilor de lucru, chiar cu pastrarea reducerilor
absolute si a vitezelor de laminare, duce la cresterea presiunii totale a metalului
pe cilindri si a momentului de laminare din cauza maririi suprafetei de contact
dintre semilaminat si cilindri precum si a bratului fortei;
- diametrul minim al cilindrilor se determina din conditia de rezistenta a tabliei,
a fusurilor, a elementului de prindere;
- raportul dintre diametrul cilindrilor de lucru si a cilindrilor de sprijin, de
exemplu la un trenul finisor LBC:
- Dl/Ds = 0,47 cand diametrul cilindrilor de lucru este minim si a cilindrilor de
sprijin este maxim, respectiv,
- Dl/Ds = 0,53 cand diametrul cilindrilor de lucru este maxim si a cilindrilor de
sprijin este minim;
- raportul dintre diametrul cilindrului de sprijin si lungimea tabliei caracterizeaza
rezistenta cilindrului la incovoiere, deci, capacitatea cajelor de a lamina cu
diferente de grosime, pe latimea benzii, cat mai mici;

Dimensiunile de baza sunt diametrul nominal si lungimea tabliei. Diametrul

trebuie sa asigure rezistenta mecanica, sageata admisibila, valoarea minima
pentru prindere.
Alegerea diametrului cilindrilor se realizeaza pe baza unor calcule care includ:
calculul de rezistenta, calculul sagetii cilindrilor tinindu-se cont de tensiunile
interne, deformarea cilindrilor.

29
In functie de conditiile de laminare (dimensiuni brama, dimensiuni banda,
calitati de otel laminate) se vor calcula: lungimea tabliei cilindrilor si diametrul
acesteia, lungimea si diametrul fusului, dimensiunile elementelor de prindere.
Dupa verificarea la rezistenta a elementelor componente se adopta valorile
corespunzatoare.
Pregatirea cilindrilor de lucru si de sprijin pentru laminare cat si corecta
exploatare determina obtinerea laminatelor de calitate, reducand timpul opririlor
accidentale si marind durata de lucru a cilindrilor.
Dupa eliminarea unei cantitati de material, cilindrii se uzeaza neuniform (de
obicei capata o cavitate) ceea ce impune o slefuire, pentru a readuce
bombamentul cilindrului la forma initiala. Aceasta operatie se poate face in
anumite limite de 3-4% din diametru – la laminarea la rece si 10-12% la
bluminguri, slebinguri.
La iesirea din aceste limite este necesara o reincarcare cu sudura.

c.Lagarele si portlagarele cilindrilor de laminare

Ansamblul lagar-portlagar are rol in sprijinirea si ghidarea cilindrilor, preluarea
efortului de laminare si transmiterea acestuia la sistemul de pozitionare si la
cadrul cajei.
Conditiile de lucru foarte grele (forte, presiuni si viteze mari, functionare in
regim continuu cu socuri, in conditii de temperatura ridicata, umezeala, oxizi)
impun cerinte speciale pentru lagarele cilindrilor din laminoare:
- posibilitatea preluarii unor sarcini mari;
- rezistenta mare la uzura;
- rezistenta la temperatura ridicata;
- durabilitate mare;
- siguranta in functionare;
- intretinere, montare/demontare usoare.
Lagarele utilizate la cajele laminoarelor de produse plate sunt, in general, de tip
inchis:
- cu frecare lichida (cu ungere hidrodinamica) tip Morgoil, Electrosila, Sack-
Mesta .
- cu rulmenti.

30
Lagare cu frecare lichida
Acest tip de lagar foloseste ca suprafata de alunecare suprafata cilindrica
exterioara a unei bucse cu alezaj conic ce se fixeaza pe fusul conic al cilindrului
cu o pana.
Lagarele Morgoil (fig. 41) se utilizeaza, mai ales, la cilindri de sprijin, la
laminoarele cu viteza mare de laminare (LBC, LBR).

Fig. 41. Lagar cu frecare lichida Morgoil: 1-fusul cilindrului; 2-

pana; 3-bucsa conica fus; 4-bucsa cilindrica cuzinet; 5-bucsa
portrulment; 6-piulita cu bordura si umar; 7-inel; 8- bucsa
filetata; 9-flansa cu prag.
Lagarele Morgoil se executa in 3 serii de dimensiuni caracterizate prin raportul

(l - lungimea bucsei cuzinet; d - diametrul suprafetei de alunecare):

; ; .
31
Lagarele cu rulmenti
Acest tip de lagare este din ce in ce mai des utilizat, inlocuind lagarele cu filtru
de ulei, datorita unor avantaje precum: simplitate constructiva si de montaj,
accesibilitate, ungere-intretinere usoara, posibilitatea de a porni sub sarcina.
Ca dezavantaje mentionam: uzura mai mare din cauza unui coeficient de frecare
mai mare, gabarit (diametrul exterior) mai mare, capacitate redusa de a face fata
socurilor (solicitarilor dinamice).
Tipuri de rulmenti folositi in constructii de lagare pentru caje:
- rulmenti sferici cu role butoias;
- rulmenti cu role cilindrice (cu frecare mai mica);
- rulmenti cu role conice.
In figura 42 se prezinta un lagar cu rulmenti cu role conice: rulmentul 1 este
fixat, prin presare, pe fusul cilindrului, 2; pentru fixarea axiala a rulmentului se
utilizeaza bucse (3, 4) si piulita 5 iar pe portlagarse fixeaza cu capace (6, 7).
Pentru etansare se utilizeaza inele (8).

Fig.42. Lagar cu rulmenti cu role conice pe patru randuri: 1-

rulment; 2-fusul cilindrului; 3, 4-bucse; 5-rulmenti conici; 6,7-
capace; 8-inel de etansare.

Portlagare
Portlagarele sunt piese masive in care se monteaza lagarele, avand rolul de a
transmite eforturile de laminare la cadre. Portlagarele trebuie sa fie
autocentrabile pentru a evita asezarea oblica a lagarelor. Portlagarele superioare
32
se sprijina pe suprafetele sferice ale suruburilor de presiune iar cele inferioare -
pe reazeme rotunjite.

