Ş.l.dr.ing.

Tintelecan Marius
 Curs 1 – PTPDP II

EXAMINARE
 Curs 1 – PTPDP II

LAMINAREA
Este procesul de deformare plastică pe care îl suferă un material metalic când
trece printre doi sau mai mulți cilindri aflaţi în mişcare de rotaţie în jurul propriilor
axe.

Ca variante tehologice există:

- laminare longitudinală,
- laminare transversală.
Dupa starea fizică a materialului laminat:
- cald,
- rece.
Curs 1 – PTPDP II
 Curs 1 – PTPDP II
Prin laminare se pot obţine:

► blumul: semifabricat cu secţiune transversală patrată sau dreptughiulară, la

care b/h<=2
Dimensiunea minimă: 150x150 mm
Dimensiunea maximă: 400x400 mm
Se obţine pe laminoare bluming format din caje cu doi cilindri având
diametre egale, reversibili ca sens de rotaţie
► slebul: semifabricat cu secţiune transversală dreptughiulară, la care b/h>2
Înăţimea minimă: 80 mm
Înălţimea maximă: 1800 mm
Se obţine pe laminoare slebing, fiind o cajă duo reversibilă
universală (o perche de cilindri fiind orizontali urmaţi imediat de o pereche de
cilindri verticali, slebul fiind materia primă pentru table sau benzi
► ţagla: semifabricat cu secţiune transversală pătrată, dreptughiulară sau rotundă
Dimensiunea maximă: 140x140 mm,
pătrată
Dimensiunea minimă: 50x50 mm sub aceste dimensiuni sunt profilele.
Dimensiunea maximă: sub140x140 mm,
dreptughiulară
Se folosesc pentru obţinerea profilelor fasonate.
Dimensiunea maximă: 300 mm dimensiunea minimă: sub 50 mm,
rotundă
Se folosesc de regulă pentru obţinerea ţevilor sau barelor.
Principiul constructiv şi funcţional al Aspectul real al unui LAMINOR
unui LAMINOR

Aspectul cajelor de laminare

Aspectul cilindrilor
de laminare cu
profile (cu calibre
sau cu calibre
închise)

Aspectul cilindrilor
de laminare cu
tăblie dreaptă (fără
calibre sau cu
calibre deschise)
 Curs 2 – PTPDP II
LAMINAREA LONGITUDINALĂ – este deformarea plastică la care laminatul are o direcţie de
înaintare perpendiculară pe axele de simetrie paralele ale cilindrilor, cilindrii rotindu-se în sensuri opuse

LAMINAREA TRANSVERSALĂ – este deformarea plastică între cilindri uşor înclinaţi ca axe de
simetrie, laminatul având o direcţie de înaintare pe direcţia bisectoarei unghiului format de axele
cilindrilor
 Curs 2 – PTPDP II
Laminare la RECE >Tr (Tr~0.4·Tt)> Laminare la CALD

Efectele laminării la RECE

- Modificarea dimensiunilor semifabricatului,
- Restaurare,
- Recristalizare,
- Creşterea grăunţilor (Coalescenţa),
- Texturare,

- Ecruisare.

Efectele laminării la CALD

- Modificarea dimensiunilor semifabricatului,
- Modificarea dimensiunii grăunţilor cristalini.
Coeficienți de deformare, specifici laminării: Curs 2 – PTPDP II
η – coeficientul de reducere, η=h0/h1
β – coeficientul de lățire, β=b1/b0
λ – coeficientul de lungire, λ=l1/l0

Δh – reducerea absolută, Δh=h0-h1

Δb – lățirea absolută, Δb=b1-b0
Δl – lungirea absolută, Δl=l1-l0
η = β·λ => 
λt = λ1·λ2·λ3·…·λn

n – numarul de treceri la laminare

λt – coeficientul total de lungire
λm – coeficientul mediu de lungire
 Curs 2 – PTPDP II
PRINDEREA la laminare α

