INTRODUCERE

Din producţia de oţel a ţărilor cu industrie siderurgică avansată, peste 80% se prelucrează prin
laminare in diferite profile, table, benzi, ţevi şi laminate speciale (roţi şi bandaje de cale ferată, roţi dinţate, bile
etc.)
Semifabricatele folosite pentru laminare se pot impărţi in două mari grupe:
1. semifabricate turnate: lingouri si blumuri, sleburi sau tagle turnate continuu;
2. semifabricate laminate: blumuri, sleburi, ţagle, platine, sarmă groasă, bandă şi ţevi laminate la cald.
Lingourile se obţin prin turnarea oţelului in stare lichidă (obţinut in urma elaborării), in anumite forme metalice
( din fontă), numite lingotiere, in vederea solidificării sale.
In funcţie de calitatea oţelului, lingourile pot fi direct conice sau invers conice, iar in funcţie de destinaţia
lor, lingourile pot fi:
 cu secţiune pătrată, folosită pentru laminarea blumurilor, ţaglelor şi a unor profile grele;
 cu secţiune dreptunghiulară, folosite pentru laminarea sleburilor (bramelor), iar in unele cazuri, pentru
laminarea tablelor groase;
 cu secţiune poligonală sau rotundă, folosite pentru laminarea discurilor şi bandajelor de cale ferată sau
semifabricate pentru forjare.
Blumurile turnate continuu sau laminate din lingouri, sunt semifabricate din oţel cu secţiunea pătrată sau
deptrunghiulară.
Sleburile (bramele) turnate continuu sau laminate din lingouri, sunt semifabricate din oţel cu secţiune
dreptunghiulară, destinate laminării tablelor groase sau a benzilor
In cazul sleburilor, există aceleaşi recomandări pentru starea muchiilor şi a feţelor, ca şi in cazul
blumurilor.
Ţaglele sunt semifabricate turnate continuu sau laminate din blumuri, cu secţiunea transversală pătrată,
dreptunghiulară sau rotundă.
Platinele sunt semifabricate cu secţiune dreptunghiulară, destinate laminării tablelor subţiri in foi, cu
următoarele caracteristici: lăţimea minimă de 235 mm; in funcţie de masa specifică şi de lăţimea minimă se poate
determina intervalul de variaţie a grosimii platinei: amax = 7,6 ... 39,3 mm.
Banda laminată la cald este destinată relaminării la rece in benzi subţiri; ea are grosimea cuprinsă intre 3 şi
6 mm şi lăţimea de 1 000 ... 1 500 mm şi este livrată sub formă de rulouri cu masa de pană la maximum 27 t.
Sârma laminată la cald este destinată laminării la cald a profilelor mici şi speciale pe microlaminoare.
Ţevile laminate (ţevi semifabricat) din oţel moale sau aliaje neferoase in stare moale recristalizată, sunt
destinate laminării la rece a ţevilor cu diametre relativ mici şi grosimi de perete reduse. Aceste ţevi laminate au
suprafeţele exterioare şi interioare decapate şi dimensiunile corespunzătoare ţevii finite.

1.LAMINAREA

1.1.PRINCIPIILE DE BAZA ALE LAMINARII

Laminarea reprezintă procedeul de prelucrare prin deformare plastică a materialelor metalice şi constă in
trecerea acestora prin doi cilindri care se rotesc.
In mod obişnuit, cei doi cilindri se rotesc in sensuri contrare, pentru a antrena materialul intre ei: in cazuri
particulare — de exemplu, al laminării elicoidale, pentru obţinerea eboşelor de ţeava - cilindrii se rotesc in acelaşi
sens,
Cei doi cilindrii au generatoarele paralele şi rectilinii in cazul laminării produselor plate sau sunt prevăzuţi cu
caneluri de forme simple sau complicate in laminarea profilelor.
In procesul de laminare se remarcă pe de o parte rolul fundamental al frecării, fără de care materialul nu
poate fi antrenat intre cilindrii, şi pe de altă parte cel al presiunii sub forma unei comprimări dinamice, fară de care
materialul nu poate fi prelucrat.
Cele ce urmează se referă la laminarea oţelurilor.
> schema de deformare caracterizată prin reducerea unei dimensiuni, creşterea celei de a doua şi menţinerea
constantă a celei de a treia dimensiuni, notată cu D, care se aplică la laminarea tablelor;
> schema de deformare caracterizată prin reducerea pe două direcţii şi creşterea corespunzătoare a
dimensiunii pe cea de a treia direcţie, care se aplică la prelucrarea prin tragere sau extrudare.
 Procesul de laminare se desfăşoară in trei faze.
Prima fază - prinderea – incepe in momentul in care materialul metalic a atins cilindrii şi se termină in
momentul umplerii spaţiului dintre cilindrii.
Prinderea este caracterizată prin unghiul de prindere, adică unghiul format de dreapta care uneşte centrele
cilindrilor de laminare şi raza cilindrului in punctul de contact iniţial al laminatului cu cilindrii. Pentru ca prinderea să
aibă loc, unghiul de prindere trebuie să aibă anumite valori,
A doua fază corespunde reducerii propriu-zise a laminatului. In această fază se poate mări unghiul de prindere
prin micşorarea distanţei dintre cilindrii.
A treia fază incepe prin micşorarea reducerii pană la desprinderea laminatului dintre cilindri. In această fază,
unghiul de prindere scade pe măsură ce laminarea se apropie de sfarşit.