Fig.43. Portlagar.
d. Mecanisme de reglare a pozitiei cilindrilor
Pentru ca procesul de laminare sa decurga normal (mai ales in conditiile
obtinerii de produse plate subtiri, cu tolerante restranse) este necesar ca cilindrii
sa ocupe o pozitie bine determinata si stabila in caja.
De aceea cajele sunt prevazute cu unele mecanisme si dispozitive precum:
- mecanisme pentru pozitionarea cilindrilor;
- mecanisme de influentare a profilului (bombamentului) cilindrilor;
- dispozitive pentru echilibrarea cilindrilor.
Pozitionarea cilindrilor
Cilindrii sunt pozitionati in doua etape:
- pozitionarea auxiliara: la schimbarea cilindrilor, inainte de a incepe laminarea
se face o pozitionare auxiliara, prin reglaje pentru centrarea laminatului;
pozitionarea auxiliara se realizeaza in mod pasiv, prin introducerea unor placi de
compensare in canalele dintre portlagare;
- pozitionarea de lucru: se face in timpul laminarii, prin deplasarea relativa a
cilindrilor de lucru, in scopul obtinerii dimensiunilor dorite pentru laminat;
pozitionarea de lucru se face in mod activ, intre treceri, pentru a realiza distanta
corespunzatoare intre cilindrii si in timpul laminarii, pentru a invinge rezistenta
materialului la deformare.
Pentru modificarea pozitiei cilindrilor se utilizeaza mecanisme cu actionare
electromecanica, hidraulica sau combinate.
Mecanisme de pozitionare actionate electromecanic
Cele mai utilizate mecanisme de pozitionare, cele cu actionare electromecanica,
sunt de tip surub-piulita de presiune (fig. 44).

33
Surubul de presiune actioneaza, prin intermediul unei piese de siguranta, asupra
portlagarelor.
Pentru pozitionarea unui cilindru sunt prevazute doua mecanisme identice care
actioneaza, fiecare, asupra unui portlagar.
Cele doua mecanisme sunt sprijinite in cadrele cajei, putand fi actionate:
- sincron, pentru deplasarea plan-paralela a cilindrului, sau
- independent, pentru reglarea paralelismului dintre cilindrul mobil si cel fix.

Fig.44 Sistem de pozitionare cu actionare electromecanica:

1-motor electric de curent continuu 2-angrenaj melc-roata
melcata; 3-surub de presiune; 4-piulita fixata in traversa
superioara; 5-mesdoza pentru masurarea fortei de laminare;
DR-dispozitiv de reglare.
Avantaje: stabilitate, ireversibilitatea pozitionarii, semnalizarea precisa a
pozitiei, viteza mare de lucru.
Dezavantaje: randament mecanic mic, inertie mare.
Viteza de pozitionare trebuie sa fie:
- mare la caje cu curse lungi ale cilindrilor (exemplu caje degrosisoare);
- mica la caje cu curse scurte ale cilindrilor (exemplu: caje pentru laminarea de
banda la rece unde se impune o precizie mare).

34
 Partea 2
PROIECTARE TEHNOLOGICĂ

Tipurile de laminoare apãrute si dezvoltate de-a lungul timpului au fost

concepute în directã corelatie cu tipul laminatelor ce urmau sã fie produse,
respectiv cu posibilitãtile tehnice ale utilajelor prelucrãtoare la nivelul etapelor
de realizãri îndomeniile materialelor, mecanic, electric, de automatizare. Din
interdependenta continuã între produs si instalatie, pe baza experientei
acumulate în proiectare, executie si exploatare aceastã clasificare este structuratã
pe cele trei tipuri deproduse laminate: plate, profilate si tubulare. In acelasi timp
ea este legatã de tipul de semifabricate utilizate ca materie primã, respectiv de
prelucrare in continuare a laminatelor finite prin alte procedee.
In ceea ce priveste tipul semifabricatelor, acestea rezultã fie din laminarea sau
forjarea lingourilor turnate, fie din turnarea continuã. Ultima este dezvoltatã în
etapa actualã la scarã largã, acoperind o gamã sortimentalã si calitativã în
continuã extindere. Aceasta permite atît în uzinele mici si mijlocii, cît si în
combinatele mari si foarte mari, o integrare foarte avansatã, contribuind la
îmbunãtãtirea coeficientului de scoatere si la reducerea cheltuielilor de
fabricatie. Se mentioneazã însã elasticitatea mai redusã a turnãrii continue la
schimbãrile de format, fondul efectiv mai redus de timp, imposibilitatea turnãrii
otelului necalmat sau a otelurilor si aliajelor pentru care intervin probleme de
transcristalizare puternicã, coroiaj minim necesar, tensiuni interne la solidificare
si alti factori. Inaintea acestor avantaje si dezavantaje se impune existenta
simultanã a turnãrii continue si turnãrii clasice, în funcṭie de specificul
programului de fabricaṭie al unitãṭii productive.

Laminoare slebing

Programul de fabricaṭie
Sleburi, uzual în gama (100 ... 300) x (800 ... 2000) x max. 12 000 mm. In mod
excepṭional gama se lãrgeṣte la (60 ... 600) x (400 … 2300) x max 15 000 mm.
Pentru table groase ṣi subṭiri sau scurte, respectiv din oṭeluri aliate ṣi înalt aliate
se lucreazã cu sleburi de (100...150) mm grosime. Pentru benzile la cald
laminate în rulouri foarte grele se lucreazã cu sleburi de 200 ... 300 mm grosime
ṣi 9 ... 15 m lungime.
35
Formate de lingouri utilizate:
Masa uzualã 15 ... 30 t (maximum 55 t) cu dimensiuni (600 ... 1200) x (800 ...
2400) x (1500 ... 3000) mm.
Rapoartele dimensionale uzuale sunt lãṭimea/grosime = 2,5 ... 3 ṣi înãlṭime/
grosime = 3 ... 3,5.
Capacitatea, 3,5 ... 6 milioane tone oṭel lingou/an
Amplasamentul. Flux liniar unidirecṭional cu subsecṭia de cuptoare orientatã
transversal faṭã de linia de laminare (fig. 45), sau longitudinal, paralel cu acesta,
cu una sau douã subsecṭii de cuptoare faṭã în fatã ṣi deservite de transfercar în
circuit închis.