Unghiul de prindere: α

Lungimea arcului de contact: lC

Condiții de PRINDERE la laminare

1. Forțele de frecare dintre cilindri și semifabricat,
2. Forța de împingere,
3. Starea suprafeței de contact, duritatea cilindrilor,
4. Compoziția chimică și structura semifabricatului,
5. Temperatura de laminare,
6. Viteza de laminare,
7. Reducerea aplicată și diametrul cilindrilor.
 Curs 2 – PTPDP II
LĂȚIREA la laminare Δb
 Curs 3 – TPDP II
Legile deformarilor plastice
1. Legea constantei volumului
Volumul unui semifabricat (indiferent de tipul materialului) dinaintea unui moment de
deformare plastica a lui (indiferent de tipul de deformare plastica aplicat: laminare,
trefilare, forjare, matritare…) este identic cu volumul aceluiasi semifabricat, de dupa
procesul lui de deformare plastica.

Grad de deformare pe axa x

Grad de deformare pe axa y

Grad de deformare pe axa z

2. Legea prezentei deformatiilor elastice in timpul deformarii
plastice.
Deformarea plastica a unui semifabricat, este insotita
totdeauna de deformarea lui elastica.
 Curs 3 – PTPDP II
3. Legea rezistentei minime
Deplasarea punctelor constituente la
deformarea unui semifabricat, are loc
dupa directiile rezistentei minime (la
refulare după normala cea mai scurtă la  
contur).

4. Legea echilibrarii tensiunilor interioare suplimentare

Considerand doua suprafete vecine I si II ale unui semifabricat; prin

deformarea lui plastica suprafata II tinde sa se extinda (sa se
deformeze) mai mult decat suprafata I, dar ele doua fiind in contact,
suprafata I va cauta sa franeze tendinta de deformare a suprafetei II,
iar suprafata II va cauta sa amplifice tendinta de deformare a
suprafetei I, rezultand prin frecare niste tensiuni interioare
suplimentare. Aceste tensiuni raman in semifabricat si dupa
deformarea lui, insa ele se echilibreaza ca marime si sens,
neconducand la distugerea semifabricatului.
5. Legea similitudinii Curs 3 – PTPDP II
Pentru doua semifabricate geometric asemenea, asemanarea se va pastra si in
conditiile deformarii lui plastice

Conditii necesare pentru ca legea similitudinii sa fie valabila pentru doua corpuri
asemenea:
- ambele corpuri trebuie sa aiba aceiasi compozitie chimica, aceeasi structura
metalografica si in general aceleasi caracteristici de deformare (rezistenta si
deformabilitate),
- temperatura ambelor corpuri, in timpul deformarii lor, trebuie sa fie identica,
-coeficientii de frecare dintre suprafata semifabricatului supus deformarii si
suprafata sculei de lucru trebuie sa fie aceiasi pentru ambele corpuri.
 Curs 3 – PTPDP II
Unghiul neutru la laminare
Unghiul neutru (sau unghiul critic) arată clar, locul
geometric al particulelor constituente ale unui v
semifabricat care se deplasează la deformare în
sensuri diferite, conform legii rezistenței minime.

Din punct de vedere al unghiului neutru exist ă deci două sensuri de deplasare ale
particulelor constituente ale unui semifabricat:

- Zona de avans – este zona de particule cuprinsă între unghiul neutru și planul de ieșire
din laminare – sensul deplasării particulelor constituente fiind acela și cu sensul
deplasării laminatului, viteza acestor particule fiind deci, vectorial, în același sens cu
viteza de deplasare a laminatului.