1.2.INSTALATIILE DE LAMINARE
Laminorul, este instalaţia in care se produce laminarea şi se compune din (fig. 1.2.1.) caja de lucru,
formată din două cadre masive 2, din oţel sau fontă, in care se montează cilindrii de lucru L.Cilindrii de lucru
sunt antrenaţi in mişcarea de rotaţie de un motor electric 8, prin intermediul unui reductor de turaţie 7 al unei
caje de angrenare (formată din doi cilindrii dinţaţi 6, sprijiniţi pe cadre de oţel) şi al unor bare de cuplare 5.
Legăturile intre axele reductorului de turaţie şi ale cilindrilor de angrenare, ale cilindrilor de angrenare şi ale barelor de
cuplare, precum şi intre barele de cuplare şi cilindrii de lucru se asigură cu manşoanele de cuplare .Acest sistem
complicat de transmitere a mişcării este necesar pentru a se evita transmiterea şocurilor de la cilindrii de lucru.

Fig. 1.2.1. Laminorul

După numărul cilindrilor din caja de lucru, se deosebesc: laminoare duo (cu doi cilindri); laminoare
trio (cu trei cilindri); laminoare cvarto (cu patru cilindri) etc.
> Laminoarele duo sunt ireversibile şi reversibile. La laminoarele ireversibile, cilindrii se
rotesc tot timpul in acelaşi sens. Materialul supus laminării intră, la toate trecerile, prin aceeaşi parte a cajei de
lucru. La laminoarele reversibile, sensul de rotaţie al cilindrilor de lucru se inversează după fiecare trecere,
materialul care se laminează intrand alternativ din ambele părţi ale cajei.
> Laminoarele trio sau ireversibile, fiecare cilindru se roteşte intotdeauna in acelaşi sens. Materialul care
se laminează trece alternativ intr-un sens printre cilindrul de sus şi cel mijlociu şi in sens opus printre cilindrul
mijlociu şi cel inferior.
> Laminorul trio Lauth, destinat laminării tablelor cu grosime mijlocie. La aceasta, cilindrul mijlociu are
diametrul mai mic decat cilindrii superior şi interior, fiind cilindrii de presiune.
 Fig.1.2.2.Schema de principiu a unei caje de laminare
1-piesa; 2,3-cilindru superior si inferior; 4,5-mecanism actionare cilindri; 6-bare cuplare cardanice;
7-dispozitiv reglare turaţie; 8,11- roţi dinţate; 9,12-cuplaj; 10- reductor; 13-motor electric asincron.

Aceste laminoare servesc, in special, laminării la rece.

Aşezarea cajelor de lucru. Un grup de caje de lucru formează tren de laminare. Unul sau mai multe trenuri de
laminare care servesc pentru obţinerea aceluiaşi produs formează o linie de laminare. In cadrul unui teren de
laminare, cajele de lucru pot fi aşezate in linie sau in tandem .
Un caz particular in tandem a cajelor il constituie laminorul continuu. La laminorul continuu, semifabricatul
intră in cajele următoare inainte de a se termina trecerea prin caja precedentă. Deoarece produsul se lungeşte la
fiecare trecere, cilindrii fiecărei caje precedente, pentru ca sa nu se producă buclarea materialului intre caje.