Fig. 45. Schema de amplasare a laminorului slebing:

1 - transfercar; 2 - cuptor adânc; 3 - cale cu role de predare; 4 - cântar pentru
lingouri; 5 - masã turnantã; 6 - cajã universalã; 7 - mecanism deschimbare a
cilindrilor; 8 - manipulator rãsturnãtor; 9 - cale cu role; 10 - maṣinã de
flamat; 11 - foarfece; 12 - transportor de ṣutaje; 13 - vagon c.f. pentru ṣutaje;
14 - marcator; 15 - cântar de sleburi; 16 - împingãtor; 17 - stivuitor; 18 -
roatã de rãcire; 19 - masã pentru remedieri prin (lamare manualã; 20 - cuptor
clopot; 21 - maṣinã de polizat; 22 - grãtar; 23 - cale cu role de alimentare spre
L.T.G. ṣi L.B.C.; 24 - depozit; 25 - sala maṣinilor; 26 - halã recuperatoare;
27 - depozit de dolomitã + cocs:

36
Dotarea
1) Cuptoare adanci cu celule uzual cu flacãrã întoarsã, de dimensiuni(7000 ...
9000) x (3500 ... 5000) x (4500 .. 5000) mm cu capacitate maximã de
încãrcarede 200 tone. Pentru manevrarea bolṭilor fiecãrei celule îi corespunde o
maṣinãproprie de manevrat. Deservirea celulelor se face cu macarale cu cleṣte
vertical (Tiegler).
2) Cajã de construcṭie duo reversibilã cu cilindri verticali în faṭa sau în spatele
garniturii de cilindri orizontali. Dimensiunile cilindrilor orizontali (ø 1100 ...
1500) x (2100 ... 2800) mm cu acṭionare individualã geamãnã x 4500 ... 2 x
7000 kW cu 0/30/60 ... 0/40/100 rot/min (0/turaṭia de bazã/ turaṭia maximã).
Dimensiunile cilindrilor verticali (ø 900 ... 1100) x(1900 ... 3000) mm cu
acṭionare de preferinṭã desus ṣi putere maximã de 4000kW. Pentru laminarea pe
muchie a lingourilor cilindriiorizontali au cursã pânã la 2500 mm.
3) Maṣinã de flamat simultan pe patru feṭe. reglabilã funcṭie de
dimensiunilesleburilor. Adâncimea de flamare 0,8 ... 4,5 mm în corelaṭie cu
viteza de trecere 75 ... 15 m/min. Peste un conṭinut însumat de elemente de
aliere de cca. 5% se impune injectarea de pulbere de fier în amestecul oxigen-
gaz metan.
4) Foarfece, uzual cu acṭionare electromecanicã, cu putere instalatã pânã la 2
x2000 kW, cca 15 tãieturi/min. Uzual tãierea de jos în sus.
5) Utilaje în ajustaj: stivuitoare, instalaṭii de rãcire forṭatã, gropi ṣi
cuptoareclopot de rãcire dirijatã, paturi de flamare manualã, maṣini de flamare la
rece, maṣinide polizat, paturi de control.

Laminoare bluming

Programul de fabricaṭie
Blumuri ṣi uneori ṭagle cu secṭiuni echivalente100 X 100 ... 450 x 450 mm din
oṭeluri carbon, de calitate, aliateṣi înalt aliate. Uzual se lamineazã direct ṭagle
din cãldura primarã pe un laminor de semifabricate, cuplat în aval sau printr-o
reîncãlzire, pînã la formatul minim 80 X 80 mm
În unele cazuri programul este mixt, cuprinzând atât blumuri, cât ṣi sleburi
(lãṭime max. 1600 mm).

37
Formate de lingouri utilizate: masa maximã 15 t, pãtrate sau dreptun-ghiulare
(pentru sleburi), cu raportul înãlṭime/latura mare = 3...3,5.C.
Capacitatea 0,75 ... 3,5 milioane tone oṭel lingou/an, funcṭie de formatele de
lingouri ṣi programul de fabricaṭie.

Amplasamentul
1. Flux liniar unidirecṭional (fig. 46), cu o cajã de laminare, mai rar cu douã caje
reversibile în tandem. Subsecṭia de cuptoare adânci prezintã aceleaṣi variante de
amplasare ca ṣi pentru slebing.

Fig. 46. Schema de amplasare a laminorului bluming: 1 - cuptor adânc; 2 -

transfercar; 3 - împingător; 4 - cale cu role; 5 - cântar de lingouri;6 - masă
turnantă 7 - cajă; 8 - maşină de flamat; 9 - foarfece; 10 - marcator; 11 -
transportor de şutaje; 12 - cântar de blumuri; 13 - împingător de blumuri;14 -
grătar;15 - depozit; 16 - sala maşinilor; 17 - hală cu recuperatoare.

2. Cuptoare adânci cu celule uzual cu flacãrã întoarsã, de dimensiuni (6000…

9000) x (3000-4500) x (3500-4000) mm, capacitate max. 150 t, deservite similar
cuptoarelor din slebinguri.
3. Cajã cu construcṭie duo-reversibilã cu cilindri cu raport lungime/
diametru=2,2 ... 2,5, cu amplasarea a 7 ... 6 calibre, printre care ṣi cel pentru
trecerile libere. Acesta se amplaseazã fie lateral într-o extremitate pentru
micṣorarea momentului încovoietor în trecerile cu reduceri mari; fie la mijlocul

38
tãbliei pentru laminarea atât a blumurilor cât ṣi a sleburilor, axa de laminare
menṭinându-se în faṭa ṣi spatele cajei. Acṭionarea cajelor moderne este
individualã geamãnã cu puteri max. 2 x 7000 kw ṣi turaṭii 0/30/60 ... 0/60/120
rot/min. Cursa cilindrului superior este max. 1200 mm pentru cajele bluming ṣi
ceva mai mare pentru cajele bluming-slebing.
4. Maṣinã de flamat.
5. Foarfece, uzual cu acṭionare electromecanicã, cu putere instalatã max. 2 x
1200 kW pentru bluminguri ṣi 2 x 1 500 kW pentru bluminguri-slebinguri, cca
15 tãieturi/min.
6. Utilaje în ajustaj: paturi de blumuri, gropi ṣi cuptoare de rãcire lentã
saudirijatã, maṣini de flamare la rece, maṣini de polizat, paturi de control.