- Zona de intârziere – este zona de particule cuprinsă între planul de intrare la laminare
și unghiul neutru – sensul deplasării particulelor constituente fiind invers sensului
deplasării laminatului, viteza acestor particule fiind deci, vectorial, invers ă vitezei de
deplasare a laminatului.
Curs 4 – PTPDP II
 Curs 4 – TPDP II
Cinematica LAMINĂRII CONTINUE

S·v=constant deci pt. „n" caje dispuse în linie: S 1·v1= S2·v2=…=Sn·vn=constant

Considerând S·v simbolizat cu C, avem pt. laminarea continuă: C 1= C2=…=Cn=constant

În realitate egalitatea este greu de realizat, putând avea deci unul din următoarele două cazuri:

C1≤ C2≤…≤Cn laminarea se desfășoară cu tracțiune

C1≥ C2≥…≥Cn laminarea se desfășoară cu compresiune

 Curs 4 – TPDP II
Coeficientul de frecare la LAMINARE
În varianta Ekelund: µ = K1·K2·K3·(1.05-0.0005·t)

În varianta Pavlov: Pentru oțel: µ = 0.55 – 0.00024·t

În cazuri practice:

Pentru proiectul de laminare: µ = 0.3

 Curs 4 – TPDP II
OPERAȚII DE PREGĂTIRE PENTRU LAMINARE
Încălzirea semifabricatelor metalice

În cuptor cu vatră rotativă În cuptor cu propulsie

 Curs 4 – TPDP II

Debitarea semifabricatelor metalice

 Curs 5 – TPDP II
FORȚA DE LAMINARE

Metoda lui Tselikov I

Metoda lui Tselikov II

 Curs 5 – TPDP II
Metoda lui Ekelund

Metoda lui Siebel

Metoda lui Geleji

Curs 5 – TPDP II
 Curs 6 – TPDP II
MOMENTELE DE LAMINARE
Momentul de laminare propriu-zis: Ml

Fig. 6.1
 Curs 6 – TPDP II
MOMENTELE DE LAMINARE

►pentru laminarea oțelului carbon uzual

ψ=0,32.
 Curs 6 – TPDP II
MOMENTELE DE LAMINARE

1
 Curs 7 – TPDP II
CALIBRAREA CILINDRILOR DE LAMINARE
 Curs 7 – TPDP II
CALIBRAREA CILINDRILOR DE LAMINARE
Calibre deschise
 Curs 7 – TPDP II
Calibre deschise, pentru proiect

Răsturnare

b1 devine h1
S0 S1
h0
S1 h1 S2 h2

b0 b1 b2
h1 devine b1
Trecerea 1

Trecerea 2
λ=1,25

λ=1,25
● În principiu se consideră că în calibrul dreptunghic, una din laturi este 1,3·cealaltă latură, deci:

·
 Curs 7 – TPDP II
CALIBRAREA CILINDRILOR DE LAMINARE
Calibre închise

► Succesiunea
romb-pătrat

► Succesiunea
oval-rotund
 Curs 7 – TPDP II
Calibre închise, pentru proiect

► Calculul dimensional al calibrului rombic

Diagonala mică d

Diagonala mare D

► Calculul dimensional al calibrului oval

Diagonala mare D
 Curs 7 – TPDP II
CALIBRAREA CILINDRILOR DE LAMINARE
pentru profile complexe

Profil
cornier

Profil șină
de cale
ferată

Profil I

Profil polar
 Curs 8 – TPDP II
LAMINAREA TRANSVERSALĂ

LAMINAREA TRANSVERSAL - RADIALĂ

Între cilindrii (valțuri)

 Curs 8 – TPDP II
LAMINAREA TRANSVERSALĂ

LAMINAREA TRANSVERSAL - RADIALĂ

Între suprafețe plan-paralele prismatice

Între suprafețe plan-paralele drepte

 Curs 8 – TPDP II
LAMINAREA TRANSVERSALĂ
OBȚINEREA BILELOR
 Curs 9 – TPDP II

LAMINAREA INELELOR
 Curs 9 – TPDP II

LAMINAREA INELELOR
 Curs 9 – TPDP II

OBȚINEREA CORPURILOR CAVE

 Curs 9 – TPDP II

OBȚINEREA ȚEVILOR
 Curs 9 – TPDP II

OBȚINEREA ȚEVILOR (1. PERFORAREA)