Cilindri de laminare
1) Laminoarele degrosisoare. Sunt destinate laminarii lingourilor din oţel sau metale neferoase. Laminoarele
degrosisoare sunt blumingul şi slebingul.
2) Laminoare intermediare (pregătitoare), Acestea sunt destinate pentru laminarea blumurilor şi bramelor
in ţagle, platine şi alte semifabricate uşoare.
Laminoarele pregătitoare sunt continue, adică materialul trece intr-un singur sens printr-o serie de caje, amplasate
una după alta. Viteza periferică a cilindrilor fiecărei caje următoare, este mai mare decat aceea a cilindrilor cajei
anterioare. Laminoarele pregătitoare continue sunt formate, de regulă, din două grupe de caje, de exemplu, cat şase
caje in fiecare grupă.
3) Laminoarele de şine şi traverse servesc la laminarea duo-reversibile, alcătuite din 3 — 4 caje amplasate
intr-o singură linie.
4) Laminoare de profile. Sunt folosite pentru obţinerea profilelor grele.
5) Laminoare pentru sârmă. Sarmă de secţiune rotundă, cu diametrul de 5 ... 10 mm, se obţine prin
laminarea la cald a ţaglelor in laminoare continue.
Laminoare pentru tablă. Tablele de oţel se impart in două grupe: table groase, cu grosimea de 4 mm şi table
subţiri, cu grosimea sub 4 mm. In ambele cazuri, lăţimea depăşeşte 600 mm. Tablele groase din oţel se clasifică şi
după destinaţie, de exemplu: tabla groasă pentru recipienţi, poduri, cazane, construcţii navale, blindaje etc. Tabla
subţire se clasifică după criteriul de utilizare şi metoda de fabricare. După metoda de fabricaţie, tabla subţire se
imparte in tablă laminată la cald şi la rece.

1.3.INCALZIREA IN VEDEREA LAMINARII

Încălzirea lingourilor şi a semifabricatelor în vederea laminării.
Deformarea plastică in timpul procesului de laminare trebuie să se producă in ţoată masa materialului.
Pentru aceasta, trebuie ca plasticitatea materialului sa fie uniformă in toată masa, iar forţele exterioare de deformare să
fie suficient de mari ca efectul lor să se transmită pană in centrul lingoului sau al semifabricatului.
Plasticitatea se asigură prin incălzirea lingoului sau a semifabricatului la o anumită temperatură, care depinde de
compoziţia chimică a acestuia.
Incălzirea la temperaturi mai mici nu asigură plasticitatea necesară şi materialul se durifică (se ecruisează)
iar incălzirea la temperaturi mai mari provoacă oxidarea puternică (chiar arderea) materialului. In timpul
incălzirii grăunţii cristalini cresc, creşterea acestora fiind cu atat mai marc, cu cat temperatura este mai mare şi
cu cat timpul de menţinere la această temperatură este mai mare; acest fenomen se numeşte supraîncălzire şi el
inrăutăţeşte proprietăţile materialelor metalice.

1.4. LAMINAREA PROFILELOR

Laminare profilelor. Profilurile) pot fi simple (dreptunghi, pătrat, rotund) sau fasonate (şine, corniere,
triunghiulare, semirotunde etc.). De asemenea, ele pot fi grele, mijlocii sau uşoare, in funcţie de greutatea pe metru
liniar sau de dimensiunile secţiunii transversale.
Laminarea profilelor grele (din blumuri sau din lingouri) se face pe laminoare duoreversibile sau trio, cu
cilindrii avand diametre de 600 - 950 mm, laminorul are trei-patru caje, aşezate in linie.
Laminarea profilelor mijlocii se face pe laminoare duo-nereversibile sau pe laminoare continue cu 7-10
caje de lucru, cu diametrul cilindrilor de 450-500 mm.
Laminarea profilelor uşoare se face pe laminoare duo cu pană la 25 caje de lucru. Ca materie primă se folosesc
ţaglele.

1.5.LAMINAREA ŢEVILOR
Ţevile şi conductele pot fi clasificate în funcţie de metoda de obţinere ca fiind fără cusătură sau sudate. În
afara procedeului de laminare, ţevile se mai pot obţine şi prin sudare fie pe generatoare, fie elicoidal.
Ţevile fără cusătură se produc prin laminare (cel mai economic procedeu) prin metoda Mannesmann
şi reprezintã cea mai productiva metodã de obţinere a acestora. Obţinerea ţevilor prin laminare are douã etape
importante:
- obţinerea unor ţevi brute, denumite „eboş”;
- prelucrarea prin laminare de finisare a eboşului în vederea obţinerii produsului finit.
Prin laminare al cald se obţin ţevi cu diametrul cuprins între 20 şi 700mm şi grosimea peretelui de
1,5....60mm.
Cilindrii au dublă conicitate şi se rotesc în acelaşi sens. Se introduce semifabricatul Incălzit,materialul în
rotaţie este deformat numai la suprafaţă, în interior luând naştere un orificiu conic. Pentru uniformizarea găurii şi a
pereţilor se folosesc dornuri de netezire.

Fig.1.4.2.Laminarea tevilor

forma de butoi forma de ciuperca forma de disc

Cilindri folositi la perforarea tevilor