Laminoare de semifabricate
Programul de fabricaṭie
Ṭagle ṣi blumuri în principal pãtrate, în gama 60 x 60 ... 300 x 300 mm pentru
relaminare în sârmã, profile mici, mijlocii ṣi grele (gama inferioarã de profile
grele), ṭagle rotunde ø 90 ... 300 mm pentru ṭevi ṣi în cantitãṭi mici platine ṣi
sleburi înguste (20 ... 100) x (100 ... 400) mm pentru relaminare întable foi
subṭiri sau groase, respectiv bandã îngustã ṣi mijlocie.
Materia primã utilizatã.
Blumuri laminate sau turnate continuu 160 X 160 ... 400 x 400 mm sau lingouri
de formate mici (caz rar). Laminoarele moderne de semifabricate lucreazã cuplat
cu un bluming, formând de fapt un singur laminor ṣi utilizându-se integral
cãldura lingourilor.
Capacitatea 0,2 ... 3,5 milioane tone semifabricate/an în funcṭie de tipul
laminorului, materia primã utilizatã ṣi programul de fabricaṭie.
Amplasamentul
Tipul 1. Laminor continuu (uzual 2 trenuri) cuplat cu bluming in amonte, care îl
alimenteazã cu blumuri 200 x 200 ... 400 x 400 mm calde din cãldura de turnare
a lingourilor (fig. 47).
Tipul 2. Laminor semicontinuu (cajã reversibilã + tren continuu), cuplat cu
bluming in amonte, care îl alimenteazã cu blumuri 200 x 200 ... 400 x 400 mm
calde din cãldura de turnare a lingourilor, respectiv cuplat cu instalaṭie de
turnare continuã, care furnizeazã aceeaṣi gamã de blumuri (blumurile reci
39
turnate continuu se reîncãlzesc); uneori caja reversibilã a laminorului lipseṣte,
funcṭia ei fiind preluatã chiar de caja reversibilã a blumingului (este cazul
lingourilor de mãrime mijlocie.
Tipul 3. Laminor discontinuu cu caje reversibile în tandem, cuplat cu bluming
în amonte sau cu instalaṭie de turnare continuã de blumuri, similar ca pentru
tipul 2 de laminor (fig. 48).

Fig. 47. Schema de amplasare a laminorului de semifabricate (tipul 1):

1 - tren continuu I; 2 - tren continuu II; 3 - foarfece static; 4 - ferăstrău;5 -
foarfece volant; 6 - pat transportor; 7 - pat de răcire; 8 - depozit; 9 - sala
maşinilor; V - verticală; O - orizontală.

Fig. 48. Schema de amplasare a laminorului de semifabricate (tipul 3):

1 - cajã reversibilã I: 2 - cajã reversibilã II: 3 - grãtar transportor; 4 - ferãstrãu:
5 - pat de rãcire; 6 - groapã do rãcire; 7 - ferãstrãu la rece; 8 - foarfece la
rece; 9 - stivuitor colector, 10 - maṣinã de polizat; 11 - presã de îndreptat, 12
- maṣinã de cojit, 13 - depozit; 14 - sala maṣinilor.

40
Tipul 4. Laminor discontinuu în linie deschisã (caje duo reversibile sau trio
nereversibile cu mese basculante), laminând prin o nouã încãlzire blumuri
laminatede 200 x 200 ... 300 x 300 mm sau direct ṭagle din lingouri mici; acest
tip de laminor aparṭine trecutului ṣi practic nu se mai foloseṣte.

Dotarea:
Tipul 1. 4 - 6 caje alternative verticale / orizontale în fiecare tren. Din primul
tren rezultã ṭaglele 120 x 120 ... 140 x 140 mm ṣi peste, iar din al doilea tren 80
x 80 ... 120 x 120 mm. Trenul I are caje cu ø (700 ... 900) x (900 … 1 200)mm,
putere instalatã 1 000 ... 1 500 kW. Trenul II are caje ø (450 ... 700) x (700 ...
1000) mm, putere instalatã 900 ... 1 300 kW. Vitezele maxime de ieṣire din
trenuri sunt de 2,5 m/s în trenul I ṣi de 6 m/s în trenul II.
Tipul 2. Uzual o cajã reversibilã ø (800…950) x (1 200…2 000) mm, putere
instalatã 1 500 ... 3 000 kW, viteza max 2,5 m/s. pentru secṭiuni 150 x 150 ...
180 x 180mm. În continuare tren continuu cu 6 ... 8 caje alternativ verticale/
orizontale ø (550 ... 700) x (700 ... 1 100) mm, cu putere instalatã 900 ... 1
400 kW ṣi vitezã max 3,5m/s la ieṣire din tren. Laminorul are datoritã cajei
reversibile elasticitate mare pentru o productivitate mai micã în raport cu
laminorul de tip continuu (tipul 1).
Tipul 3. Uzual douã caje reversibile amplasate în tandem, la distantã. Din prima
cajã rezultã secṭiunile 140 x 140...160 x 160 mm. Caja 1 are ø (800…950) x
(1200…2 300) mm, 2 000…4 000 kW, max 3 m/s. Caja II are ø (700…850) x
(1000…1 800) mm, 1 500…3 500 kW, max 5 m/s.

Tipul acesta de laminor este cel mai elastic, dar în defavoarea productivitãṭii.
Ajustajele laminoarelor de semifabricate sunt dotate cu gropi de rãcire, maṣini
de polizat, maṣini de cojit, maṣini ṣi prese de îndreptat, instalaṭii de sablat,
fierãstraie de debitat cu disc abraziv, echipamente de control.