 Curs 9 – TPDP II

OBȚINEREA ȚEVILOR (1. PERFORAREA)

Procedeul Mannesmann
 Curs 10 – TPDP II

OBȚINEREA ȚEVILOR (2. ALUNGIREA)

Prin reducere-întindere
 Curs 10 – TPDP II

OBȚINEREA ȚEVILOR (2. ALUNGIREA)

Alungirea în laminorul continuu Alungirea în laminorul Stiefel

(procedeu Foren)
 Curs 10 – TPDP II

OBȚINEREA ȚEVILOR (2. ALUNGIREA)

Alungirea în laminorul Stossbank Alungirea în laminorul Pilgher

 Curs 10 – TPDP II

OBȚINEREA ȚEVILOR (3. FINISAREA)

Finisare prin laminare la cald

Finisare prin laminare la rece
 Curs 11 – TPDP II
TREFILAREA

Texturarea Este un proces de

„mărunțire„ a structurii
(un proces de
micșorare a
dimensiunilor
grăuntelui cristalin),
cumulat cu un proces
de reorientare a
grăuntelui cristalin
după direcția trefilării
lui.

Ecruisarea Este un proces de durificare, atribuit

blocării migrației dislocațiilor.
Ecruisarea prin trefilare, conduce la o creștere a proprietăților de rezistență a
materialelor metalice (duritatea, rezistența la rupere, limita de curgere, etc.) și o
scădere corespunzătoare a proprietăților de plasticitate (alungirea și stricțiunea la
rupere), aceste variații fiind proporționale cu mărimea deformației aplicate.
 Curs 11 – TPDP II
TREFILAREA
Obținerea sârmei laminate este realizată prin laminare continuă
Sârma laminată de
utilizând calibre deschise (de fapt în realitate succesiune romb-
oțel
pătrat), în prima fază și apoi oval-rotund (în final)

Pregătirea sârmei
pentru trefilare
• modificarea structurii și a proprietăților mecanice, prin trefilare
(texturarea și ecruisarea)
• parametrii ce caracterizează deformarea prin trefilare
Trefilarea pr.-zisă la un • proiectarea propriu-zisă a obținerii prin trefilare, a unei sârme,
diametru intermediar=Dpriză cu diametru intermediar
• geometria filierei
• încălzirea sârmei de oțel,
• răcirea sârmei, conform diagramei TTT
Patentarea sârmei • structura oțelului după patentare
• rezistența mecanică a oțelului, după patentare

Pregătirea sârmei
pentru trefilare
• modificarea structurii și a proprietăților mecanice, prin trefilare
(texturarea și ecruisarea)
• parametrii ce caracterizează deformarea prin trefilare
Trefilarea pr.-zisă la • proiectarea propriu-zisă a obținerii prin trefilare, a unei sârme,
un diametru final cu diametru intermediar
• geometria filierei
 Curs 11 – TPDP II
Obținerea sârmei laminate Ø 6.0 mm
Se realizează prin laminare continuă; la ISCT laminarea era realizată de la țaglă cu
secțiunea patrată de 80x80 mm la rotund Ø 6.0 mm, prin 22 treceri:
Laminarea era realizată în trei blocuri:
►blocul pregătitor avea 6 caje și succesiunea
romb-pătrat,
►blocul intermediar avea 8 caje și succesiunea
oval-rotund,
►blocul finisor avea 8 caje și succesiunea oval-
rotund.

Viteza finală de laminare era de 25 m/sec

Structura sârmei laminate: Este un amestec de ferită și sorbită, depinzând de

compoziția chimică efectivă a oțelului

Ferita – component structural

de culoare albă,
Sorbita – component structural
de culoare închisă.