41
Laminoare de tablă groasă

Programul de fabricaṭie
Table groase foi în gama (4 ... 200) x max 5 000 lãṭime x max 60 m lungime. În
mod excepṭional se lamineazã plãci de pânã la 400 mm grosime (direct din
lingouri sau sleburi mari forjate). Se lamineazã oṭeluri carbon, aliate ṣi înalt
aliate (inoxidabile, refractare). Oṭelurile de scule, în special aliate se lamineazã
în formate mici (uzual 1 000 x 2 000mm).
Materia primã utilizatã, sleburi laminate sau turnate continuu (în mod
excepṭional forjate) în gama (60…600) x (1 000…2 300) x (1 200...7 500) mm.
Pentru oṭelurile de scule sau alte materiale speciale sleburile, uzual forjate, se
restrâng ca format la (300…600) x (800…1 500) mm.
Capacitatea, 0,5 ... 2 milioane t/an în funcṭie de sortimentul dimensional ṣi
calitativ. În cazul laminoarelor de materiale speciale (uzual laminoare vechi
modernizate) capacitatea se situeazã sub 100 000 t/an.
Amplasamentul. Flux liniar cu cajã verticalã (pentru laminarea tablelor, din
lingouri), cajã cuarto reversibilã degrosoare ṣi cajã cuarto reversibilã finisoare.
Cele douã caje cuarto se amplaseazã la distanṭã, pentru a permite laminarea
simultanã a douã table succesive. În ajustaj se lucreazã uzual pe linii specializate
de tãiere ṣi planare (linie grea ṣi linie uṣoarã) amplasate paralel, în echicurent
sau contracurent cu fluxul laminorului (fig. 49).
Dotarea
1. Cuptoare cu propulsie sau cu vatrã pãṣitoare, max. 200 t/h, cu pînã la 6 zone,
boltã radiantã, arzãtoare laterale inferioare. Cutie de desṭunderizare cu apã sau
presiune (150 bar). Cajã verticalã ø max 1 100 x max. 1 400 mm cu putere
instalatã 2 x 1 600 kW.
2. Caje orizontale ø(800...1100)/0 (1 800...2200) x max 5350 mm (degrosi-
soare), respectiv x4850 mm (finisoare), putere instalatã 2x8500 kW,
0/30/70...0/40/100 rot/min (degrosisoare) ṣi 0/40/90…0/60/120 rot/min este
prevãzutã cu role conice pentru rotirea slebului sau tablei ṣi laminarea pe lat.
3. Maṣinã de îndreptat la cald, pentru gama de grosimi pînã la 1 / 8 (grosimea
minimã / grosimea maximã). Viteza maximă de laminare finisoare 6,5 m/s caja
degrosisoare.

42
4. Paturi de rãcire cu suprafaṭa totalã de max 8 000 m de tip cu discuri sau
pãṣitor.

Fig. 49. Schema de amplasare a laminorului de tablã groasã:1 - cuptor; 2 -

împingãtor; 3 - extractor; 4 - cutie de desṭunderizare; 5 - cajãdegrosisoare; 6
- cajã finisoare; 7 - sala maṣinilor; 8 - transbordor; 9 - instalaṭiedc tãiere
oxigaz:10 - foarfece de ṣutare la cald: 11 - grãtar: 12 - maṣinã de îndreptat la
cald: 13 - cuptor de normalizare; 14 - duṣuri de stropire: 15 - maṣinã de
îndreptat la rece; 16 - cuptor de cãlit; 17 - maṣinã de cãlire cu role; 18 -
cuptor de revenire; 19 ...- pat de rãcire; 20 - foarfece dublu de margini ṣi
despintecare: 21 - foarfece de debitare; 22 - pat de remaniere;23 - stivuitor;
24 - depozit.
5. Foarfece la rece pentru grosimile de max 26 ... 28 mm, tãierea marginilor
realizându-se cu discuri cu vitezã max 120 m/min. Peste aceastã grosime ṣi pînã
la max 50 mm tãierea marginilor se face cu foarfece duble faṭa în faṭã, cu cuṭite
ghilotinã. Sutarea capetelor ṣi debitarea la lungime cu cuṭit ghilotina. Foarfecele
de debitare este amplasat la distanṭã micã de foarfecele de margini. Grosimile de
peste 50 mm se taie cu oxigaz, iar pentru oṭelurile aliate, cu adaos de pulbere de
fier sau cu plasmã.
6, Maṣinã de îndreptat la rece pânã la max 50 mm, uzual 28 - 30 mm. Este
prevãzutã cu reglare individualã ṣi comunã a rolelor, reglare transversalã,
contracurbare.
7, Cuptoare cu role, multizonale, cu lungime pînã la 120 m sau cuptoare cu vatrã
pãṣitoare, multizonale, cu lungime pânã la 75 m, pentru tratamente termice
denormalizare, respectiv de cãlire + revenire. Pentru table foarte groase sau table
groase speciale se utilizeazã cuptoare camerã eventual cu gaz de protecṭie.
Cãlirea tablelor groase are loc în maṣini cu role, cu stropire cu jeturi de apã
asupra tablelor,care executã miṣcãri oscilatorii înainte înapoi.

43
Laminoare de benzi la cald
Programul de fabricaṭie
Benzi late în gama (1 ... 20) x (700 ... 2200) mm (excepṭional 24 mm grosime ṣi
2500 mm lãṭime), în rulouri de max 45 t din oṭeluri carbon, de calitate slab,
mediu ṣi înalt aliate (inclusiv silicioase) respectiv în gama (2 ... 6) x max 2 000
mm pentru aluminiu, cupru, titan, nichel etc.
Benzi mijlocii în gama (1 ... 6) x (250 ... 500) mm în rulouri de max 8 t din
aceleaṣi materiale;
Benzi înguste, în gama (1,5 ... 4,5) x max 200 mm în rulouri de max 1t de
asemenea din materialele indicate mai înainte, plus materiale speciale.
Materia primã, laminatã sau turnatã continuu. Sleburi (120 ... 350) x (800 ... 2
500) x (4 000 ... 1 5000) mmb) Sleburi (100 ... 250) x (250 ... 600) X (3 000 ... 8
000) mm; Sleburi (platine) de (50 ... 100) x max 200 x max 8 000 mm, respectiv
ṭagle 60 x60 ... 100 x 100 mm x max 4 000 mm.C.
Capacitatea:
Pentru laminoarele de bandã latã, rulouri grele ṣi vitezã finalã peste 20 m/s,
4000000…6000000 t/an; pentru Iaminoarele semicontinue 800000…2000000
t/an; pentru laminoarele Steckel 300000...600000 t/an; pentru laminoarele
planetare max400000 t/an
Pentru Iaminoarele de bandã mijlocie max. 500 000 t/an.
Pentru Iaminoarele de benzi înguste 10000 ... 80000 t/an în funcṭie de programul
sortotipodimensional.
Amplasamentul:
Laminoarele de benzi late pentru oṭeluri de masã sunt de tip continuu cutoate
cajele nereversibile; de tip trei sferturi continuu (fig. 50) cu o cajã degrosisoare
reversibilã ṣi toate celelalte caje nereversibile; de tip semicontinuu cu o singurã
cajã degrosisoare reversibilã ṣi tren finisor continuu. Pentru producṭii mai mici ṣi
pentru producṭii specializate (de ex. benzi din oṭel silicios sau inoxidabil) se
utilizeazã laminoare cu o cajã degrosisoare reversibilã ṣi o cajã finisoare
reversibilã tip Steckel (cu dornuri în cuptoare), O rãspândire ṣi mai redusã o au
laminoarele planetare.
Laminoarele de benzi mijlocii sunt uzual de tip trei sferturi continuu, cu o cajã
degrosisoare reversibilã universalã ṣi cu unul sau douã trenuri continue finisoare
prevãzute la intrare, cu cajã verticalã.
44
Laminoarele de benzi înguste pentru lãṭimi 100 ... 200 mm sunt rar întâlnite,
gama respectivã nefiind utilizatã decât în mãsurã micã. Tipurile de laminoare
folosite sunt cu cajã Steckel, cu cajã planetarã, cu douã caje reversibile cuplate
în tandem ṣi foarte rar cu tren continuu. Benzile înguste uzuale se fabricã sub
100 mm lãṭime ṣi serealizeazã pe laminoarele de profile mici de tip discontinuu
(deschis) sau de tipcontinuu. Benzile din aceastã categorie cuprind pe lîngã
oṭelurile de masã ṣi oṭelurile aliate, materialele speciale feroase ṣi neferoase.
Dotarea.
1. Laminoare de benzi late de mare productivitate, cu cuptoare cu propulsie
ṣi/sau cu vatrã pãṣitoare, lungimi pânã la 40 m, productivitate maximã 450 t/h,
boltã radiantã ṣi arzãtoare laterale inferioare, cu sau fãrã vatrã monoliticã în
zona de egalizare;
2. Caje degrosisoare tip cuarto universale, mai rar duo nereversibile sau
reversibile (în acest caz cilindrii verticali sunt de ambele pãrṭi ale caid). Cajele
cuarto au cilindri orizontali ø (800…1250)/(1200…1700) mm ṣi tãblie max.
2350 mm, excepṭional 2 700 mm, cu puteri 7000 ... 10000 kW pe cajã ṣi vitezã
progresiv crescãtoare de la cajã la cajã în gama 2 ... 4,5 m/s.

Fig. 50. Schema de amplasare a laminorului de benzi la cald. 1 - cuptor: 2 -

împingãtor; 3 - extractor; 4 - cajã verticalã; 5 - cajã degrosisoare duo
nereversibile în tandem; 8 - cale cu role intermediare; 9 - foarfece volante; 10
- dispozitiv intermediar; 14 - rulor normal utilizat; 15 - transportor cu plãci de
evacuare; 16 - trans 20 - dispozitiv cu perii pentru curãṭire; 21 - foarfece
ghilotinã; 22 - cajã cuarto de dresare;cu role de control; 27 - maṣinã de
îndreptat; 28 - marcator: 29 - dispozitiv de ungere.
Pentru cajele nereversibile se acṭioneazã cu motoare sincrone. Cilindrii verticali
au ø (900 ... 1150) x max. 450 mm ṣi puteri 800 ... 1200 kW pe caja cu acṭionare
în curent continuu.

45
3. Tren finisor cu 6 ... 9 caje finisoare cuarto ø (700 ... 800)/(1200 ... 1 600)mm,
în tandem la distanṭã de 5,5 ... 7 m, cu buclatoare între caje pentru reglarea
tracṭiunii în bandã. Puteri instalate 7 500 ... 12 000 kW pe cajã, cu viteze finale
18 ... 28 m/s ṣi acceleraṭie max 0,3 m/s. În faṭa trenului finisor se amplaseazã
foarfece volant pentru ṣutarea capetelor ṣi douã perechi de role de
desṭunderizare ṣi apã subpresiune. În ultimul timp s-a adaptat în faṭa acestor
douã utilaje despozitivul de înfãṣurare cu role (coil-box), care permite
menṭinerea temperaturii materialului ṣi uniformizarea ei pe întreaga lungime a
benzii prin inversarea sensului de deplasare (în urma înfãṣurãrii ṣi redesfãṣurãrii
capãtul din spate devine capãt din faṭã).
4. Linie de rãcire dirijatã cu zone de stropire cu apã, comandate individual.
Stropirea se face atât de sus cât ṣi de jos. Linia atinge lungimi pânã la 195 m;
5. Ruloare, uzual trei, amplasate sub nivelul cãii cu role de evacuare, cu putere
instalatã pânã la 1 000 kW/rulor. Suplimentar se instaleazã, pentru grosimile
mici de bandã ṣi pentru oṭelurile aliate durificabile, ruloare intermediare.
6. Laminoare Steckel de benzi late, cu: 1) Cuptoare cu propulsie sau vatrã
pãṣitoare; 2) Cajã cuarto degrosisoare universalã reversibilã ø (800 ...
1000)/(1200 ... 1400) xmax 1500 mm pentru cilindrii orizontali ø (900 ... 1100)
x(450 ... 600) mm pentru cilindrii verticali; acṭionarea cilindrilor orizontali, max
6000 kW ṣi a cilindrilor verticali, max 600 kW; 3) Cajã cuarto finisoare
reversibilã ø(500 ... 700)/(1100…1300) x max 1500mm, acṭionare max 4000
kW, vitezã variabilã (max 8 m/s), de o parte ṣi de alta rulor cu dorn neexpandabil
ø(1000 ... 1200) mm amplasat în cuptor deasupra cãii cu role; acṭionare max 400
kW/ rulor; înfilarea benzilor se face cu ghidaje speciale; desṭunderizarea, cu aer
comprimat.