Structura sârmei de oțel, în secțiune Structura sârmei de oțel, în secțiune

transversală, înainte de trefilare longitudinală, înainte de trefilare
 Curs 11 – TPDP II
Pregătirea sârmei pentru trefilare

Patentarea
 Curs 11 – TPDP II
Decaparea

Fe + HCl → FeCl2 + H2↑

 Curs 12 – TPDP II
TREFILAREA

FILIERA
 Curs 12 – TPDP II
TREFILAREA

FORȚA DE TRAGERE
 Curs 12 – TPDP II
TREFILAREA
LUBRIFIEREA
 Curs 12 – TPDP II
PARAMETRII CE CARACTERIZEAZĂ DEFORMAREA PRIN TREFILARE

1. Reducerea totală Rt a secţiunii sârmei. D02  D 2final

Rt   100
unde: Rt este reducerea totală de secţiune [%] D02
D0 este diametrul sârmei înainte de trecerea prin prima filieră [mm]
Dfinal este diametrul sârmei după trecerea prin ultima filieră [mm]

2. Numărul maxim de treceri n lg1  Rt 

n
unde: n este numărul de treceri necesare lg1  R p 
Rt este reducerea totală a secţiunii sârmei [-]
Rp este reducerea parţială a secţiunii sârmei [-]

3. Reducerea parţială Rp a secţiunii sârmei. A  A1 D02  D12

Rp  0  100 Rp   100 D1  D0  1  R p
unde: Rp este reducerea parţială de secţiune [%] A0 D02
D0 este diametrul sârmei înainte de trecerea prin filieră [mm]
D1 este diametrul sârmei după trecerea prin filieră [mm]

4. Calculul diametrului priză, Dpriză

2
D final  prizã   final 
 D prizã  D final   
D prizã  final  
 prizã 
unde: Dfinal este diametrul sârmei în final [mm]
Dpriză este diametrul intermediar, al sârmei priză [mm]
priză este rezistenţa la rupere a sârmei priză [N/mm2]
final este rezistenţa la rupere a sârmei în final [N/mm2]
 Curs 13 – TPDP II
OBȚINEREA SÂRMEI DE OȚEL PRIN TREFILARE - TRASEUL TEORETIC
la care se precizează procentul de carbon

1. Pentru momentul inițial pornim din sârmă laminată Ø 6,00 mm, cu procentul de C solicitat .
2. Calculăm reducerea totală, conform relației matematice 1. din slide-ul 52 :

D02  D 2final
Rt   100
D02
3. Alegem reducerea parțială Rp, din tabelul slide-ului 54 și 55, uitându-ne în primă fază la
valoarea Rp=20%

4. Calculăm numărul maxim de treceri, cu relația 2. a slide-ului 52:

lg1  Rt 
n
lg1  R p 

Alegem numărul natural imediat superior

5. Cunoscând valoarea admisibilă a reducerii parțiale R p, putem calcula fiecare diametru al seriei
de trefilare, cunoscând că în seria de trefilare, valoarea reducerii parțiale R p este aceiași
pentru fiecare trecere (relația matematică utilizată este ultima relație 3. a slide-ului 52):

D1  D0  1  R p
 Curs 13 – TPDP II
OBȚINEREA SÂRMEI DE OȚEL PRIN TREFILARE - TRASEUL TEORETIC
la care se precizează procentul de carbon
OBȚINEREA SÂRMEI DE OȚEL PRIN TREFILARE - TRASEUL TEORETIC
la care se precizează procentul de carbon
 Curs 13 – TPDP II
OBȚINEREA SÂRMEI DE OȚEL PRIN TREFILARE - TRASEUL TEORETIC

Exemplu de calcul
Să se proiecteze traseul teoretic de obținere a unei sârme cu diametrul final de 2,0
mm, realizată din oțel cu procentul de carbon de 0,5%
1. Pentru momentul inițial pornim din sârmă laminată Ø 6,00 mm, bineînțeles cu 0,5% C. (D o=6 mm iar Dfinal=2 mm)