Laminoare de benzi mijlocii:

- Cuptoare cu propulsie ṣi/ sau cu vatrã pãṣitoare;
- Cajã reversibilã verticalã cu ø(400 ... 600) x max 500 mm, acṭionare 300 ...
400kW, turaṭie reglabilã;
- Cajã duo reversibilã degrosisoare cu ø (650 ... 850) x max 800 mm, acṭionare
2000 ... 3000 kW, turaṭie reglabilã;

46
- Tren intermediar cu 3 ... 4 caje duo nereversibile ø(400 ... 550) x max 700 mm,
acṭionare 700 ... 1200 kW, turaṭie reglabilã, cu cajã verticalã intercalatã ø (400 ...
500) x max 100, acṭionare max 200 kW;
- Tren finisor cu 5 ... 7 caje cuarto finisoare ø(250 ... 350)/(550 ... 650) x max
650mm, acṭionare 700 ... 1300 kW pe cajã, turaṭie reglabilã, cu cajã verticalã la
intrarea în teren ṣi altã cajã verticalã intercalatã ø(300 ... 400) x max 50 mm
acṭionare max 100 kW;
- Linia de rãcire dirijatã prin stropire cu apã;
- Ruloare cu ax orizontal sub calea de rulare ṣi/sau vertical, acṭionare max
400kW /rulor
- Turaṭie variabilã, vitezã finalã max 20 m/s.

Laminoare de benzi la rece

Programul de fabricaṭie
Benzi late din oṭel carbon moale in gama (0,3 ... 4,5) x (700 ... 2100) mm (în
mod excepṭional 2500 mm lãṭime) în stare recopt + dresat ṣi mai rar în stare
ecruisat; benzi zincate (0,2 ... 3) x max 1800 mm; benzi stanate (0,1 ... 1) x
(500 ... 1200) mm; benzi acoperite electrolitic sau termic cu Cu, Ni, Cr, Al, Pb,
Cd (0,3 ... 3) x max 1800 mm; benzi acoperite cu lacuri sau mase plastice (vinil,
acril; epoxid) de(0,2 ... 2) x max 1800 mm; benzi electrotehnice silicioase (0,
1 ... 1) x max 1500 mm; benzi inoxidabile (0,2 ... 3) x max 1500 mm; benzi din
Cu, Al ṣi aliaje (0,1 ... 4) x max 1200 mm; b) Benzi mijlocii (0,1 ... 4,5) x max
650 mm din oṭeluri carbon, slab aliate, de arcuri, de scule, inoxidabile, Al, Cu,
Ni, Ti, Zr plus aliajele lor; c) Benzi înguste (0,01 ... 3) x max 200 mm din
materialele de la punctul b) cu destinaṭie specializatã.
Materia primã, bandã laminatã Ia cald, în gamele de lãṭime mai înainte
amintite.
Capacitate
a) Pentru secṭiile de benzi late din oṭel carbon moale 200000 ... 2 000000 t/an;
pentru secṭiile de benzi zincate max 500000 t/an ṣi de benzi stanate max
800000t/an; pentru benzi silicioase, respectiv benzi inoxidabile max 200000
t/an;

47
b) Pentru secṭiile de benzi mijlocii 20000 ... 100000 t/an;
c) Pentru secṭiile de benzi înguste 1000 ... 20000 t/an.

Amplasametul:
Secṭiile de benzi late din oṭel carbon moale au amplasament cu flux liniar în
ordinea succesiunii operaṭiilor (fig. 51) sau cu flux transversal perpendicular pe
lungimea halelor, cu transbordor între hale; secṭiile de benzi silicioase ṣi
inoxidabile au flux mixt, cu amplasarea liniilor ṣi utilajelor specializate în hale
paralele cu transbordãri între hale; secṭiile de acoperire au linii paralele într-o
halã sau în mai multe hale;

Fig. 51. Schema de amplasare 1 - depozit; 2 - grindã pãsitoare; 3 - derulor; 4

- foarfece; 5 - maṣinã, de sudat; 6 - cajã. 9 - groapã de buclare; 10 -foarfece cu
discuri;11 - rulor;12- transportor culanṭ; 17 - rulor;18 - strungãrie de cilindri;
19 - cuptor clopot; 20 - transportor; 21 - caje de tãiere transversalã; 25 -
linie
Secṭiile de benzi mijlocii ṣi secṭiile de benzi înguste au amplasare în hale
paralele, cu linii ṣi utilaje specializate grupate pe hale, cu transbordari între ele.
Dotarea
a) Secṭiile de benzi late din oṭel carbon moale au:
1) Linie de decapare cu HCl sau H2SO4, vitezã max 380 m/min, cu traseu
orizontal sau de tip turn cu mai multe bucle verticale.
2) Laminoare tandem cu 4 ... 6 caje cuarto ø(450 ... 650)/(1350 ... 1600) X
max2250 mm, acṭionare cu vitezã variabilã, putere max. 50000 kW, vitezã max
40 m/s. În cazul producṭiilor mijlocii sau mici se utilizeazã caje reversibile
ø(280 ... 600) /(1250 ... 1870) x (1200 ... 2700) mm, 20000 kW putere,max 20
m/s vitezã;
3) Cuptoare clopot cu gaz de protecṭie N2 + H2 ṣi în variantã cuptoare continue
cu fir desfãṣurat de tip turn sau orizontal;

48
4) Cajã duo sau cuarto de dresare ø (600 ... 1050) x max. 2250 min, respectiv
ø(400 ... 600)/(1100 ... 1600) x max. 2250 mm, vitezã max. 30 m/s putere
instalatã 4000kW. Pentru benzile de dublã reducere (grosimi sub, 0,2 mm, de ex.
pentru cositorire) se prevede un tren tandem format din douã caje;
5) Linii de tãiere transversale pentru lungimi de 0,6 ... 8 m, viteze uzuale de
200m/min ṣi de excepṭie de 350 m/min;
6)Linii de tãiere longitudinalã pentru lãṭimi uzuale minime de 50mm,excepṭional
10 mm ṣi vitezã max. 500 m/min.
b ) Secṭiile de benzi late silicioase:
1) Linii de normalizare + sablare + decapare pentru bandã la cald;
2) Caje reversibile de laminare la rece, cuarto sau policilindrice (uzual 20
cilindri);
3) Linii de recoacere de recristalizare ṣi decarburare în atmosferã umedã N2 +
H2, pentru bandã la rece;
4) Cuptoare continue în atmosferã de H2 sau tip camerã în vid pentru creṣterea
grãunṭilor ṣi orientarea texturii;
5) Linii de îndreptate la cald ṣi acoperire cu strat izolator;
6) Linii de tãiere longitudinalã ṣi transversalã.
c) Secṭiile de benzi late inoxidabile:
1) Cuptoare clopot de recoacere în aer pentru oṭeluri feritice ṣi martensitice;
2) Linii de recoacere (oṭeluri austenitice) + sablare + decapare (HNO3 + HF),
pentru banda la cald;
Amplasamentul laminorului de benzi late la rece: 7 - bazine de decapare ṣi
spãlare; 8 - foarfece de tãiere transversalã; salã de maṣini; 14 - staṭie de
filtrare a emulsiei; 25 - derulor; 16 - laminor în tandem;dresare; 22 - laminor
in tandem de dresare; 23 - linie de tãiere longitudinalã; 24 - linie de ambalare;
26 - depozit.
3) Caje reversibile de laminare la rece, cuarto sau policilindrice (uzual
20cilindri);
4) Linii de recoacere + decapare pentru banda la rece (oṭelurile martensitice se
recoc în cuptoare clopot);
5) Linii de polizare ṣi linii de ṣlefuire;
6) Caje de dresare, uzual duo, uscat;