3. Alegem reducerea parțială Rp, din tabelul slide-ului 54 și 55, uitându-ne în primă fază la valoarea R p=20%

Alegem Rp = 20 [%]
4. Calculăm numărul maxim de treceri, cu relația 2. a slide-ului 52:

Alegem n = 10 treceri
5. Calculăm efectiv seria de trefilare, cu relația 3. a slide-ului 52, determinând diametrele:
1 2 3 4 5
Ø 6,00 mm Ø 5,34 mm Ø 4,75 mm Ø 4,22 mm Ø 3,75 mm Ø 3,33 mm

6 7 8 9 10
Ø 3,33 mm Ø 2,96 mm Ø 2,64 mm Ø 2,34 mm Ø 2,08 mm Ø 2,00 mm
 Curs 14 – TPDP II
OBȚINEREA SÂRMEI DE OȚEL PRIN TREFILARE - TRASEUL PRACTIC
la care se precizează rezistența la rupere finală a sârmei

Trefilarea sârmei de oțel, laminate, de

la diametrul inițial (ales) la diametrul
priză

Patentarea sârmei de oțel la diametrul

priză

Trefilarea sârmei de oțel, de la

diametrul priză la diametrul final
 Curs 14 – TPDP II
OBȚINEREA SÂRMEI DE OȚEL PRIN TREFILARE - TRASEUL PRACTIC
la care se precizează rezistența la rupere finală a sârmei
priză
1. Se alege simultan compoziția chimică a oțelului și reducerea totală prin care poate fi realizată
sârma finală
Alegerea se va realiza din tabelul 1, rezultând un coeficient de ecruisare G, care precizează clar de câte ori va
r final, față de valoarea rezistenței ei la rupere în
crește rezistența la rupere a sârmei după trefilarea ei finală

stare patentată r pat , cu alte cuvinte: r final = G·σr pat :

priză priză
 Curs 14 – TPDP II
OBȚINEREA SÂRMEI DE OȚEL PRIN TREFILARE - TRASEUL PRACTIC
la care se precizează rezistența la rupere finală a sârmei

Pe baza relației de mai sus, cunoscând r final calculăm σr pat .

priză
 Curs 14 – TPDP II
OBȚINEREA SÂRMEI DE OȚEL PRIN TREFILARE - TRASEUL PRACTIC
la care se precizează rezistența la rupere finală a sârmei

2. În pasul secund, se calculează diametrul prizei, cu relația:

3. Confirmarea rezistenței la rupere a sârmei priză în stare patentată: priză

 Curs 14 – TPDP II
OBȚINEREA SÂRMEI DE OȚEL PRIN TREFILARE - TRASEUL PRACTIC
la care se precizează rezistența la rupere finală a sârmei
 Curs 14 – TPDP II
OBȚINEREA SÂRMEI DE OȚEL PRIN TREFILARE - TRASEUL PRACTIC
la care se precizează rezistența la rupere finală a sârmei

4. Se calculează reducerea totală efectivă a secțiunii sârmei, utilizând relația:

5. Se confruntă valoarea reducerii totale:

 Curs 14 – TPDP II
OBȚINEREA SÂRMEI DE OȚEL PRIN TREFILARE - TRASEUL PRACTIC
la care se precizează rezistența la rupere finală a sârmei

6. Se alege o valoare a reducerii parțiale în domeniul 18…23% :

lg1  Rt 
n
lg1  R p 
7. Se calculează numărul total de trageri n, cu relația:

8. Se confruntă valorile calculate ale reducerii totale, valorii alese a reducerii parțiale și
numărului de trageri
 Curs 14 – TPDP II
OBȚINEREA SÂRMEI DE OȚEL PRIN TREFILARE - TRASEUL PRACTIC
la care se precizează rezistența la rupere finală a sârmei

9. Cu valorile Rp și n corecte și confirmate, calculăm seria de trefilare :

10. Se stabilește diametrului inițial al sârmei.

Din acest moment pentru realizarea seriei de trefilare pentru tragerea de la

diametrul inițial la diametrul priză se reparcurg etapele 4-10.