49
7) Linii de tãiere transversalã, respectiv longitudinalã;
8) Maṣini de lustruit cu tambur, cu pâslã impregnatã cu pastã abrazivã;
9) Linii de recoacere albã în atmosferã de protecṭie (H2 sau H2 + N2) pentru
obṭinerea luciului oglindã.
d) Secṭii de benzi mijlocii:
1) Cuptoare clopot de recoacere primarã, intermediarã sau finalã;
2) Linii de decapare (HCl sau H2SO4);

3) Caje reversibile de laminare la rece, cuarto sau policilindrice (pentru,

grosimile mici);
4) Linii de polizare;
5) Linii de tãiere longitudinalã ṣi transversalã;
6) Linii de rotunjit ṣi profilat margini.
e) Secṭii de benzi înguste:
Au în principiu aceeaṣi dotare ca ṣi secṭiile de benzi mijlocii. Datoritã
programului de producṭie mult mai variat din punct de vedere calitativ sunt
necesare dotãri specifice pentru produsele speciale: Instalaṭii de decapare în
acizi speciali (HNO3 +HF), în rulou (tip Ruthner) sau de tip semicontinuu;Linii
de tratament termic cu fir desfãṣurat în atmosferã de protecṭie.

Laminoare continue de profile mici ṣi sârme

50
Programul de fabricaṭie. Se realizează profile simple: rotund ø 6 ... 60
mm,pătrat 10…60 mm, lat (10 ... 100) x (3 ... 15) mm, cornier 20 ... 60 mm, I ṣi
U 30 ... 80 mm, Z 30 ... 60 mm, T 20…50 mm, diverse profile pentru tâmplãrie
metalicã, maṣini agricole, maṣini electrice, pile.
Materia primã. Ṭagle 60x60 ... 300x300 mm laminate sau turnate continuu.
Capacitatea
a) Laminoare semicontinue max 450000 t/an;
b) Laminoare total continue cu douã fire max 800000 t/an; în cazul oṭelurilor
aliate ṣi înalt aliate se lucreazã cu un fir ṣi se ating max 200000 t/an;
c)Laminoare specializate de sârmã, uzual total continue, max 900000t/an (max4
fire).
Amplasamentul
a) Flux cu cajã pregãtitoare, tren intermediar ṣi tren finisor continuu. Acest tip
este rar ṣi înlocuit practic prin tipul b .
b) Flux longitudinal cu trenuri: pregãtitor, intermediar ṣi finisor continue
(fig.4.10).(folosit în special la profile)
c) Flux cu cajã pregãtitoare, tren intermediar ṣi tren finisor deschise,
cudispozitive de întoarcere între caje.
d) Flux longitudinal cu tren pregãtitor ṣi tren intermediar continuu ṣi separarea
firelor în trenurile sau blocurile finisoare.
Dotarea:
a) Laminor continuu de profile (ṣi sârmã):
- Cuptor cu propulsie sau cu vatrã pãṣitoare;
- Tren pregãtitor cu 6 ... 8 caje orizontale ø (420 ... 500) x (950 ... 1250) mm,
2500 ... 3500 kW;
- Doua trenuri intermediare cu 4 ... 6 caje orizontale ø (330 ... 400) x(600 ...
900)mm, eventual cu o cajã verticalã intercalatã, 3000 ... 3500 kW pe tren;
trenurile sunt amplasate decalat.
- Douã trenuri finisoare cu patru caje alternativ verticale-orizontale ø (280 ...
350) x (400 ... 600) mm, 2000 ... 3300 kW pe tren; trenurile sunt amplasate
decalat .2 ... 4 vârtelniṭe Garrett pentru sârmã (in special în cazul sârmelor din
oṭeluri aliate);
- Foarfece volante la intrarea pe pat;

51
- Pat de rãcire dublu (simetric);
- Foarfece de debitat la rece;
- Maṣini de îndreptat;
- Stivuitoare.
In cazul oṭelurilor aliate laminoarele se proiecteazã cu un singur fir ṣi se doteazã
în plus cu urmãtoarele:
- Cuptoare de tratament termic;
- Maṣini de cojit;
- Maṣini de ṣlefuit:
- Maṣini de broṣat;
- Instalaṭii de sablare;
- Instalaṭii de control.
b) Laminor continuu de sârmã:
- Cuptor cu propulsie sau cu vatrã pãṣitoare;
- Tren pregãtitor cu ṭapte caje orizontale ø (450 ... 600) x (800 ... 1000)mm,
5500…6500 kW;
- Tren intermediar max opt caje orizontale ø (300 ... 500) X (650 ... 850) mm,
6000…7000 kW.
- Maxim 4 blocuri finisoare cu 8 ... 11 perechi de cilindri sau role pe tren,
amplasate la 45° ṣi rotite alternativ cu 90° în cazul blocurilor cu cilindri
(Schloemann), 250 ... 200 mm, cu 5 ... 20 calibre pe tãblie, viteza max, 60. m/s.
În cazul blocurilor cu role (Morgan), ø 200 ... 150 mm, în consolã, din carburi
dure, un singur calibru pe rolã, viteza max 80 m/s
- Linie de rãcire dirijatã cu apã sau presiune;
- Formator de spire (spirilizator);
- Transportor cu lanṭuri, eventual cu rãcire forṭatã prin insuare de aer;
- Staṭii de colectare spire, câte una pe fir;
- Transportoare cu plãci ṣi suspendate;
- Cruci de depozitare.

52