11. Se recapitulează și se creionează clar traseul tehnologic de obținere a sârmei solicitate .

 Curs 14 – TPDP II
OBȚINEREA SÂRMEI DE OȚEL PRIN TREFILARE - TRASEUL PRACTIC
la care se precizează rezistența la rupere finală a sârmei

Exemplu de calcul

Să se proiecteze traseul tehnologic practic de obținere a unei sârme cu diametrul final

de 2,00 mm, realizată din oțel și având rezistența la rupere finală de 160 daN/mm 2.

1. Se adoptă, din tabelul 1, oțelul cu un procent de carbon de 0,65% și un coeficient de ecruisare G de: 1,533.

2. Se calculează diametrul priză, cu relația: Dpriză=Dfinal·G2,

Dpriză=2,0·1,5332= 4,71 mm

Se adoptă Dpriză=4,8 mm

3. Se deduce valoarea rezistenței la rupere σ r pat priză a sârmei priză, din tabelul 2, corespunzător unui
diametru de 4,8 mm.

σr pat priză= 112,9 daN/mm 2

 Curs 14 – TPDP II
OBȚINEREA SÂRMEI DE OȚEL PRIN TREFILARE - TRASEUL PRACTIC
la care se precizează rezistența la rupere finală a sârmei

8. Se confruntă valoarea calculată a reducerii totale, valoarea aleasă a reducerii parțiale și a numărului de trageri cu
valorile stipulate de tabelul 4. Se observă că pentru o reducere parțială de 19% și pentru 9 trageri corespunde o
valoare a reducerii totale maxime de 85%: valoare superioară valorii de 82,64% obținută prin calcul.
 Curs 14 – TPDP II
OBȚINEREA SÂRMEI DE OȚEL PRIN TREFILARE - TRASEUL PRACTIC
la care se precizează rezistența la rupere finală a sârmei

9. Se calculează seria de trefilare finală, utilizând formula:

1 2 3 4 5
Ø 4,8 mm Ø 4,32 mm Ø 3,88 mm Ø 3,5 mm Ø 3,31 mm Ø 3,15 mm

6 7 8 9
Ø 2,83 mm Ø 2,55 mm Ø 2,29 mm Ø 2,00 mm

10. Pentru că diametrul priză permite, se alege diametrul inițial de 6,00 mm.

11. Se calculează reducerea totală efectivă, procentuală a sârmei:

12. Se confruntă valoarea de 36% a reducerii totale cu valoarea admisibilă a reducerii totale acceptate de un oțel cu
0,65% C (conform tabelului 3)

13. Alegem din domeniul reducerilor parțiale, valoarea de 19%, acceptabilă pentru un material deformabil plastic,
precum oțelul cu 0,65% C.
 Curs 14 – TPDP II
OBȚINEREA SÂRMEI DE OȚEL PRIN TREFILARE - TRASEUL PRACTIC
la care se precizează rezistența la rupere finală a sârmei

14. Calculăm numărul total de trageri:

Alegem numărul natural imediat superior: 3.

15. Se confruntă valoarea calculată a reducerii totale, valoarea aleasă a reducerii parțiale și a numărului de trageri
cu valorile stipulate de tabelul 4. Se observă că pentru o reducere parțială de 19% și pentru 3 trageri corespunde o
valoare a reducerii totale de 47%.
1 2 3
16. Se calculează seria de trefilare finală: Ø 6,00 mm Ø 5,4 mm Ø 4,95 mm Ø 4,80 mm

17. Traseul tehnologic practic al acestei sârme este:

Vă mulțumesc
pentru atenția
acordată